Page 4 - Bunul_Econom_1905_17
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  17

            Porumbul  roşu  portocaliu  (pigno-  mai  mult  va  fi  însă  după  unirea  ei  cu
       leito  hibrid).  Este  un  soiu  de  porumb  escadra  lui  Nebogatov.                            NOUTĂŢI
       destul  de  roditor,  creşte  bine  în  clima   Despre flota rusească sosesc  mereu
      noastră  şi  se  cultivă  mai  mult  de  mării   sciri,  pe  când  despre  flota  japonsă  nu
      agricultori  din  Muntenia  şi  Ardeal.     se  aude . nimic  autentic.  Probabil, că ge­    A bonam ente  la   „ B u n u l  Econom “  se
                                                                                              pot fa ce în  fiecare  tim p,  cu  p reţu l d in  fr u n ­
            Porumbul  scortimmc  numit  şi  Să-  nialul Togo va fi ,iscodit  vr’un  plan  cute­
                                                                                              tea fo ii.
      cuesc,  se  cultivă  mai  mult  de  locuitorii  zat  contra  Ruşilor;  se  poate  inse  şi  a-   D o m n ii  cari  a u   ■p rim it  fo a ia   p ă n ă
       Munteni  pe  ambele  ţări  ale  munţilor  ceeâ,  că  faţă  cu  forţele  preponderante   acum   şi  n ’a u   trim is  încă  p reţu l  de ^abona­
      Carpaţi,  fiindcă  are  o  vegetaţiune  mai  ale  adversarului,  Togo  se  mulţumesce   m ent,  su n t  ru g a ţi  se  binevoiască  a -l  achita
      scurtă,  deci  este  mai  potrivit  cu  clima  de-ocamdată  a  observa  mişcările  flotei   urgent.         *
      din  această  localitate                    ruseşti.
                                                                                                   Conferinţele  învăţătorilor  rom,
            Porumbul  comun  alb.  Se  cultivă         Credinţa  generală  e, că  după  uni­
                                                                                              gr.-or.  d in   tractul  O răştiei   s’au  început
      în  unele  localităţi  deluroase  din Oltenia.  rea  celor  două  flote  ruseşti,  Rosdest-   Joi  în  4  Mai  (20  Aprilie)  a.  c. supt  presidsul
                                                  wenky  va  merge  spre  Wladivostok.  E
            Porumbul unguresc alciut. Se crede                                                şi  conducerea  înţeleaptă  a  comisarului  con­
      că  acest  soiu  de  porumb  ar  fi  prove­  un  secret  al  Ruşilor.  Ziarele din  Saigon   sistorial  Dlui  protopresbiter  V,  Domşa.  La
      nit  din  corcirea  porumbului  cincuantin   spun,  că  Rosdestwensky  şi-ar  fi  luat   aceste  şedinţe  au  asistat  şi  Ilustr.  Sa  Dl  in­
      cu  cel  pignoletro  Este  un  soiu  de  po­  calea  în  direcţia insulelor Filipine,  unde   spector  regesc  R ety   dela  Deva.  carele  cu
      rumb  timpuriu  care  reuşeşte  în  Mun­    ar  aştepta  se  sosească  şi  escadra  ami­  viu  interes  a  ascultat  mai  toate  elaboratele
      tenia,  Bănat  şi  Ardeal.                  ralului  Skrydlow.  Dear  ori-ce  direcţie   rapoartele  eomisiunilor  şi  prelegerile  practice
                                                  va  luâ  flota  rusească,  e  sigur,  că  ea se
            Porumbul  dinte  de  cal  alb.  Acest   vă  primi  scire  despre  cea  mai  teribilă   predate  de  învăţători ^acestui  trac  —  expri-
      soiu  de  porumb  se  cultivă  pentru  bo­  luptă  navală,  ce  s’a  dat  vr’odată.     mându-si  deosebita  raulţămire  faţă  de  pro­
