Page 5 - Bunul_Econom_1905_17
P. 5

Ntv  17                                         B U N U L  E CO N OM                                                  Pag.  5.
                                                                         — :---------- -------------
                                                  ------------------------ -—                 ------- «r
            Rusia  construeşte  flotă  de  resboiu.     —  Alegere  de  capelan.  In  3/16  April  a.   Cererile  necomplet  adjastate,  care  să
       1Z arul  «Daily  Mail«  află  din  Nev-York,  că   c.  s’a  ţinut  în VamabuzSu, tractul şi  comitatul  înaintează  tocmai  la  terminul  ultim, adecă 12
        depeşi  sosite  din  Petrsburg  spun,  că  nego­  Treiscaune  sub  presidiul  P.  O.  Domn  proto-   Iulie st.  n.  nu mai  pot .fi luate în  considerare.
        cierile începute între marele industrii ş Schwab
        şi  amiralitatea  rusă  a  avut  de.  resultat  un   presbiter  C.  Demian  alegere  de  capelan  pe   E  de  obseryat,  câ  cereri  cari  Intenţio­
        aranjament  cu  privire  la  construirea  unui   lângă  parochul  Davld  Coman.  A  fost  ales  cu   nează  obţinerea  unui  loc  de tot gratuit-fondat
        număr  oare-care  de  vase  de  răsboiu  de  16   unanimitate  fiul  dltii  paroch  teolog  şi  ped.   din  partea  statului  sunt  a  să înainta necbnd -
        mii  tone de  un  ţip  special  cate,  să  zice-,  va   abs.  Ioari  .Coman,  ginerile  Ştim.  paroch  I.   ţionat  la  ministeriul  maghiar  pentru  apărarea
       şpune  lumea  în  mirare.  Majoritatea  acestor   Dima  din  Sita-BuzSu.                ţării,  până  la terminul hotărît publicat în foaia
        vase  vor  fi  construite  în  Statele-Unite;  restul          *
        va  fi  construit  prohibii  înţr’un  port  al  balti­                                 oficioasă  «Budapesti  Kbzlâny*  —  adecă  cel
        cei  de  cătră  lucrători  ruşi,  sub  direcţiunea   Consecinţele separaţiunei vam ale   mult  până  în  15  Iunie  st.  n.
       superioară  a  inginerilor  americani.      în tre  A ustria  şi  Ungaria.  Consilierul                     *
                            *                      de stat  Ottlik care studiează cestiunea aceasta,   E xposiţia  artiştilor  născuţi  sau per­
            — Cununie.  Domnul  Traian  Novac, şi  ajunge  la  conclusiunea,  că  exportul  Ungariei  fecţionaţi  din  Ardeal  cu  produsele  lor  de

      • dşoara  Elena  Luisa  Moscovici  se  vor cununa   va  pierde  în fie care  an  cate  160  de milioane   artă,  se  va  ţinea  în  Sibiu  din  26  Juliu  piină
        Duminecă  în  7  Maiu  st.  n.  la  5  oare  d.  a   coroane.  O  altă  consecinţă  va  fi  complecta   la  25  August  1905.
        in  casele  dl ui  preot  gr.-or.  Samuil  Sabo.  Fe-  şi  iminentă  ruina  a  micei  şi  mijlociei  pro­  1.   )  La  exposiţia  aceasta  se  admit  nu­
      f licitările  noastre 1                      prietăţi.  In  ce  pr vesce  esportul  de  grâu,  va   mai  lucruri  (opere)  orginale  din  Transilvani’,
                            *
                                                   pierde  la  acest  soiu  de  cereale  22  jum.   construite  de  artişti  (zugravi  pictori,  sculptori
            A sasin ii  protopopului  Cupşa   au
        fost  aflaţi  şi  arestaţi.  Ei  sunt:  servitoarea,   milioane,  ia  săcară  12  jum.,  ia  orz  4  mii.,   şi  architecţi)  născuţi  în  Ardeal,  seau  domi­
                                                   la  oves  8.6  mi'.,  la  porumb  5.5,  la  vin  21   ciliaţi  aci  după  anul  1850.
      sţprotopopu'ui,  o  fată  în  etate  de  13  ani,  apoi                                       2.      )  Pentru  admiterea  objectelor  expos'-
      •--tatăl  ei  şi  2  fraţi  ai  ei,  în  fine  vizitiul proto­  mii,  la  carne  2.7,  la  grăsme  şi  slănină  5.2
                                                   la  legume  6  milioane  etc,  Din  causa  ruinărei   ţionale  decide  un  juriu  al  comitetului  Reun.
