Page 5 - Bunul_Econom_1905_24
P. 5
Nr . 24: ,. SBf^jUfi£O NO fr Pag-5
de aiuugLCultivat «hi duzi; de imde a 5. Dialog. • ■
şi căpătat dudul numele dela. cuvântul - 6-, «O aiai, cor ţie Vorohchievici. N O U T Ă Ţ I
latinesc rm<>ms, - " * ' 7. «JNtci un. ac dela jidăn«, poe-
Din moţnentiri-eâderei .imperiului bi sie de Speranţă ^ " " , ./ :
D o liu de curte. In urma morţii A r-
zantin dudui ţ i viermii de mătaşe se 8. Trialog: - 4 c hi ducelui losif înmormântat Luni în cripta
răspândiră în toată Europa. 9. «Gâhberi de’ primăvară*, cor
familiară din. Bufa, Maiestatea Sa împăratul
In Sieilia, Spania şi Franţa era în de T. Popovici. •
şi regele Fr^ncisc losif fund present Ia înmor-'V
floare cultura gândacilor de mătase prin 10. Papricaşul naşului, anecdotă de
ţnântare, a dispus doliu de curte pe durată
secolul al XVIII, fsau eam pe la anul Sperat^ă. j , . -
de 30>ztle dela z;oa înmQrmântârii, Telegra
1789. • ; ' 11 «Ţăranul şi ocheiari», poesie de ful român aminteşte c ă la vegtea despre tre
Celelalte .state europene- geloase de I. Popovici. • .. ■>
cerea din viaţă a archiducefni, Esc. Să Inalt-
înflorirea acestor ţâri, au căutat a in 12. «Vivat ţara fhea*,, cor de T.
preasfinţitul archiepiscop şi metropolit Ioan
troduce şi ele acea«tă preţioasă. ramură Popovici. ’ -
Meţian îtummele episcopatului bisericei gr. or.
de producţiune. *' 13. «Urmarea lwnbuţtei« de An
romane din Ungaria şi Transilvania a adre
In ţara noastră cultura viermilor de ton Pan.
sat M. Sale omagială adresă de condolenţă
mătase" e foarte veche. Viermii aduşi 14. «S ’â scremut muntele*, de 1.
prin cancelaria de cabinet.
odată. In Constantrnopof sau răspândit 1 Popescu. - ; N * ■ . .
în toate ţările supuse imperiului B zantin ; 15. «Eu mi-s, esc şi sunt româna, f S ilvia C ir leu n. l i tisa. Cu adâncă
apoi au fost aduşi şi la noî se crede de I. Dariu. părere de râu înregistrăm ştirea, câ doamna
de nişte călugări din Grecia înaintea râzb *' ' 16. »Marş vânătoresc«, cor de T. Silvia Cirlea n. Rum, soţia dlui Mihaiu Cir-
lui Napoleon L eu Ruşii (1812) ear în Ro ; Popovici. lea, tlotariu public regesc în Abrud, deputat
sinodul . şv eongresual, după un morb greu,
mânia înaintea epocei Fanarioţilor Un ma-» Esamehulîrirrnal ...cu elevii şi ele-
in etate de 42 ani, împărtăşită cu ss, sacra
re avâhtluaăe sub domnia lui Barbu Ştirbei veled ela asilul nostru confesional gr.-pr. mente, îa 13 lume a. c. a încetat din viaţă
aşa că pe la anul 1863 producţiunea rom. din Qrăşţîe se va ţinea Duminecă Rămăşiţele pământeşti ale defunctei au fost
mâtăsei să urca la valoarea de 3 şi ju în 2 Iulie n. 1905 dela 4 — 5 ore p. m. transportate la Vidrasău, unde în 16 1. c.
mătate milioane coroane dar nu s’a în.localul asilului, sub conducerea in- la oarele 6 d. a. a fost depuse spre vecin
că odihnă în cripta familiară.
putut menţine din cauza unei boli de , structoarei d-şoare Leontina Muntean.
- . - * - -
care sufereau vgrrari, care apărură şi
■ + S a b in a M a n iu , spradomailor advo
la noi. Măi îniâiu această Jboală se ivi
caţi cu bun nume, Dr. luliu Maniu şi Or. Cassiu
în Franţa pe la anul 1849 din care / W m itm k 'iiB L te m e .
M aniu,a decedat după lungi şi grele sufe
cauză se descurajară toţi cultivatorii. rinţe în Blaji, ia 53 Iunie 1906 sara la 10
S ’au încercat diferite mijloace pentru a Războiul, ruso-japonez, după cum ore, provăzută fiind cu sssa^ram fenteale
scăpa vermij de boală; insă toate fură. vin ştiriile m ain ou â dela Petersburg
zadarnice. Singurul mijloc ce le mai : n’are să înceteze aşa curând pentru că j muribunzilor. Aşezarea; spre vecini că odichnă
a rămăşiţelor pământeşti s’a întâmplat în 15
rămăsese era de a cumpăra sămânţă * ţarul cunoscând acuroţoate condiţiunile
străini ^in Spahii/’ Gfdiiâ* Turcia: aşU ;de .pace; oferite de japonezi a declarat Iunie 1905 J ipl amuz la 4 ore în cîmiterul
comun dia BUj.
