Page 3 - Bunul_Econom_1905_17
P. 3

Nr.  1     7      __________                       BUNUL     ECONOM                ________________                   pag  3

                                                  după  mărimea  cuibului  putem  şti  cât  (  acestor  organisări  este  îndeosebi  Ame­
      Productivitatea                             de  tare  e  stupul  şi  starea  roiului.   rica  şi  cele  mai  însemnate  sunt:

                (prăsirea)  albinelor                  Matca  îşi  face  cuibul  în faţa  urdi-    Trustul  de  oţel,  cu  un  capital  de
                                                  naşului,  ca  larvele  să  aibă  loc  de răsu­  1200  mii.  dolari,  adecă  6000  mii.  (6-
                                                  flat  şi  aier  curat.  Ea  începe  ouatul  în  miliarde)  de  cor.  Trustul  de  petrol.
           Albinele  ’şi  fac matcă  dintr’o  larvă  mijlocul  fagurelui şi  ocoleşte jur împrejur  Trustul  de  zachăr.  Trustul  de  carne.
      de  albine  lucrătoare  nefiind  mai  măre  luând  căsuţele  la  rănd.  Umplând  un  Trustul  ee  lapte.  In  fine  astăzi  plă-
      de  3  zile.  Aceasta  e  de mare  însemnă­  fagur,  trece  la  altul.  Mai  mult  oue  ea  nueşte  un  grup  de  milionari  să  înfiin­
      tate,  căci  astfel  albinele  rămase  fără  la  mijloc.  Forma  cuibului  e  gogoneaţă.  ţeze  un  trust  de  căi  ferate.  Capitalul
      matcă  ’şi  pot  face  altă,  ear  stupari  âu  Prefâcandu-se Ouăle  din un fagur în  larve  va  fi  9600  milioane  de  coroane.  Plă-
      posibilitatea  a  le  roi  cum  vreau.      şi  nimfe  ttece  matca la alt fagur  vechiu.  nuitorii  voesc  să  cumpere  liniile  ferate

           Aceasta  provine  de  acolo,  ca  în   După  3  săptămâni  puele  se  prefac  în  alor  trei  societăţi:  «New-York  Central
      cele  3  zile  prime  hrana  puilor  de  lu­  albine  şi  căsuţele  se  golesc.  Mârindu-se  Rail«,  «Chicago  und Nordwestern Rail«
      crătoare  e  mai  la  fel  cu  a  celor  de   roatele  cele noi de oue, puietul din prejur  şi  «Union  Pacific,Rai-1  Road«.  Acesta
      matcă,  deseori  e  mai  bogată  în  polen   ese,  matca  Ie  umple  earăşi  şi  pui  ne­  va  fi  cel  mai  mare  trust  din  Statele-
      căci  numai  dela  a  4-a  zi  adaugă  mai   contenit  se  înmulţesc.                  Unite.
      multă  miere.  Vermuşorul  destinat  a  fi  j    Mersul ouatului  din  mijlocul  cuibu-      Ring-ul  este  o  âsociare, care  cum­
      lucrătoare  creşte repede  şi trâeşte  4—5  lui  spre  margine  ne  arată  căsuţe  goale  pără toate materiile brute şi  prin aceasta
      ani  în  loc  de  6  săptămâni  ori  6  luni.  şi  înprejur  se  ivesc  nimfe  câpăcite  şi  le  vinde  cu  preţuri  ce  voeşte  ea.  Căci
      Pântecele  devine  duplu  de  lung,  coloa­ •  căţei  şi  alteori  roade  de  căsuţe cu nimfe  dacă  a  cumpărat  toate  materiile  de
      rea  aurie,  acul  încovăiat,  feţele  ochilor  adecă  2  roade  de  pui,  şt una de căsuţe  anumit  soiu  din  piaţă,  apoi  alţi cumpăr
      puţine  la  număr  şi  nui  destoinică  a  goale,  căci puietul  din mijloc s’a prefăcut  rători  caută  să  se  adreseze  la  ring,
      aduna  miere,  să  care  polen  şi  şă  facă  în  albine  şi  matca  continuă  ouatul  la  pentru  a  căpăta  materia  trebuincioasă.
