Page 3 - Bunul_Econom_1905_13
P. 3

Nr.  13                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3

        părie;  se  vor  mai  găsi  şi  soldaţi  cari  prinde  şi  peştii,  a  căror  prindere  este  cum  şi  raţele,  gâştile,  însă  toate  aceste
        la  ei  acasă  au  stupării;  apoi  mi-e  tea­  interdictă  (oprită)  în  §-ii  18  şi  20.  animale,  cari  să  prind  pe  această  cale,
        mă  că,  după  câte-va  conferinţe,  când        §.  23.  In cât priveşte  însăşi  pescu­  combet  omului  care are vânatul  respec­
        soldaţii  vor  şti  că  ei  sunt  acei-ce  vor  irea  şi  instrumentele  cari  se  întrebuin­  tive proprietariului  respectivului teritoriu.
        profita  de  produse,  şi  la  un  apel  ce  ţează spre  a prinde  peste,  — este oprit:     Este  interzis a întreprinde  pe. teri­
        s’ar  tace,  întrebându-se  care  anume din      a) a pescui (prinde)  icrele  de peşte,  toriul  oprit  ori-ce  lucări  cari  ar  dete­
        soldaţi  sâ  oferă  de  bună  voe  a  păzi  şi   fără  d’a  avea  licenţie  dela  pescarul  în­  riora  desvoltarea  icrelor  şî  a  peştilor,
        îngriji,  în  momentele  libere,  de stupărie,   dreptăţit ;                            precum:  pescări tul,  vânatul,  a  prinde
        mai  toţi  soldaţi  regimentului  ar  eşi  din                                          broşte,  a  umbla  cu  ciameţul  (luntriţe
                                                         b)  a  prinde  peste  cu  astfel  de  in­
        rânduri.                                    strument,  al  cărui  ocheţi  măsuraţi  în   mici),  a  să  scălda,  a  scoate  din  râu
             In  acest  cas  soldaţii  ar  trebui  sg   starea  lor  udată,  sunt  mai  îngusti  sau   peţriş  sau  năsip,  ş.  a.
        se  orânduească  cu  rândul  sau  la  sorţi,   mai  scunzi  ca  4  centimetri;               Asemenea  oprit  este  a  mâna  în
        pentru  şevârşirea  acestei  uşoare  ocu-        c)  pre  lângă  aplicarea  (punerea)   numitele  ape  raţe,  gâşte,  vite,  sau  altfel
        paţiuni,  folositoare  apoi  şi  la  casa  lor.                                         de  animale.
                                                    costişă  de  mreje,  cosări  său vârşii  de o
             In  ceea-ce  priveşte  întrebuinţarea   lungime  mai mare ca dela  ţermure  până        §.  27.  Este  oprit  a  duce  lă  târg
        produselor,  ca  miere  şi  ceară,  am  fost   la  mijlocul  fluviului  (rîului),  măsurându-  (piaţă)  sau  a  transporta  peştii  amintiţi
        silit  a  arăta  mai  sus  ce  s’ar  face  cu   se  aşta  de după starea  normală  a apei";  în  §-l  18, cari nu  ajung  măsura  limitată
        ele,  vom  adăoga  numai  că,  cafeaua           d) a folosi d’odată  mai multe  unelte  în  §  20.
        sau  ceaiul  ce  să  dă  soldaţilor  ar  avea   sau  mreje aşa ca una se fie în  apropriere   Fără  peştii  care  să  prirîd  pe  tim­
        un  gust  cu.  mult  mai  delicios  fiind  în­  mai  mică  ca  50  de  metri,  de  alta ;  pul  interdictului,  pot fi  puşi  la  târg sau
        dulcit  cu  miere,  de  cât  cu  zahăr.          e)  a  prinde  peşti  prin  aplicarea  transportaţi  şi  sub  durata  interdictului,
                                        (Va  urma)  materiilor  veninoase  (otrăvitoare)  sau  însă  numai  sub  condiţiile  stabilite  în
                                                    explosive  d-  e.  arsenic  (piatra  şorecelu-  §-l  28.   .