      popului  şi  Un  păzitor  de  noapte,  care  a fost
                                                   m:cei  şi  mijlociei  proprietăţi  e  clar,  că  nu  se   Sebastian  pentru  progresul artistic  din  patrie-
      r în  serviciu  chiar  în  noaptea  crimei.  Motivul
                                                   va  putea  înfiinţa  în  Urguia  o  industrie inde­  3.   )  Anunţarea  objectelor  artistice  are  a
       "îngrozitoarei  crime  a  fost  lăcomia  după  bani
                                                   pendentă,  nefiind  capitale.  Dar  chiar  bruma   urma  pănă  în  30  Apr.  a.  c.  13  Mai  prcct-
       căci  auziseră,  că  prtopopul  a  primit  bani
                                                   de  industrie  ce  este  în  Ungaria,  va  face  o   zânduse numărul  obiectelor,  mărimea lor, cali­
       mulţi  în  acele  zile.  Doi  din  cei  2  arestaţi
                                                   tristă  figură  în  lume  pe  terenul  concurenţii   tatea  si  valoarea  lor,  ear  la  obiectele  expuse
      - neagă,  dar  fasiuttile  celorlalţi  sunt  foarte  ag­
       ravante  pentru  ei.  Procesul  criminalilor  va  fi   cu  celelalte  industrii  înaintate.  Apoi  afară  de  şi  de  vânzare  şi  preţul  lor.
       pet tractat  pe  ta  finea  lui  Iunie  înaintea  curţi  aceasta  ţăranul  ung tr  va  preferi  se-si  cum­  4.   )  Chirie  pentiu  obiectele  expunânde
                                                   pere  obiectele  de  la  străini, _de  cât  la  fabri­  nu  se  dă,  spesele  de  transport pănă  la  Sibiu,
      - cu  juraţi  din  Dej.
                            *                      canţi  unguri,  cari  vor  vinde  scump  şi  prost.  şi  înapoi,  precum  şi  asigurarea  contra  focu­
                                                                       *                       lui  şi  a  spargerei,  le  supoartă  exposiţa.
             Vaporul  «împăratul  Trăiau*.  Vaporul
        • România*  abia  a  fost  dat  c rculaţiet  şi  în  —    B ă i  de  aur.  Aceste  bai  noui  le-a   5.   )  Liferarea  obiectelor  la  exposiţia aie
      - serviciul  maritim român  se  ştudiazăcestiunea   descoperit  un  dentist  american...  în  gurile   a  se  face  din  15-20 Juliu  a.  c.
       constuirei  unui  nou vapor  cu un  tonagiu mult   compatrioţilor  săi.  După  cum  se  ştie  ameri­  6.   )  Obiectele  expuse  rămân  neclintite
       mai  mare,  un  vapor  mixt,  care  va  purta  nu-  canii  numai  în  cazul  cel  mai  extrem  îşi  scot
      > mele  >lmpgratuL  Traian*  şi  va  consta  un                                          până  la  finea  exposiţiunei.
        mtl on  de  lei.  Acest  vapor va fi mixt, adecă va  dinţii.  Mai  bine  îi  conzervează  prin aceea,  că   7.  )  Premiare  nu’se  face.
      • fi  amenejat  şi  pentru  mărfuri  şi  pentru  că­  îi  cuprind  cu  o  hgîtură  de  aur,  care-i  scu­  8.   )  Din  valoarea  obiectelor  vândute  se
      itiători.  Cabinele  pentru călători,  vor  fi sus  for­  teşte  de  stricăciune.  Plombarea dinţilor e  rară   reţine  6%  la  expos'ţie.
        mând  un  etagiu,  ear  dedesupt  vor  fi maga­  printre  americani  Urmarea  e,  că  cel  puţin   9.   )  Aranjamentul  obiectelor priveşte pre
       ziile  pentru mărfuri.  încărcarea  şi  descărcarea   51 °/0  dintre  ei  au  în  gurile  lor  câteva  grame  comisia  exmisâ  d>n  comitetul  suscitat.
        mărfurilor  se  va  putea  face  astfel  fără  a-se
        incomoda  câtuşide  puţin  călârorii. «împăratul   de  aur.  După  socoteala  dantistului  de  12  ani               C om itetul.
