Page 1 - Bunul_Econom_1905_24
P. 1
Amil VI. n« 100$ Nr. 24
ORGAN ÂL: „Reirân Eeonomice din Graşti«‘s $ „E M U roatofi de agricultură din comitatul Si Ini alei".
A B O N A M E N T E : A P M E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroanfo (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p re ţu ri m o d era t
Pentru România şi străinătate 15 iei pe an. în flecar© Duminecă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
10. Sibişel şi Mâgurea, 11. Beriiu şi
Despărţământul „ÂSIREP ia Orâştie.
Spre luare aminte! Sereca, 12. Orâştioara dc-jos şi sus,
Ludeştî, Costeşti, Bucium şi Grădişte,
Cu 1 Iuliu v a. c. Invităm
la abonament noii pe toţi iubito După-cum am publicat în nufnâ- 13. Dâncu^mare, mic, Mărtineşti, Târnă-
rii şi sprijinitorii acestei reviste. rul trecut, despărţământul »Astriei« cer şasa şi Măgura, 14. Simeria, Toltia,
Râpaş şi Spin, 15. Turdaş şi Pricaz,
Abonamentele să fac prin trim ite cul Orăştiei, îşi va Şnea, adunarea de
16. Băcăinţi, Acmar, Homorod şi Bul
rea cu mandat postai a preţului' de reconstituire, azi D|şmifrecă în 12/25
2 cor. pe yft an, o ri prin o corespon Iunie la 3 ore p. xffiţ îir şcoala sau bi buc, 17. Geoagiu, Renghet, Feredeu,
denţă cu termin de piaţă fixat pe /-a 18. Bozeş, Mefmezeu, Băcâia, Valea-
serica rom. gr.-or. d|fi luc. ,
Octomvrie a. c. pentru cei cari nu dis mare, Carpeni, 19. Baişa, Mada şi A r
Având în ved e# «copoi cel măr
pun de bani gata. deţi, 20. Almaşel, Glod, Cib şi Nădăşttav
reţ ce-1 are Asoeiaţuinea' cu privire la
Adresele abonenţitor, ocupaţiunea 21. Poiana, Techerâu, Valea-iepei, Por-
răspândirea învăţături la. poporul nos^
şi locuinţa cu poşta ultimă să fie le- curea_ şi Voia, 22 Bobâlna, Foit, B o i u,
g ib il scrise pe. mandat, orz să * se pună. tru în toate direcţnpiii^, -şi mai ales,
Cigmâu, Rapolt şi Uroiu.
n ru l sub care a. prim it foaia până acum. ca privire la stâruinfş de a sâ înfiinţa
Eată şi câ-teva date din viaţş, ul
L a term inul sus arătat vom fi si şi susţinea şcoli de plrr^ri^ vieri t, gră
terioară a acestui despărţământ t
liţi din causa speselot .m art ce le m>em' dinărit şi afte ecflttoi&a *de model; apoi
Membrii direcţiunei erau pe acel
cu tiparul şi espediţi» a sista triimtereeţ îngrijirea, de a îndemna poporul să îm-
fo ii la toţiy cari până atunci, jtu-şi vor brăţoşeze mai cu deadinşul industria tâmp: Dr. Ioan Mihu, director, Nicolae
trim ite abonamentul. Vlad, Dr. JŞilviu Moldovan, Aurel P.
şi comercial şi înfine de a să înfiinţa
Revista noastră se va tipă ri dela însoţiri folositoare cu statute speciale; Barcianu, Daniil David, Laurian BercîajL
i Iulie începând numai în atâtea exem
în preajma adunărei proiectate, arătăm Adunările generale s’au ţinut al
plare câte vor f i abonate cu bani gata.
aci spre orientare mai bună, agenturile ternativ în fiecare an în câte o comună
Apelăm deci şi deuis/ă-dată la toţi
din care să compune acest cerc, după- mai de frunte ale agenturelor.
ştim. cetitori pentru sprijin şi încura
cum a fost el împărţit în şed'nţa di- La adunarfta generală din Turdaş
jare, abonând şi răspândind foaia noa-
sră în cercul cunoscuţilor lor. recţiunei la 26 Iulie 1895. Eatâ-le: ţinută 1a 26 Sept. 1897 comitetul s’a-
1. Cujir, 2. Vinerea, 3. Balomir, ales asfel: director, Dr. Ioan Mihu, ear’
, - ■ . Adţninistraţiunea
,,Bunulni Eoonom“ 4. Binţinţi şi Gelmar, 6. Vaidei şi Pîş- membrii: Ioan Mihaiu, Nicolae Vlad,
chinţ, 7, Romos, 8. Romoşel, 9. Căstău, Dr. Aurel Muntean, Dr. Silviu Moîdo-
F O I T A Omul în mânie îşi pierde judecata. oamenii învâţaţ', de fi osofi, cât şi de Sfânta
Ii cunoaşteţi fără îndoială chipul: Evanghelie, când zice: * Tot cel ce se mânie
Sângele clocoteşte în jirul inimei sale, pe fratele său, vinovat va ji judecăţei*, şi în
M Â N I A mânia îi dă o faţă grozavă la văzut, înroşită altă parte: • ... să nu apună soarele întru
de fierberea internă a sângelui său, ochii mânia voastră«. Solomon zice: < Cel târziu
Mânia este o patimă şi încă mai urâtă, săi nu mâi sunt aceiaşi, ci aprinşi şi scân la mânie cu multă minte este, dar cel iute la
mai crudă şi mai grozavă decât oricare alta. teietori; părul zbârlit; buzele învineţite îi tre mânie rsi ara.'â nebunia« şi *cel târziu la
Mânia este înspăimântătoare, aducătoare de mură; răsuflarea îi este şuerâtoare; el geme mânie este mai mare decât un viteaz«, cum
nenorociri şi se cunoaşte la prima vedere. şi mugeşte; dă din mâini ; picoarelp îi tremură; şi cel ce ştie să se învingă pe sine este-mai
Celelalte patimi ca : pizma, ura, lăcomia, luxul, dinţi îi scrâşnesc. Nu cruţă pe nimeni; toate pre sus celui ce învinge oraşele. Sfântul A -
etc.., nu se cunosc de odată, se mai pot as mădularele îi sunt unelte ale mâniei sale. postol Iacob zice: » Drept aceea, fraţii mei,
cunde; mânia însâ izbucneşte de odată, se Mânia ca şi frica ne -face să vedem iubiţi, să fie tot omul grabnic la auzit, târziu
întipăreşte pe faţă, străluceşte în ochi. Toate totul în negru şi unde totul este negru, nu la vorbit, târziu la mânie, căci mânia omului
celelalte patimi au un fel de linişte şi sânge se mai deosebeşte nimic. nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.«
rece, mânia însă, ca şi pebunia, nu se stă Am avut prilej să văd pe un om în Mânia nu grăbi să o verşi asupra cuiva,
pâneşte, e surdă li ’eŞice sfat şi jud^ăţă. mânie, sciâşnind din dinţi, cum uruie două ca să nu te căeşti; că, după cum se zice,
Uită. până şi legăturile de rudenie, nu e?în pietre de moară. Era îngrozitor; ceeace m’a căinţa din urmă cu paguba ta se turmă.
stare a deosebi dreptatea şi adâyărul, caută făcut să cuget mai mult asupra acestei pa «Mânia face sufletul să nu cunooască adevă
să se reverse spre a se îneca în sânge şi timi. rul, pentru aceea să nu te mânii fără pricină.».
omor. . Patima aceasta este înfierată atât de In timpul mâniei să nu faci ni mic, după cutn