                                                    lui),  var  nestins  sau  ierburi  otrăvitoare,   §.  28:  Pescarii,  cari  transpoartă
                         D I N                      dinamită;                                  sau  pun  la  vânzare  în  timpul  interdic­
            Legea de pescărit.                            f)  a  pescări  în  timp  de  noapte  tului  peşti  pe  cari  i-au  fost  prins  înă-
                                                    de  la  apusul  până  la  răsăritul soarelui  inte  de.  începerea  interdictului  sau  în
                  (Art.  XIX  din  anul  1888 )
                                                         g)  a  păscări  cu  alt  fel  de  instru­  ape  închise,  sunt  obligaţi  a  atesta  în
             §.  19.  Intru  interesul  înpământe-   ment  de  cât  numai  cu  unghiţa (undiţa)   fie-care  cas  special  prin  antistea  comu­
        nirei în  ţară a altor soiuri de peşti,  şi de   -—la  o  distanţă  sub  30  de  metri  apro­  nală  provenienţa  peştilor  şi  timpul  în
        a  apăra  de  stârpire  cutări  soiuri,  cari   piată  de  cutare  iaz,  scoc  (deal,  moară),   care  au  fost  prinşi.   »Adv.  Pop.«
        snt  periclitate  in  cutareva  ţinut, .minis­  balustrată sau astfel de constucţii  de apă;
        trul de agronomie  industrie  şi  comerciu       h)  a  ingrădi  sau  prinde  apa  din        Situaţiimea  agricolă.
        poate  impune  un  interdict  de  trei  ani  când  în  când  sau  preste  tot  în  dogi,
        de  zile  în ţeară  ori  în anumite  ţinuturi.  sau  în  ocne  (săpături  anumite)  ori  prin
             Cu  privire  la  soiurile  străine  de  anumite  deschideri  de  ţermuri  în  sco­     In  Ungaria  Ministrul  de  agr.  ung.
        peşte  cari  dacă  s’ar aduce  în  ţeară  s’ar  pul  de  a  aduna  peştii  la  un  loc  si  de   prezintă  pe  baza  ra portelor  Intrate
        putea  înpământeni,  ministru  poate  lua  o-i  prinde.                                dela  referenţii  agricoli  din  ţară  pănă la
        măsurile  de lipse prin ordinaţiuni  anume,      In  caşul,  când  apa  trebue  desfun.   15  Martie a.  c.  următorul  expozeu  asu­
        cu  privire  la interdictul  prinderii  lor.  dată  din  motive  de  curăţire,  pescariul   pra stării sămănâturilor  şi  împrejurărilor
             §.  20  Este  oprit  a scoate  din  apă  îndreptăţit  trebue  avisat  despre  începe­  agricole  ale  Ungarei:
                                                                                                    Timpul  iernii  îndelung  secetos  şi
        peşti  (prinşi  în  mreajă  etc.)  cari  măsu­ rea  acestei  lucrări  eu  8  zile înăinte.-  rece,  care  numai  rar a fost întrerupt de
        raţi  după  lungimea  lor,  nu  sunt  mari       §.  24.  Ministrul  de  agronomie,  in­  perecipitaţiuni,  ce  însă cu excepţia Car-
        de  cât  lungimile  ce  urmează:           dustrie  şi  comerciu  să  autorisează,  ca   parilor  nu  au fost abondente, —  a stricat
       '     Căciga  sub  80  cm.  Fogoşoiul  sub  în  anumite  ape  sau  în  anumite  locuri   puţin  sămânăturilor.  Iarna  acestui  an
        35  cm  Mihalţul  54  cm.  Căciga  sub     din  râuri  se ristringâ  ori să  sisteze  mo­  şi  temperatura  uscată  si  vântoasă  îm­
       30  cm.  Sandrul  sub  40  Solomonul  sub   dalităţile  păgubitoare  de  pescărit  sau   preunată  cu  ea,  a  cauzat  stricăciuni
        50  cm.  Lipianul  sub  25 cm.  Marina  sub  uneltele  de  pescărit  cari  se  folosese.  mai  cu  samă  sămănâturilor  târzii  de
        30  cm.  păstrăvul  sub  20  cm.  Crapul
                                                        §.  25.  M nistrul  de  agron.  ind.  şi  toamnă,  îndeosebi  rapiţei.  Pe  Al-fold
       (şâranul)  sub  30  cm.  Stârleţul  sub  50
                                                   comerciu  poate  da  permisie,  dacă  vor  sămănăturile  de  rapiţă  au  suferit  în
       cm.  Căciga  neagră sub 80  cm. Plevuşcă    cere  pescării  îndreptăţiri,  ca  în  scopul  mod  foarte  simţitor,  ele  au  rămas  rari
       sub  100  Morunul  sub  150  cm.