România; Dar nici cu acest mijloc nus ; hotărât ieă nu leprhuîlşte.y y • ' •'■ A.:- A .
se reuşi, căci şî această sămânţă nu după Din Waschinton^la 21 Iunie să de- J fu rn ire bisericească. Majestatea Sa
mult timp se infectă şi vermii mureau ' ; peşează, căîn cercurile oficioase să vor confirmând" inaintarea Rev. Domn Nicolae
ca şi mai înainte. Cauza era că specu beşte deja deşpre unele petractâri în Neslor la gradul de canonic jcancelar în ca
lanţii riecinştiţi introduceau în ţara lor privinţa armiştiţi ului de'arme, (odtehnă pitolul gr.-cat al Lugoşului, în locui devenit
astfel va :ant a numit pe rev d-n George Te-
sămânţă străină şi bolnavă pe care de răsboiu) ţ^:Mai|djun^. Dela Peterş-
lescu, protopop gr. cat. în Arad.
apoi o vindeau în străinătate drept să burg în 21 Iunie să telegrafiează că a
*
mânţă din ţara lor, cum s’a întâmplat prim it ştiri telegrafice dela comandantul
A ccid en tu l v a p o ru lu i » P r in c i
şi la noi. . Lineviei din Manciuria despre un nou
pesa J f a r i a » . In ultima cursă, ce a fâcut’o
Pe la anul 1866 creşterea viermilor atac al japonezilor prin care ar fi ocu
vaporul „Principesa Maria* îrtre Smirna-—
începu a decâdea încetul cu încetul/aşa pat unele posiţiânila Sianosusi Pomalint.
Constanţa s’au incendiat amândouă maşinile
că ţăranii noştri astăzi numai cultivă » Daily Telegraph* din Tokio ves vaporului aşa câ pe o furtună grozavă ce-1
de cât numai pentru borangicul strict - teşte că japonezii, înaintează biruitor şi
ajunseînm area Marmara, »Prin'pesa Maria*
necesar lor, iar nici de cum a mai a i că armata rusească de două părţi este
numai eu enorme dificultăţi a putut să între
face comerţ cu el. Sperăm însă că cu . înconjurată fiind că iapohezii dispun cir
în portul din ConiBâaintinngoH,'. Cdmândsntjal
timpul această bogată industrie' îşi Va i V* de milion de oameni mai mult de
vasului, maiorul Ciuchi a raportat despre
luâ iarăşi; avântul din trecut. cât ruşii.
aceasta inspectorului serviciului maritim, e a re ^ "”
X>. Vartliu.
Conjruaţiune ţmpoţriffa Ţarului, a trimis numai de cât vaporul «România*
Cetim în Budapesti hirlap că după ' la Constantinapol, ca să aducă posta şi pa
o telegramă dată dela Petersburg la sagerii la Constanţa lutr’aeea însă reparându-
P R O G R A M A
Briissel la 2 1 luniu, nu este eschis de se în Constantinapol avariile, vâporul '»Prin
festivă a încheierei an şcolar dela şcoala
a să arăta nemulţumirile şi în faptă în cipesa Maria« a plecat spfe Constanţa şi a
cap. gr.-or. rom. din Orăştie, ce se va per-
. curge Dum. în 25 Iunie n. a. c. dela contra ţarului la cerGurile înperiale, de întâlnit in cale pe «România* cu care schim
' 4— 5 ore p. m. 1 * 3 4 oarece aceste cercuri sub conducerea bând semnele coovenţ onale, a fâcut’o să se
lut Pobjedonosedv urzec complot şi con întoarcă. «Principesa Maria < a sosit la timp
1. «Doamne tu ne-ai ajutat», cor juraţie împotriva ţarului, voind să aducă în Constanţa, aşa că pasagerii n'au scăpat
de T. Popovici. pe tron un alt mare prinţ în locul lui. trenul expres. * '
2 «Povestea unei păsăruice», poe- In Svedia şi Norvegia s’a ivit un con- O in cita ţie ciudată.' Agenţia Reu-
sie de Alexandri. conflict în uurma căruia regele Oscar ter este îeformată din Cifu, că Japoruz i au
3. «Pasăre galbenă’n cioc«, cor II al Svediei a încetat de a fi recunos invitat casele de comerciu europene şi ame
de N. Stoicovici. cut ca rege. ' ricane să plece din PoeUArtkur, luâfldu-şi
4, » Ţiganul şi puşca«, anecdotă toate mărfurile.
■de Speranţă. /V--V-'
