Page 3 - Bunul_Econom_1905_22
P. 3

Nr.  22 *                                          B U N tfLECO N O M                -  '  -__________~     ____________ Pag-  3

       -crişmărit  era  al  proprietarilor  particu­  ciova  o  ma?e  -expoziţie  economică-in-  conferenţiari  se  vor, prezenta  nu numai:
        lari  In  aceştf  ani  însă  statul  l’a  cum­  dustrialâ,  pentru  care  s’au  început  deja  ca  singurătjci  în  cerc  restrîns, ei ca au-
        părat pentru sine cu preţul de 21,666 075  pregătiri -intensive:  Expoziţia  este  spri­  . toritâţi  şi  interesanţi,  ai  binelui  comun
        coroane.  Acum  va  să  zică  e  al  statu­  jinită  de  societatea  economică  regnico-   al  statului.  Pe  două  căi  se  vor- discuta
        lui  şi  cine  vrea  să  descKidă crişmă tre-  lară  şi  va  fi  împreunată  cu  o  expoziţie
        bue  sâ-şî  ceară slobozenie adecă  licenţă  de  vite  de  prăsilă,  apoi  de  .găini  de   Căuşele  şi  scopul:  una  de  a’l  cumpăta
        dela  stat,  respective  dela  oficiile  corăs-  toate  soiurile  mai  nobile  şi  cu  o  ex­  şi  alta  de  a  se  abţinea  cu  totul  ca  să
        punzătoare  ale  statului  (direcţia  finan*  poziţie  de  peşti,  aranjată  de  societatea  poată  ajunge  la  rezultate  reale  pentru
        ciară.)  Taxele,  ce  se  încasează  pentru!  pescarilor  din  Panciova  şi  jur.  Expozi­  viitor  şi  a - folosi în  genere.
        licenţă  fac,  precum  am  văzut,  mai bine  ţia  va  fi  tare  interesantă  şi  este  de
        de  trei  milioane  şi  jumătate  cor.      dorit,  ca  cel  puţin  economii  bănăţeni,      Sigur  că vor participa  la acest con­
              Oare  de  ce  se  numesc  dări  indi­  cari  locuesc  mai  aprope  de  acest  oraş,  gres  şi  persoane,  cari  nu  se  vor  uni
        recte  sau  mijlocite,  taxeleam intite  în   să  participe  la  această  expoziţie.    cu  acCste  principe,  fie  din  interes  pri­
        cele  9  puncte?  Răspunsul  nu  e  greu                                                vat,  fie  din  scop  material,  dar  majori­
        şi  uşor  l’ar  putea  ghici  ori cine.  Dările                                         tatea va fi de sigur contra idei alcoholis­
        directe  am  văzut,  că  se  repartizează  şi                                           mului.  De  acea  aranjatori  apelează  de
        se  scot de-a dreptul dela oameni.  Dările
        indirecte  nu.  Ci  se  impun  pe  spirt,  pe                                           acuma  cătră  toţi aceia,  cari caută binele
        vin,  pe  drojdii,  pe  carne,  pe  bere,  pe   contra  alcoholismului  ţinând  din     şi  fericirea  poporului  şi  uşurarea  sorţei
        zahăr,  pe  oleiurî  minerale  etc.  şi  se           i i — 16  Sept.  a.  c .? -       muncitorilor  de  zi  şi  a  tuturor  econo­
        scot  dela  labricanţi,  dela  măcelari, dela                                           milor.  Şi  oare  care  sunt  aceşti  motori
        crişmari etc.  Cu alte cuvinte:  fabricanţii,              (Urmare  şifine.)..   :      şi  organe  chemate  a  sprijini  poporul ?
        măcelarii,  crişmarii  plătesc  dările  şi  ta­  Ce  se  facem  sâ  prevenim
        xele,  dar’  în  schimb  primesc împuterni­  ruinei ?  Mai  întâi de toate  să luminăm   Toţi  oameni  de  carte  ai  ţârei:  profe­
        cirea  de  a  vinde  mai scump articolii de   poporul,  să  cotropim  de  sus  până  jos   sori,  învăţători,  preoţi\  medici,  sfetnici
        consum,  cu  cât  face  repartiţia  taxelor.                                            ai căuşelor Âygienice  —  sanitare;  aceş­
        Şi  astfel  la urma urmelor, taxele se des­  credinţa  stângace,  care  şi-au  însuşito   tia su n t  datori  a  merge  la  congres  cu
        carcă  asupra  consumatorilor  (cumpără­    mulţi,  că  fără.beutură  nu  poate  omul   mic  cn  mare,  tineri şi  bătrâni,  de tinde
        torilor).                                   trăi.  Să  stârpim 'credinţa  la  aceia,  cari   inapoindu-se  să  lăţască  în p ifo r  reme­
                                                    zic,  că  b£nd rachie  ori  vin  îi amorţeşte
                                                                                                diile  de  scăpare  şi  binefăcătoare,  liber­
                                                    oasele  mişcate  prfn muncă şi alină năca^
                                                                                                tatea  şi  lumina  cu  conştiinţa  de sine şi
                          D ell                     zul  şi  durerile,  ba  mulţi  exprimă  după   cu,, puterea  de  a  se  domina  (stăpânii)
                                                    beuturâ  «acum  am; curaj, acum  pot  sta
                                                                                               fiecare pe  sine  şi  a  se  feri  de M ţuri şi
                                                    la  vorbă  şi  cu  vodă,  acum  sunt  tare şi
                                                                                                de^pasiuni  nedemne  şi ruinătoare.  Pro-
        Cu  ce  să  nutrim  găinile,  pentru  ca  tuare, ^cum  fee  minuni,  acum  mă  pot
           să  câştigăm  dela  ele  ouă  mari ?     lupta  cu  un'  tigru,  acum  ştiu  face  cu   gramul  pertractărilor va urma.  '  i  "  ;
              Cine  la  creşterea  găinilor  are sco­  ochiu,  acum  scot copaciul  din rădăcină,
        pul  de  a  câştiga  ouă  multe,  adecă cine  acum  sunt  leu  paraleu,  acum  simt  în
        creşte  găini  pentru  a  face  negoţ  cu   stare  să  mă  lupt  cu  un  taur  de  Elve­           Sărăturile.
