Page 2 - Bunul_Econom_1905_22
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  ECO N O M                                              Nr.  22

            C  0  M  E  R  C  I  U.                mult.  Dacă  la  .noi  în 0 s-ttt  se  vând  (fabricaţiunea  sau ‘  ferberea  spirtului),
                    1  —      —                    zece  mere  de  un  creiţar,  apoi  ţinta  parte,  pe  consumaţiune  (beuturi).  In ca­
                                                   negustorului  va  fi  se  cumpere  multe  zul  întâia  se  socoteşte  la  fie-care  litru
            Mulţi-dintre  bieţii  de  noi  sunt  efe   poame  dela  noi  şi  să  Ie  transpoarte  la  de  alcool  (spirt)  câte  90  fii.,  eaP  pen­
       convingere,  că  negoţul  joacă  rol  neîn­  Pesta  sau  Vienâ,  unde  vinde  câte'  3  tru  consumaţiune  tot  atâta.  Pentru-fer­
       semnat  făţă  de  celelalte  ramuri de pro­  mere  de  un creiţar.  — In ţinuturi  mun­  berea  în  mic,  cum  să obrcinueŞte bună­
       ducţiune,  adecă  faţă  de  agricultură  şi   toase  lemnele  de  foc  sunt  8  cor.  de  oară  la  ţăranii  noştri  este  supusă taxei
       faţă  de  industrie.  Dinpotrivâ.  Naţiunile   slângin.  Ţinta comercialul  va fi se trans-  însăşi  prodneţiunea  după  mărimea  câl-
       cele  mai  înaintate  în  cultură  recunosc   poârte  lemriele  atât  de  eftine  la  oraşe  dărei  şi  timpul  ferberei.
       productivitatea  şi  însemnătatea  comer­   de  pe  şesuri,  unde  să.,  vând  cu  preţ      2  Spirtul  pentru  scopuri  indus­
       ciului  socotindu-1  drept  unul  din  cele   întreit.  —  Pe  insulele  Antile  ale  Ame-   triale  e  scutit  de  contribuţie,  dar  se
       mai  puternice  mijloace  pentru ridicarea   ricei  cafeaua  crudă  nu  costă' mai  mult   încasseazâ  câte  3  fii.  de  fie care  litru
       stârei  materiale.                          de  80  fii.  chila.  Comerciul  o  aduce  la   ca  taxă  de  control.  Şr  filerii  aceştia
             1.  Sub  comerciu  înţelegem ocupa-   noi,  unde  ni-se  vinde  cu  2  coroane.  ating  anual  suma frumuşică de 350.000
       ţiunea, care  are  de  ţintă  aducerea  bu­  S.  a.  m.  d.                            coroane.
                                                   »
       nurilor'economice  dela  producători  la         3.  Marfa  să  adună,  când  se  află       3  Taxa  pe  drojdii,  ce  se  fabrică
       CQusumâtori.  Cu  alte  cuvinte,  când  îmi   multă,  cu  alte  icuvinte:  când  e  o-   deodată  cu  spirtul  atinge  earăşt-  suma
       trebue  o  chilă  de  sare,  nu  voiu  merge   ferta  mare,  şi  să  vinde  când  e  cere­  de  350.000  cor.  anual.  Face ,câte 5 fii.
       la  Uioara  sau  la  Ocna  Deşului, fiind-câ   rea  mare.  Lemnele  de  foc  să  adună   după  fie-care  litru  de  alcool.
       m’ar  costa  mult  de  tot.  Ci  mă  duc    vara  şi  se  vând  iarna.  Cerealele  toam­    4.  Taxa  pe  bere  e  de  34  fii.  la
       lâ  băcanul  din  colţul  stradei, unde stau   na  şi  să  vând  primăvara!            tot  hectolitru  (câte  100  litrii)  de  bere.
       şi  o  cumpăr  cu  câţ-va  bani.  Băcanul        4.  Mărfurile  să  cumpără  în  canti­     5.  Taxa  pe  zahăr  face  38  cor.