      ceară.  Deseori  nu  ese  la  lumină  şi  se  margini.  Lărgimea  roadei  de  pai  din  La  altul  nu  o află  Ringul o vinde după
      prăpădeşte  fără  a  fi  produs  ceva,  ori a  fagurul  din  mijlocul  cuibului  este  la un  plac.  Dar  să  înţelege  că  nu  mai  eftin,
      fl  cules  polen  de  pe  vre-o  floare  care  stup  bun  de  30—40  cm.  După  fiecare  ci  mai  pipărat.  In  aceasta  le stă  greşala.
      încă  darul  rodnicei,  cea ce se  datorează  rend  de  albine  ’eşite  din  căsuţe  gogo-   Cartele  şi  trusturile  sunt  cevaşî
      unei  picături  de  miere  mai  mult.  —  şile  (coconii),  în  care  stau  închişi,  căţei  mai  bune.  Fac  producţiunea  mai  uni­
      Ouatul  începe  după  cum  e  clima  pri­   la  prefacerea  lor  în  nimte  rămân  lipsiţi  formă,  înlătură  multele  crise  şi  perderi
      măvara  Fiind  mai  cald  depune  câte  de  păreţi  căsuţelor.  Aceste  port  grije  prin  ceea-ce  pot  scări  preţul  marfelor.
      3—3500  ouă  în 24 .ore.  Toamna  răcin-  a-şi  mieşora  încăpera.  De  aci  devine  Pot  scări.  Dar  de  multe-ori  nu  o  fac,
      duse  vremea  nu  mai  oue.                 bănuiala  unora,  că  celulele  prea  vechi  prin  ceea-ce  esploatează  tot  pe  bie’ţii
           Hărnicia  matcei  la  ouat  atârna  şi   înrâuresc  asupra  crăşterei  albinelor  şi  consumători.
                                                                                                                      Gavril  Todica,
      dela  belşugul  de  flori  mai  multe  pe   le  fac  mai  mici  la  corp.  Este bine  însă                    abs.  în  compt.  de  stat,
      câmp  şi  în  grădini;  cu  cât  sunt  flori   ca  faguri  cuibului  să  să  premenească
      mai  multe  pe  câmp  cu  atât  sunt  mai   tot  la  3—4  ani,  căci  matca  ouă  mai
      bărbate  în  adunatul  mierei  şi  la  clădi­  productiv  în  faguri  noi.                Varietăţi  de  porumb.
      rea  mierei  şi  la  clădirea  fagurilor.                După  „ A lbina“  de  D .  îa rca .
                                                                 ---- *<-—»-----                  Ca  varietăţi  de  porumb  ce  să cul­
           Matca  bine  hrănită  oue  tot  mai
      mult.  Când  e  secetă  ori  ploaie  ele     ' Cartele,  trusturi  şi  ringuri.        tivă  la  noi  în  ţară şi  în  România  sunt:
     nu  pot  ieşi  la câmp,  matca împuţinează                                              porumbul  comun,  acest  soiu de  porumb
      ouatul ear albinele deseori ucid din puiet                                             se  cultivă  de  agricultorii  mici  din  Ro­
      spre  a  nu  peri  ele  de  foame.               Cartel  să  numeşte  asociarea,  înso­  mânia  şi . dela  noi,  în  locurile  bine  în­
                                                 ţirea,  tovărăşia  întreprinderilor  din  ace­  grăşate  şi  în  lunci,  şi  când  timpul  este
           Matca  oue  mai  mult  în  cei doi ani                                            mai  ploios,  tulpina  acestui  neam  de
     primi  ai  vieţi,  mai  târz,iu  din  ouăle  ei   laşi  ram  de  prodneţiune  şi  asigurarea
                                                 pieţei  adecă  a  desfacerii  productelor  porumb  poate  se  crească  până  la  2
     deseori ies trântori.  Nefiind rrtatcele  egal   respective.  înţelegerea  se  face  cu  pri­  metri  şi  jumătate  înălţime.