                                                   stârpirei  cutărui  soiu  de  peşte  şi  al  în-  şi  parţial slabe,  o  parte chear a  degerat
             Măsurarea  acestor  lungimi  se  face  pământenirei  altul  soiu  mai*  preţios,  în  aşa  că  au  trebuit  arate.  O  parte  mai
       dela  nasul  (botul)  peştelui  până la finea  anumite  locuri şi timpuri să se  folosească  mică  a  orzului  de  toamnă  deasemenea
       cozii;  peşti  cari  se  prind,  dar  nu ajung  modalităţi  de  pescărit  contrare  cu  dis-  a  perit;  chiar  şi  trifoiul  a  suferit  mult
       aceastârmăsură, trebuie  momentan  arun­    posiţiile  acestei  legi,  şi  să  se  prindă  în  unele  locuri,  aşa  că  acolo  abia  se
       caţi  în  apă.                              peştele  şi  pe  timpul  interdictului,     poate  spera  o  recoltă;  în  singuratice
            §.  21,  Interdictul  pentru  prinderea     §.  26.  Pescarii  îndreptăţiţi,  cari nu  locuri au  de gerattable  întregi. La săcări
       racilor  (Astacus  fluviatilis  et  leptodac-  au  de-odată  şi  licenţă  de  vânat,  au  se  observă  pagube  neînsemnate  şi  ele
        tylus)  durează  dela  1  Aprile  până  la  dreptul,  însă  fără  d’a  se folosi  de puşcă  au iernat  fără excepţiune bine.  Sămănă­
        15  Maiu.  Racii  de  o  lungime  de 8  cm.   de  vânat,  de  a  stârpi  dintre  animalele  turile  de  grâu  au suferit  stricăciuni  mai
       măsurată  dela  ochi  până  la  finea  coa-  mai  periculoase  pentru peşti:  vidra  (lut-  mari,  îndeosebi  grânele  de  provenienţă
       dei  trebuie    aruncaţi  (dâcă-i  prinde  ra,  latineşte  Lutra  vulgaris);  scoiele  străină  şi  mai  ales  cele  de  provenienţă
       cineva)  în  apă.                           vidrane  (lat.  Muşteln  lutreola),  acera  franceză.  Abstrăgând  dela  pagubile  din
            §. 22/ Pe temeiul  unei  licenţie dată  (vulturul),  sfărimător  de oase (lat.  Halie-  sămănăturile  de  grâu  târzii  şi  dela cele
       de  autoritatea  competentă,  şi  spre  a  fi  tos  albicilla),  vulturul  pescar  (gacul),  de  provenienţă  streină  —  cu  toate  că
       permutaţi  peştii  dintr’o  apă  întralta  în  latineşte,  Pandin  halietos),  bătălanul co­  parţial  au  obvenit  şi  pagube  pricinuite
      -scopul  prăsirei  maestrite,  este  permis  a  cor  de  baltă,  lat.  Alcedo  lispida)  pre­  de  vermi,  de  insecte şi  de ger — sămă-
   1   2   3   4   5   6   7   8