       însă  e  negustor,  adecă  comerciant.  De   tatea,  în  care  sunt  mai  lesne şi  anume,
                                                                                              la  100  chile  de  zahăr  alb.  Venitul  sta­
       unde  are  el  sarea ?  Din  întâmplare  o   după  împrejurări,  în  cantitate  (măsură)   tului  din  acest  soiu  de  dare  se  urcă
       cumpără  dela  trafică  mai  mare.  Şi  tra­  mare,  sau  în  cantitate  mică.  Se  vând   la  28.000.000  cor.  în  fie-care  an.
       fica ? —-  EL  vezi,  trafica  o  aduce  de-a-   •în cantitatea, în care să  plătesc  mai bine.
       dreptul  dela  Uioara,  adecă  dela  ocna        Vedem  deci  că  negoţul  sau  co­         6.  Taxa  pe  oleiuri  minerale  (pe­
       de  unde  o  produce,  unde  sâ  scoate     merciul  nu  produce  bunurile,  nici  nu   trol,  parafină,  stearină,  vaselină  ş  a.),
       din  pământ.  Eu  întrebuinţez  sarea  şi   le  schimbă  forma, Totuşi  măreşte valoa­  Face  13  cor.  ta  suta  de klg.  Statul în­
       sunt  deci  —  pentru  a  vorbi  mai  dom­  rea  bunurilor  şi  prin  urmare  este  o   casează cu rubrica aceasta cam 9.500.000
       neşte  —  consumător.  La  ocnele  din      îndeletnicire  folositoare.  Negustorii  sau   cor.  în  fie-care  an.
       Uioara  se  scoate,  se  produce.  Aduce­   comercianţii  înşişi  fac  câştiguri  însem­    7.  Taxa pe consumaţiunea de cat ne
       rea  ei  dela  locul  de  producere  până la   nate  iolosindu-se  de  împrejurări  locale,   (8.400.000  coroanele  impune  pe car­
       satul  meu,  o  face  comerciul.  In  caşul   de  timp  şi  de  cantitatea  mărfurilor.  nea  de  vite;  porci,  oi,  capre  -(ear  in
       de  faţă  trafica  şi  băcanul.                  Aqeştia  sunt  ram ii  mai  de  frunte   Pesta  şi  pe  carnea  de  galiţe  şi  vânat)
            Şi  aşa  suntem  cu  toate  lucrurile,                                            cari  se  tae  cu  scopul  de-a  li se  vinde
       ce  le  întrebuinţăm  dar  nu le producem   ai' negustoriei.                           carnea.
                                                                                 (Va  urma).
       noi.  Cu  haine,  cu  beuturi,  cu  poame                                                   8.  Taxa  pe  vin  (16.200.000  cor.)
       sudice:  alămâi,  portocale,  smochine,  cu                                            Obiectul  acestei, dări .sunt  mustul  şi  vi,_
       sticlării,  cafea,  zahăr,  şi  altele  nenu­         Dările  indirecte             r  nurile, ear’  în  Pesta  şi  drojdiile  de  vin
       mărate!                                          1.  Darea  de  spirt.  Din  fabricarea   ba  chiar  şi  proprietarii  de  vii,  dar*,
            2.  Comerciul  poartă  grijă,  ca  bu­  spirtului  statuL  are  venituri  însemnate.   aceştia  au  unele  fayoruri.
       nurile  să  ajungă  din  locurile  unde  plă­  Cam  60.000.000  coroane  în fiecare  an.    9.  Taxa pe crişmărit (3 600 000 c.)