      bul  lui  care  se  întrebuinţează  la  hrana                   *                       gresul  şi  interesul  desvdltat  în  mod  lăudabil
      vitelor  şi  îngrăşatul  porcilor,  se  poate                                           dm  partea  membrilor  conferinţei.  Cuvântul
      cultiva  şi  ca  nutreţ  verde,  fiindcă  pro­   De  pe câmpul  de răsboiu  din Man­    de  deschidere  pres'dial  a  fost  foarte  acomo­
      duce  foarte  mult  nutreţ  la  hectar.     ciuria  puţine  sciri  au  sosit  zilele  din   dat  şi  excelent  intonat,  încât  a stors cele mai
                                                  urmă.  Generalul  Lineici  a  telegrafat
            Porumbul  se  samănă  după  grâu  şi                                              posibile  şi  recunoscătoare  aplundări şi  fu  sa­
      alte  plante,  după  trifoiu,  lucernă  sau   Ţarului  cu  data  de  29  Aprilie, că Ruşii   lutat  cu  vii  repeţite  să  trăiască.  învăţătorii
      ţelină.  Ori  după  ce  planta  s’ar  sămăna   au  atacat  la  Tunghusian  pe  Japonesi,   au  participat  aproape  toţi  şi  au  dovedit  că
      este  bine  ca  prima  arătură  se  se  facă   i-au  sijit  să  părăsească  una  după  alta   sunt  conştii  chemărei  lor  înalte.  Raport  de­
      toamna  şi  a  doua  când  se  samănă.      5  posiţiuni  şi  la  urmă au ocupat  Tung-   tailat  îri  Nrul  proxim.   Un particpant.
                                                  susian.                                                         *
        ’                              „Albina"
                                                       .Londra.  „Daily  Mail“  anunţă,  că        Concertul dat  de  Reuniunea  română
                                                  flota  lui  Rosdeştvensky  şi  escadra  lui   de  cântări  din  Orăştie'"  a  treia  zi  de  P aşt
      Poveţe  economice  pe  luna Maiu.           Nebogatov  s’au  unit  aproape  de  insula   cu  programul  anunţat  a  reuşit excelent.  Atât
                                                  Haiman,  şi.  deocamdată  vor  rămânea      membri  reuniunei  rât  şi  publicul  participant
                                                                                              avuta  o  seară  solemnă  şi  plină  de  distracţie.
            Samănă  cânepă  şi  in.  Sapă  cucu­  acolo.        '                             Toate  punctele  din  program  fură  executate
       ruzul.  Resădeşte  varza  Coseşte  luţerna.                                            cu  deosebită  pricepere  şi  frenetic  aplaudate
       Samănă  sămenţa  de  legumi.  Udă  stra­         SFATURI  PRACTICE                     fostau  toate  persoanele  Reuniunei  noastre.
       turile  sămănate  cu  sămenţă  de  poame                                               Cu  deosebire  piesa  «Dorul  Ardealului*  a
                                                                                              stârnit  în  înrreg  publicul  un  înalt  sentiment
       şi  pomişori  sădiţi.  începe  ocularea  şi       Contra  urinarei  de  sânge.
                                                                                              de  apreciare  a  corului  cu  deosebire  fiind-c'ă
       altoirea  pomilor.  Afumă  cu  pucioasă         Adeseori  să  întâmplă  cu  deosebire  în   soliştii  s’au  produs  eminent  şi  cu  precisiune
       pomii  atacaţi  de  omide.  Scutură  dimi­  părţile,  unde  vitele  păşunesc  prin  păduri  —   fiind  chiar repeţite voioasele cântări  naţionale.