     rodnice,  trebuie  să  ingrijim  a  avea  de   vire  la:                                     Porumbul  scorumnic.  Se  cultivă
      cele  mai  rodnice,  ca  astfel  şi  belşugul                                          mai  mult  în  Ardeal.  Dintr’o  100  gr.
     recoltei  e  mai  sigur  cu  cât  un  stup  e       1.  măsura  producţiei,             ştiuleţe  se  poate  scoate până la  81  kgr.
     mai  mare  şi  mai  plin  de  albine,  cu atât      2,  preţul  productelor,            de  boabe,  care  sunt  de  coloare  gal­
     matcile  ce  se  nasc  din  ei  sunt  şi  mai       3  desfacerea  lor,                 benă  deschisă  sau  portocalie.
     productive.  Atârnă  însă şi cum dau albi­          4.  împărţirea  terenelor  de  pro-      Porumbul  comun  de  Moldova,  nu­
     nele  de  mâncare  matcei.                  ducţiune.                                   mit  şi  hângănesc,  se  coace  de timpuriu
                                                      In  monarchia  noastră  cunosc  ur­
           Matca  poticneşte  ouatul  şi  qând                                               şi  să  cultivă  mai  mult  de  sătenii  agri­
     n’are  celule  goale.  Dacă găsesc  albinele   mătoarele  cartele:                      cultori  din  Moldova.  Boabele  acestui
                                                      Cartelul  de  zachăr.  Să  înoeşte  tot
     mult  nectar la câmp adună în aşa  măsură   la  5  ani.                                 soiu  de  porumb  sunt  de  o  coloare gal­
     de  umple  chiar  şi cuibul  matcei,  atunci                                            benă  deschisă,  portocalie  sau  aurie.
     ea stă din  ouat,  aceasta e cauza de roiesc     Cartelul  pentru  sticla  de  oglinzi.      Porumbul  dinte  de  cal,  numit  şi
     albinele  mai  curând.  Ouatul  matcei  se   Să  înoeşte  tot  la  3  ani.              colţat.  Acestui  neam  de  porumb  i-s’a
     mărgineşte  şi când s’a îmupţinat  albinele      Cartelul  de  aramă.                   dat  astfel  de  nume,  fiindcă  boabele  la
     în  stup.  Un stup  mare  cu o matcă  rod­       Cartelul  pentru  construcţii  de  fer.  partea  de asupra  sunt  puţin  adâncite.
     nică  trebuie  se  aibă  15—-20  mii albine       Trust-ul  se  deosebeşte  de  cartel       Porumbul  cincuantin.  Se  cultivă
     care  nutresc  pui  lor  ca  şi  doicile  copii  în  privinţa  de  drept.  Acţionarii  între­  mai  mult  în  Moldova  de  marea  agri­
     altor  mame.  Astfel  se  poate  zice  că :  prinderilor  de  acelaşi  soiu  îşi  predau  cultură  şi  mai  puţin  în  Muntenia.  Tul­
     dacă  sunt  flori  de ajuns , pe câmp,  dacă  acţiile  la  unii  bărbaţi  sau  la  un  singur  pina  poate  să  crească  până  la  1  metru;
     în  stup  este  loc  de  ajuns  şi  matca  nu  bărbat  de  încredere.  Acesta  ia în mână  şi  jumătate  de  .înălţime,  resistă  mâi
     e  bătrână  atunci  ouatul  progresează  şi  conducerea  întregului  ram  de  produc-  mult  la  secetă  şi  să  coace  mai  dă
     albinele  îngrijesc  de  puietul  lor.  Deci  ţiune,  ba  şi  direcţia  technicăi  Patria  timpuriu.
   1   2   3   4   5   6   7   8