Page 1 - Bunul_Econom_1905_17
P. 1
Anul VI. Orăştie (Szăszvâros), 7 Maiu n. 1905 Nr. 17
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuninsii Economice din Orăştie 44 şi „Reuniunii remâne de agricultură din comitatul Si b ii ului44.
A B O N A M E N T E : ’ A P A R E : IN S ER T I U N I:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate' an 2 cor. (1 fl.) socotesc după ‘tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a te
Pentru R o m â n ia şi străinătate 15 lei pe an. In flecare Duminecii . ^Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte. ■
geologi şi scrutători pământului ne spun, cu materia. Aş. zânduse cadavrul ome
Omul şi natura. că acest pământ coperit va fi ear’ cu nesc în groapî, tel nu dispare. Substan
ghiaţă, deveniva un cimiter unde soa ţele lui de apă le absoarbe soarele ri-
A sosit eară dorita şi plăcuta pri rele va apune şi stelele lui cele- mai de dicândule în aer, se amestecă acolo cu.
măvară. Acest anotimp a umplut din aproape şe vor disolva în gaz şi ceaţă. norii, cad ca ploae jos, dă umezeala
nou inimile de veselie. Pompoasă este Tot omul este ca eârba şi toate stră plantelor şi încontinuu ’şi urmează calea
natura .lui Dzeu! Şi oare ce este aceata lucirile lumeşti ca floarea erbei. Crea- cea eternă. Di^olvânduse corpurile ce
bucurie ? Abea se împodobesc pomi şi ţiunea este numai un mit sau ferestrâu reşti s$ preschimbă earăşi în .corpuri,,
arbori, cu pompa cea încântătoare, cu melancolic, care însăşi ’şi tae scândurile dă o lume nouă. Oare dacă se preface
dalbele flori şi peste câteva zile acelea sicriului. materiile în materie, oare sufletele ome
încep a se scutura pe pălăriile trecăto Scrutători naturei şi întemeetorii neşti ce mângăere poşed? Aceea că de
rilor. Da înfloresc şi desfloresc plantele religionari ne dau alt răspuns. Ei sus a fost compuse din substanţe curate
din natură, căci aceasta este seriositatea ţin, ca nu dispare nici un lucru nici o devin puterea cea mai nobilă, se pre
vieţei lor. Oameni încă înfloresc, gin- materiâ şi nici o putere. Puterea soa fac în spirit tare şi conştiinţă neperi-
ţile se desmerdează, popoarele saltă de relui d. es. lumina şi căldura, care s’a toare. In multe versuri şi cântece ale
bucuria şi ear’ se ren torc de unde.au răvârsat înainte cu sute; de ani pe acest frumoasei primăveri de poeţi se tran
pornit. Ca şi plantele, asemenea şi cul pământ, nu s’a petrecut ea s’a mai con spun în cer cu cânteciîe lor de redeş
tura şi civilisaţiunea omenească progre servat în mare parte în minele de- teptare Deaci provine axioma unui ce
sează şi nu după mult se vejtejeşte. Un positelor de cărbuni de peatră. lebru american, nu a unui filolog cu
grozav impulz de cultură a înflorit odi Aducânduse aceşti cărbuni în ca idei fantaste, nu a unui theolog cum
nioară în China, dar astăzi s’a sguduit zanul unei locomotive puterea soarelui am opina, căci el se ocupă cu ficele
şi schimbat. In America a locuit mai cea învechită şi conservată devine earăşi provedinţei (credinţa, iubirea şi spe
nainte o generaţiune, după câteva secoli liberă şi activă, cu căldura soarelui, ca- ranţa) ci a unui comerciant plin de expe-
a ocupat acele locuri popoarele selbatice^ rea strălucea înainte cu mii de ani jos rinţe reale: »Cine are inima curată şi
semiselbatice. Cum se va întâmpla ore cu pe acest pământ, călătorim azi prin se urcă pe colinele cugetărilor omeneşti
florile cele strălucitoare ale popoarelor Eu lume. In locomotivă nu se întrebuinţează acela stă pe deasupra oceanului întune
ropene? Dacă aci merge mai bine, ce fo înse vechea putere a soarelui nuca nul cos al ţinutului terestru, stă în ţara au
los vom secera? Profeţi şi astronomi, (zero),' ci ea se transtormează. Aşa este rorei de dimineaţă.
f o i r ă * gului) căreia-i lipsesc numai patru ani până
9
împlineşte cinci şecoii (500 ani) de când ser
Iilustrul nostru istoric bisericesc Dl. D-.
G ânsacul si M aim uţa. I'ariou Puşcariu în studiul seu întitulat ->Me- veşte pentru întărirea credinţei şi mărirea
atotpotintetlui Dumnezeu.
%
%
tropolia romanilor ortodoxia Ia pagina 5 amin Arihitechtura acestei biserici, cu Care
O Maimuţă mică să afla odată teşte cu numele toate acele locuri unde s’a însă în detail nu ’mi e scopul se mă ocup
Coborîtă ’n curte, de al său lanţ legată. la privirea primă te convinge că e solia unui
Paserile curţii împrejurul seu. aflat mănăstiri gr.-or. române pe timpul re
In intimitate să ’nvârtiau mereu, gilor naţionali maghiari. Aceste orduri ’şi tâmp vechiu, că e opul unui constructor de
Un Gânsac găseşte sub un pom o nucă însuşesc menirea de a întregi preţuita colec- zidiri inteligent şi' că cei ce sa jerfit pentru
Şi la ea' aleargă ca să i-o aducă. ţiune amintită, cară cred că e deschisă şi pe edificarea ei sunt a se căuta în clasele mai
>Eată zice, dragă, lucru prea ciudat, viitoriu pentru primirea şi a surorilor uitate înalte. —- Edificiu foarte solid cu păreţi de
Ce curcanul spune câ-i bun de mâncat. peatră cioplită, în stil b zantin român, — aflu
Cercai în tot chipul, dar nu fui în stare de aceeaşi misiune nobilă. Observ însă că
Ca să bag pe guşă nucă aşa de mare*. atributul »uitatâ^ în adevăr se referesc nu destul a aminti pentru scopul cel urmăresc.
mai la manualele literare ce se ocupă cu data Sperez — a nu fi bănuit de con
Agera Maimuţă iute o apucă,
Cu o petricică sparge mica nucă, istorice bisericeşti, de oarece mănăstirea des traziceri, când în urma celor prezise dau ceva
Şi mâncând’o zice: »Vezi dragă Gânsace! pre care e vorbă nici decum nu e o ruină atenţiune separate turnului acestei biserici,
Află dela mine treaba cum să face. în careva picior de munte nici nu e astupată care deşi nu unic ear totuşi e de o formă
Dacă vrei să capeţi luciu! ce visezi sub vetre de pulbere în decursul secolilor rară aşezarea construcţională a architecturei
Trebui ceva trudă să ’ntrebuinţ z'.«
în careva speluncă, ci e biserica gr.-or română obicinuită a bisericilor noastre. — Şi anume:
din Streiu-Sângiorz (Protopresbteratul Haţe e stabilit în interiorul năiei bisericei, inme-