       Traian*  va  fi  cel  măi  frnmos  vapor  comer­  încoace,  de  când  se  folosesc  americanii  de          *
       cial  de  pe  Marea  Neagră  şi  va  deservi  linia  acest  sistem  .se  introduc  anual  în  gurile  lor   in d u stria   d in   patrie.   Firma  de
      • Constanţa-Egipt.                           cam  7,500.000  coroane  în  aur  curat,  ceea  ce
                            *                    !                                             fabrică  Carol  Wein  Comp.  în  nr.  de  azi  al
                                                   în  suma  rotundă  face  cam  90  milioane.  foiei  a  publicat  sub  titula  «Atenţiune*  ara-
            Turburările  în  Varşovia.  La  1  Maiu  pe                *
        piaţa  Witkowsiky  s’a  produs  după  amiazi  o                                        tânduse  special  scopul  şi  în  prima  linie  se
      «  ciognire  între  armata  şi  5000  lucrători.  Mili-   P rim irea   de  elevi  în   şcoala c. r.   recomandă  spre  on.  atenţiune  găzdoaielor
      ' tarii  au  tras  focuri;  au  foşt  31  morţi  şi  15   de  cădeţi.  Pe  anul  prim  a  şcoalei  c.  r.  de   noastre.  Să  cumpărăm  numai  unde  se  afli
       răniţi.  Poliţia  a  mai  ridicat  în  urmă 60  morţi   cădeţi  (infanterie)  din  Sibiiu, să primesc cu în­  mărfuri  din  patrie,  prin  cea-ce  contribuim
       şi  răniţi,  te   strada  Ierusalimului  trupele  au
      '  fost  atacate  de  mulţime;  au fost alţi  25  morţi   ceperea  anului  şcolar  1905/6  (mij ocul  lui   ca  multe  mii  de  mâni  sîrguitoare  să  şi  gă­
        şi  răniţi.                                Septemvrie)  aproximativ  30  —  40  fisiceşte  sească  de  lucru,  deci  prin aceasta contribuim
                           ' *                     apţi,  cari  cu  1  Septemvrie  anul  curent au în-   şi  la  consolidarea  economică  a  naţtunei.
             Apărarea  în  contra  ţîntarîlor.  Magis-   plinit  etata  de  14  ani,  dar’  n’au  trecut  peste    *
      r tratul  orăşenesc  al  orrşului  Dresd*,  într’una  etatea  de  17  ani  simţesc  în  dânşii  aplicare   Cele m al m ici arm ate  d in   lum e:
      •  din  ultimele  şedinţe,  a  decis  să  ia  măsurile   pentru  chiemarea  militară,  şi  au  absolvat  cu   După  o  foaie  engleză:  statul  Manaco are:  75
       cele  mai  întinse,  pentru  stîrpirea  ţînţarilor.
      T Măsurile  de  apărare  împotriva  acestor  oas-   succes,  cel  puţin  îndestulitor  patru clase civile  gardişti 75 carabinări,  20  pompieri şi o  capelă
      v  peţi  supârăcjoşi  sunt  de  luat  încă  de  cu   sau  patru  clase  dela  o  şcoală  medie.  Condi-   muzicală  de  39  soldaţi.  In  cas  de  resbel  nu­
      '  vreme  şi  anume:  primăvara,  înainte  de  în­  ţ unele  de  primire  care  totodată  cuprind  şi   mărul  voluntarilor  provisori  se  poate  urca  la
       ceperea  căldurilor,  până  ce  nu-şi  părăsesc   amănunte  despre  essamenul  de  primire,  şi   250.  In  Republica  San-Marino  a  introdus
      v încă culcuşul  de  iarnă.  E  înfiorător  modul  despre  adjuştarea  rugării  să  pot  căpăta  pe   datori nţa  obligătoare  la  armată,  aşa  ca  se
      •  cum  se  înmulţesc  aceste  insecte:  s’a  calculat
       că  în  decursul  unei  veri,  un  ţînţar  dă  naş­  lângă  trimiterea  anticipative  a  lor  45  fii-,  la   pot  recruta  9  companii  cu  950  feciori  şi  38
       tere  nici  mai  mult  nici  mai  puţin  ca  la  şcoala  de  cădeţi.                    de  oficieri  sub  comanda  unui  mareşal.  Ace­
      ? 75.000  milioane  de  indivizi  noi.  Astfel  ma­  Recursele  pentru  primire  sunt  a  să  în­  asta  e  puterea  armată  în  timp  de  răzbel;  în
       gistratul  orăşenesc  din  Dresda  a  dispus  sub   ainta  la  comanda  şcoalei,  abia  după  primirea   timp  de  pace  se  susţine  numai  o  companie
      s grea  pedeapsă  ca  pivniţele,  podurile  şi  graj­  testimonului  dela  finea  anului  scolastic  cu­
                                                                                               de  60  oameni.  Curioasă  este  armata  în  re­
       durile  să  fie  afumate  de  Sus  până  jos  şi   rent,  dar’  cel  mult  până  în  12  Iulie  st.  n.  publica  Liberia,  căci  prelângă  800  de  oficeri
       totdăodată  a  pus  la  dispoziţia  publicului  |
      '■ nişte  aparate  de  desinfectare, cu  ajutorul  că­  Dacă  recurentul  are  să  mai  facă  vre-tin  esa-   sunt  numai  700  soldaţi  de  rând.  Raport  de
       rora  să  cercetează  fiecare  colţişor  şi  să  ard   men  de  repeţire,  atunci  trebuje  să  trimită un   tot  pocit!
      ■ ’orirce  urme 'de  ţînţari.                atestat  interimal.                       >                     *
   1   2   3   4   5   6   7   8