       tesc  puţin,  în  locuri  unde  plătesc  mai  Taxa  e  impusă  parte  pe  producţiune  Până  prin  anii  1888—89  dreptul  de

       ani  ai  domniei  lui!. Ce  înalte  simţiminte  re­  slujbă,  apoi  distingându-se  prin  modestie,   viaţa  voastră  să  aduceţi  mângâiere şi  bucurie
       ligioase  ne  insuflă  acea  înflcărată  rugăciune,  chibzuinţă, cinste şi sârguinţă necontenită întru   bunilor  voştri  părinţi,  cari  sfe  ostenesc  şi  vă
       care  a  rostit-o  el  la  sfinţirea  templului!  Ce  îndeplinirea  datoriilor  şale,  se  ridică  repede   cresc.  Şi  voi  cu  adevărat  îmi  veţi  împlini
       nădejde  însuflase  el râvnitorilor de cele  sfinte?  de  pe  treaptă  pe  treaptă  la  vrednicii  înalte   dorinţa  mea,  dacă  veţi  păstra  pururea  în ini­
       Şi  cum  în  urmă  s’au  schimbat  toate  acestea  şi  aduse  servicii  însemnate  şi  folositoare  Pa­  mile  voastre  sfatul  înţeleptului  care  zice:
       şi  cum  toate  cele  bune  au  pierit  din  fiinţa  triei,  dobândind  asţtel  iubirea  şi  încrederea   »Fiule,  iubeşte  din  toată  inima pe  tatăl
       luîl  Sufletul  lui  a  sărăcit;  a  pierit  înţelepciu­  Regelui  şi  El  avu  şi  fericirea  rară  să  plă­  tău  şi  durerile  mamei  tale  nu  le  uitai<
       nea  lui,  a  pierit  virtutea,  au  pierit  toate  cele   tească  părinţilor  săi  prin  o  călduroasă  în­  A rchm   Nicodem  M untean.
       bune  când  el,  îmbătat  de  fericire,  a  părăsit   grijire  de  dânşii  la  bătrâneţele lor. Trăi până
       pe  Dumnezeu,  izvorul  înţelepciunii  şi  al  tu­  la  adânci  bătrâneţe  şi  muri  în  sânul  unei   —       —
       turor  virtuţilor!»                         familii  numeroase  şi  binecuvântate;  nu  lăsă       N O TEA ZĂ -ŢI!
            »Crede-mă,  iubite  tăticule»,  răspunse   moştenire  copiilor  săi  bogăţii  mari,  dar  le
       mişcat  Teodor,  »poveţele  şi  sfaturile  dumni-   lăsă,  ceace  e mai scump decât toate din lume,   Când  v.forul  în  peptu-ţi  vine
                                                                                                    Nu  te  plânge  cu  suspine;
       ttle  întotdeauna  au  fost  şi  vor fi pentru mine   un  nume  bun şi binecuvântarea lui Dumnezeu,   Căci  o  inim’  amoroasă,
       sfinte;  eu  sunt  cu  totul  încredinţat  despre   care  şi  până  astăzi  într’un  chip  văzut  se  re­  Ţi  lecue  simţiri  şi  oase.
       acel  adevăr,  că  omul  toată viaţa sa  trebue  să   varsă  asupra  nepoţilor  şi- strănepoţilor  lui  şi
       înveţe.  Rugăciunea-mea  cea  de  toate  zilele   lămurit  vorbeşte  fiecăruia:              Ca  ’n  pomii  plini  de  verdeaţă
                                                                                                    Dispar  norii,  dispar,  şi  ceaţă
       către  Dumnezeu  este,  ca  El  să  mă întărească   »Aşa  se  binecuvintează  omul,  care  se   Apare  soarele  vieţi,
       pe  calea  virtuţilor  şi  să vă prelungească până   teme  de  Domni*.                       S’araţă  luna  şi  comeţii.
       la  adânci  bătrîneţe  zilele  voastre cele atât de   Micuţii  mei  prietini  cât  de mult aşi dori
       preţioase  şi  de  folositoare  pentru mine, ca’să   eu,  să  vă  văd  pe  toţi  semănând  lui  Teodor,   Ce  s’  ofilează  ’n  noi
       pot  avea  in  dumneavoastră  adevăraţi  şi  în­  atât  prin  silinţă  ia  învăţătură  cât  şi  prin  o   Cad  ca  visul  de  strigoi
       ţelepţi povSţtiitori  in  viaţa  mea».      purtare  bună,  pentrucă  eu  doresc  din  toată   Ori  ce-i  verde-i  permanent
                                                                                                    Dar  ce-i  veşted  disparent.
            După  o  jumătate  de  an,  Teodor căpătă  inima  ca  voi  cu  toţii  să  fiţi,  ca  şi  el,  şi  prin           D.  Jarca.
   1   2   3   4   5   6   7