Page 4 - Bunul_Econom_1905_22

P*g- 4________ ;_________ ________________ - BUNUL "ECONOM ; Nr. 22

stagnarea a apelor ia suprafaţa soiului mânui un măr bun patul ca şi când căuta să meargă cât mai repede la Wla­
şi de impermiabilitatea acestuia. beai. un pahar de vin de malaga eu pu­ divostok. Dacă ar fi invins Rosteswen-
Inlăturându-se cauzele care le-au ţin borviz de Borszek. îndatinat la os ski, tot ar fi stat într’o situaţie cam difi­
peţele cele mai aristocratice şi la birtu­ cilă, de oare-ce epuizându-şi cărbunii
pricinuit, aceste »Sărături« pot deveni
rile elegante.. Merele se, culeg cu finea în luptă, el n’ar fi putut să-şi ajungă
fertile. Şi cel mai simplu lucru pentru
lui Septemvrie, se aşează rărişor pe pa­ ■■ ţinta. - v;."-
•scurgerea apelor ce stagnează este a turi de scânduri şi în pivniţe nici calde
se face şanţuri sau canale, dacă tere­ — nici reci (-j- 12° C ) Se ţine până Rosdestwenski dorind se moară.
nul afe o mică Inclinaţiune j iar pentru primăvara prin Aprilie, d£ aceea se poate Amiralul Rosdestwenski a fost făcut
ca terenul să devie permeabil folosesc uşor pacheta şi transporta. • ’ prisonier în stare de leşin. Când şi-a
arăturile adânci şi amestecarea pămân­ Ppmişorul bătui la început creşte venit în fire şi a văzut, că e prins, a
încetişor, dar după 3 -4 ani se desvoltă zis căpitanuluf vasului »Bendovi«: p e '
tului cu paie sau bălegari neputred, ca
repede şi .formează o coroană bogată. ce nu m’ai împuşcat? Nu trebuie ca eu
aerul să poată circula printr’nsul. să fiu prisonier «. Apoi a încercat să se
Trunchiul încă se face gros, dar nu lung
- M. JPretorian iav. dir. (2—3 metri) Coroana trebuie rărită, sinucidă, dar a fost împiedecat.
căci lăsindu-se prea deasă, nu se pot • O expediţie rusă în Extremul
desvolta fructele ba cresc mici, fără gust Orient
şi apătoase.
Din Odessa se telegrafiază, câ acolo
Această sortă de pomi încă se atacă produce o vie nedumerire faptul, că cu
In Nrii anteriori am descris mai uneori la scoarţă şi Ia frunze de morbul câte-va vapoare au plecat din Nicolaew
multe soiuri (specii) de meri şi mere numit ' Fusic landium dentricum căzân- spre extremul-Orient aproape 1500 ma­
cât s’a putut de amănunţit şi instructiv. dui uneori muguri şi vâtămându se roa­ rinari ruşi. Nimeni nu-şi poate explica
—- Dintre cele mai cunoscute dele. Io anul 1903 în Nosnerland se rostul acestei expediţiuni după nimicirea
şi în părţile noastre s’a pomenit de es: atacară mai toţi meri patuli şi aproape flotei lui Rosdestwenski.
Reinetie mare KaSseler, Cox- Orange Rei- nu se găsea fruct fără pete. Ca mijloc
nette, Reineti-auriu de Blenhaim. Rei- de vindecare s’a afflat stropirea cu lapte Atacai Japonezilor.
uette-Rombaur de Paris, Reinete de Ca­ .'de var şi cu zamă de Bordelais. Cu Generalul Linevici telegrafiază la
nada etc: precum şi mărul Bătui sau lapte de var se stropeşte în Oct. .sau Petersburg, că aşteaptă în fie-care mo­
pâtul. Acesta este specialitatea cea mai Noemvrie, pela finea Iurtei Februarie şi ment atacul Japonezilor. Transporturile
mândră dtn Ardeal, putem zice, fala în Martie. Spre a fi mai sigur de vin­ lor sunt excortate de Chinezi. Tot Chi­
noastră! Acesta este în ţinuturile noas­ decarea ranelor acestui pom, e bine a nezii execută toate lucrările grele de
tre acum cel mai reprezentat măr, cea se mai stropi cu o subsţanţă subţire rezervişti.
mai aleasă plantă şi mult timp va compusă din lapte de var l % cu 1% pea-
mai rămânea de primul rang; şi oare tră vânătă'dizolvată, odată după ce a înflo­ ; . Al optulea raport al Ini Togo: ,
de ce este cel mai renumit ? Pentrucă rit şi încă odată când sunt merele ca Căpitanul încrucrşătorului »Kusuka« .