       neaţa  pomii  de  cărăbuşi,  adună-f  şi   mâncând  muguri  şi  mlădiţe  tinere,  capătă    După  concert  a  urmat  dans,  fiind  sala
                                                  urinare  de  sânge.  —  Contra  acestui  morb,
       arde-i  Sapă  viia  şi  mărunţeşte  pămân­                                             dela  hotel  «Transilvania*  împănată  de  cava­
                                                  care  adeseori  devine  periculos,  putând  de­
       tul.  Dacă  albinele  încep  a  roii, roii  tre­  genera  în  aprindere  de  plumâni, noi  în  atari   leri  şi  dansatoare,  care  ’şi  petrecufă  până
                      __ /                                                                    peste  aşteptare  îmbucurător  după  nespusa
       buie  păziţi  şi  prinşi.  Nimiciţi  furnicile  caşuri  recomandăm,  ca  vita  suferindă  să. se   în  zori  de  zi.  Venitul  material  încă  a  fost
       şi  fluturii  de  noapte  din  jurul  stupilor.  ţină  cât-va  timp  în  grajd,  alimentându-se  cu   de  mare  crisă  economică  din  anul  1904.
                                                  nutreţ  uscat  sau  mai  bine  cu  tărîţe  opărite
                                                                                                                            Asistentul.
                                                  în  care  se  se  amestece  puţină  apă  de  var                «
                   R esboiul                       stins.  —  In  caşuri  mai  grave  să  se  ceară   P rem iile  „A cadem iei  Românei*
                                                  concursul  medicului  veterinar.
             r u s o - j a p    onez.                                                         au  fost  împărţite  anul  acesta  astfel:  Prem ul
                                                                                              de  5000  lei  „Eliade Rădulescu"  a  fost acor­
                                                   Metod  de  a  spăla  lâna  curat  şi  fără
                                                                                              dat  dlui  Ilie  Bărbulesu,  sub-directorul  ar-
            Mare  luptă  se  crede,  că  se  va  da            a  scădea  mult.               chivelor  statului,  pentru  importantele  sale
       totuşi  azi  mâne  între  flotele  Ruso-japo-   La  100  klgr.  lână,  amestecă  în  apa  cu   cercetări  asupra  filologiei  slavice.  Premiul
       neze.                                       care  vreai  s’o  opăreşti  6—7  Kgr.  sodă  cal­  Adamachi  de  5000 lei,  care e  divisidil, a fost
            Flotă  lui  Rosdestwensky  s’a  unit  cinată  disolvată  şi  lasă  lâna  înmuiată  cam   distribuit  astfel:  1300  lei  dlui  T.  V.  Pâcă-
       la  2  Maiu  cu  flota  lui  Nebogatov,  care  o  oră,  sau  şi  2  ore.  Fiind  lâna  mat grea  sau  ţian  pentru  „ Cartea  de  aur “ ;  1000  lei  dlui
       încă  lâ  1  Maiu  se  afla  aproape  de  in­  cu  pământ  ori băleguşi  pune la 100 Klgr. lână   M. Sadoveanu pentru romanul „ Şoimii “ ;  1000
       sula Hainan.  Acest eveniment e de mare  8—10  Kgr.  sodă  in  apa  caldă.             lei  dlui  căpitan  D.  Ionescu  pentru  „Mono­
       însemnătate  şi  mulţi,  mai  ales  în  cer­     După  aceea  spală  bine  lâna  la  vale  grafia  Dobrogi";  800  lei  dlui  Al.  Stefulescu
       curile  marinei  englese,  nu-şi  pot  da  în  apă  curata  şi  uscându-o  la  aer,  dar  nu   pentru  „Gorjul  pitoresc" ;  500  lei  dlui  Ioan
       seamă,  de  ce  Togo,  n’a  zădărnicit  ace­  tare  in ţaţa  soarelui că scade numai 15  -201a   Rusu  Şirianu  pentru  „ Români  din  statul  un­
       astă unire periculoasă pentru el.  Şi  până  sută,  nu  30—40„/°.  Sodă  calcinată  se  află  gar**,  şi  400  lei  dlui  Serban  dela  Iaşi  pen­
       acum  flota  lui  Rosdeswensky era  covîr-  în  toate  băncile  şi  drugheriile,  1  Kgr  costă  tru  „Predicile  morale“.
       şitoare  faţă  de  flota  lui  Togo,  cu  atât_ cam  20  fileri.                                           *
   1   2   3   4   5   6   7   8