        ouăle,  acela  trebue  să  dee  atenţiune   ţia,  acum  pot  dărâma  o  casă  ca  Sam-
        corăspunzătoare  nutrirei  găinilor.  Este                                                   Pe  multe  părţi  -—  mai  ales  prin.
        lucru  cunoscut,  că  sortarea  ouâlor  să   son;  toate  acestea  credinţe  deşarte  şi   locurile  joase  şi  cu  unele  băltoace  se
         face  după  mărimea  lor  şi  ouăle  mari   amăgitoare  trebuesc  stârpite şi nimicite.
        represintă  marfa  cea  mai  bună,  adecă        Scopul  congresiştilor  este  şi -acela   văd  întinderi  de  loc  golaşe,  nişte  pete
        să  plătesc  cu  preţ  mai  bun.  Din  praxă  de  a  pătrunde  în toate  clasele  societăţi   lipsite  de ori  ce vegetaţiune a  plantelor,
        s’a  dovedit,  că  nutreţul  poate  avea  a-   omeneşti  convingându-i  că  fără  alcho-   numinduse  astfet  »Sărături«.  Şi  sunt
        snpra  mărimei  ouâlor  mare  influenţă.    hol  omul  este  mai  sănătos,  mai  fericit   mulţi,  cari  —  voind a trece  de mai şti-
        S’a  aflat  anume  pentru  acest  scop  ca                                            1  utori  —-  afirmă  dintr’o  singuranţă  în­
        nutremânt  bun  ovăsul  şi  mâncare  pre­   mai  liniştit  îşi  se  îmbogăţeşte.  Misiunea   chipuită,  că  au  văzut  chiar  cu  ochi  vi­
        parată  din  făină  de  ovăs  şi  apă.  Şi   congresului  mai este şi aceea  de a forma
        mai  bun  nutreţ  pentru găini  în  privinţa  planuri  şi  reuniuni  antealcoholice  şi  de   tele  lingând  sare  de pe aşa  terenuri  —
                                                                                                (nu  vorbesc  aci  de  locurile  din  jurul
        aceasta,  este  sămânţa  floarei  soarelui,  a   arăta  profitul  cel  nespus de  mare  ce
        care  să  întrebuinţează  cu  mare  predi-   ’1   ya  avea  patria,  câtă  economie  poate   salinelor  sau  de  locurile  depe  ţărm»
        lecţiune  în  Francia.  Să  ştie,  că  floarea                                          mărilor.)
        soarelui  creşte  în  ori-ce  pământ  sărac,   face  în  toate direcţiunile, cât şe vor mic­
        prin  urmare  cultivarea  ei  nu  are  nici   şora  sentinţele  proceselor penale, divor-    Nici  în vecinătatate  imediată  aces­
        o  greutate  şi  este  un  nutreţ  foarte   ţiale  şi  criminale  şi  cât  va  scădea  nu­  tor  aşa  zise  »Sărături«  nu  pot  creşte
        eftin,  pe  care  cu  deosebire  proprietarii  mărul  arestanţilor  şi  robilor.  Va  arâfef   plante  vivace,  nici  chiar  pirul,  însă  pa-
        mici  îl  pot  folosi cu  succes  bun. pentru   în  colori  vii  deosebirea  şi  comparaţia   lamida  creşte  destul  de  frumos,  mai cu
        găini.  Ouăle  de  găină  din  Francia sunt   între  un  om  treaz  şi  altul  beat  şi tică­  seamă  dacă  locul  a  fost  arat.
        foarte  mari  şi  au  gălbenuş  mare  şi
        să  zice,  că  acestea  îşi  au  mărimea  lor   loşit.  Va  faee  experimente  şi  cu  skiop   La  gust,  acea  spoială  a  «Săratu­
        din  causa,  că  în  Francia  găinile  să  nu­  ticonul,  ca  şi  când  s’ar  putea  lua  cu   rilor*  n’are  de  loc  senzaţia  sau  gus­
        tresc  cu  sămânţă  de  floarea  soarelui.  mâna  folosul  nespus  de  mare_ al  celor   tul  de  sare,  iar  la  iftoipâ  sau  ploaie nu
                                                    cumpătaţi  în  beutură.
            Mare  expoziţia economică  în                                                       se  topeşte  ca sarea  şrsupunându-se  fo­
                     > Panciova.                         In  pertractările  congresului  se  vor   cului  se  mistuie  ca' ceva  organic.  Nu
             In  anul  acesta "se  va  ţinea  din  15  desbate  cum  se  vede  deja  chestiunile   rămâne  deci  ore-o  îndoială  ca  aceste .
        August  până  în  15  Septemvrie în Pan-    vitale  nu  numai  asupra  cetăţenilor  şi  »Sârături«  sunt  pricinuite de  prea  mult
   1   2   3   4   5   6   7   8