este căutat fructul (ui în .cele mai ves­ ouele de porumb. De aceia se recomândă întors aztăzi după amiazi cu supravie­
tite piaţe din străinătate Pentru frum- a se planta meri batuli în grădini închise ţuitorii navei. «pimitri Donsky«. rapor­
seţea, gustul şi forma lui va deveni tot cu gard viu, să nu se lase a creşte prea tează, că această navă s’a scufundat
mai plăcut. Lauda o merită şi de aceia înalt şi altoile ce cresc prea sus să se în dimineaţa zilei de 28 Maia st. n.
căci se poate cultiva mai în fiecare gră­ rătunzească des, aşa va resista mai bine.
dină, la ori ce soi de pământ şi nicăi- Fusicladiumului. Dealmintrea fiind sădit Echipagiul, care se afla pe bordul
rea ca la noi în Ardeal, cu deosebire în locuri deschise (luminate) ale grâdinei nâvei »Dimitri Donski«, îti care se cu­
în ţinuturi, unde se cultivă şi viile. E se desvoaltă frumos şi produce roade prinde şi echipagiul salvat al cuirasatu-
drept, că are şi .el năcazurile lui, sufere tare gustoase lui »Qsljabja« şi al distrugătorului „Bujni“
După Wirtschfl. Bl. de J>. Ia r c a . a fost debarcat pe insula Urelung.
uneori de boala numită Fusiclandium ;
mai mult ea altă sortăţ fructul, se pă­ Pe urmă »Bujni* se mişca cu mare
tează şi deci nu-şi ţine totdeauna gus­ greutate, a trecut pe Rosdestwenski şi
tul, coloarea şi substanţa, se strică une­ Războiul şi statul său major pe bordul distrugă­
ori, de nu’l putem folosi nici la oţet ruso - apo n ez. torului »Biedowy«. ,
j
de mere, fiind amar şi ruginiu. Supravieţuitorii de pe nava »Di-
De aceia s’a observat, că mărul Continuarea războiului. mitri Donsky« ztc, că au văzut în tim­
pătul fiind gingaş cere să i-se aleagă pul spâimântătoarei confusiuni a îngro­
locul unde se plantează şi să fie bine Ţarul cu marii duci, cu Alexieff zitoarei lupte dela 27 Maiu st. n. două
îngrijit. — Când e tinâr să nu se lase şi cu alte persoane marcante dela Cur­ distrugătoare scufundându-se ceea-ce, —
a se desvolta prea tare, să se mai cu­ tea Rusiei, a ţinut conferenţe, fu ho tării dacă e adevărat,----' face ca numărul
reţe altoile tinere rotunzându-se; coaja Continuarea războiului. S’a decis: total al distrugătoarelor scufundate să
să se radă şi să fie. scutit de a’l pica 1) a trimite din nou armate în ,• fie de cinci. ,
alţi pomi sau arbori şi întrucât se poate Manciuria.
să fie pas la poziţie spre faţa soarelui 2) Linevici să refuze de-ocamdată Londra, 6 Iunie. După ştiri din’
şi tot la 3 ani săpat la rădăcină şLaju-, lupta şi la nevoie să se retragă dincolo Peterşâurg, acţiunea partidului păcii n’a
tat cu gunoi nears. - . de lacul Baical, şi suces. Marele duce Nrcolaew a deter­
3) a forma o flotă nouă, pentru minat pe Ţarul, să continue războiul.
Fructul este de mărime mijlocie care s’a subscris până acum 100 mi­ Ministrul Witte şi-a esprimat serioasele
în formă ovală, adese ori cărnos, mus­ lioane ruble. sale: îngrijiri asupra continuării războiului
tos şi aromatic. Are coloare verzie-găl-
bue şi in'partea soarelui se şi înroşeşte Cauza Înfrângere! flotei ruseşti. Petersburg 6 Iunie. Trepow a
în pete atrăgătoare. Coaja este subţire Un ' ofiţer din • Wladivostok tele- fost un ajutor al ministrului de interne
netedă-fâră rugină. Apare ca un obiect grafiază: ' - şi şef al corpului de gendârmerie. El
de marmură, dândui un aspect atractiv. Cauza înfrângerei este, că Rosdes- rămâne în acelaşi timp guvernator su­
Mezul e guStos şi frşget, răcoritor; când venski, având foărte puţini cărbuni, prem al Petersburgului.