Page 2 - Bunul_Econom_1905_24
P. 2

Pag.  2 ■  .     ■   .  ;  -   T   '   ,,  '<       BU NUL  ECONOM                       •   '   ’  '   '  .   >  -   ,,Nr.  24  i-

          vârf.  Vasile  Domşa,  Aurel  P.  Barcian>       Pe  lângă  şedinţele comitetului  s’au  ^Orăştie  şi  şi-a  înaintat  dimisiunea, com-
        ■  Dr.  Romul  Dobo,  Laurian  Bercian  şi  mai  ţinut  adunări  generale  cu  rezultate   centr.  din  Stbiiu  a  însărcinat  cu  recon­
          Ioan  Mbţa'f                               bune încom unele:' 1  Romoşel,  la  8  Nov.   stituirea  acestui  • despărţământ,  pe  se­
               Agenturile  cari  s’au  distins  în  ac­  1900,  2  Bobâlna  la  21  Nov.  1901,  unde   cretarul  al  Il-lea  dl  Ioan  Lâpâdat.   -
          tivitate  sunt:  Şibot,  Vinerea',  Romos,   s’a  arangîat  o  expoziţie  ţărănească  ad­   Aceste  sunt  pev scurt  fazele' prin
          Romoşel,  Câstău,  Cugir,  Beriu,  Sibişel   mirabilă  în  frumseţa  industriei  de  casă   cari  a  trecut  despărţământul  Orâştiei
          Bozeş,  Cib,  Băcăinţi,  Turdaş  şi  Bobâlna,  a  femeilor  din  Foit  şi  Bobâlna.  Cu  o-   dela  anul  1895  şi  până  azi:
        '  eară  celelalte  n.’a  prea  dat  semne  de   caziunea  aceasta  s’a  împărţit  exponent   Dorinţa  noastră  esţej  ca  geniul,
                                                     telor  premii  în valoare  de 43  cpr.  3  O-
         viaţă.  .  .  '   ■                                                                     bun  al  tuturor  factorilor  şi  membrilor
                                                     răştie,  la  6  Novemvrie  1902.            cu  intenţiuni  curate,  să  afle  un  mod de
               In -.anul  1898  adunarea  generală
                                                          In  anul  1903  activitatea  comitetu­  deslegare,  aşa  zicând,  ideal,  pentru-  a
         proiectată  ia  Bozeş  nu  s’a  putut  ţinea
                                                     lui,  cu  regret  trebuie  să  o  spunem  şi   întruni  câţi-va  bărbaţi  inteligenţi  dtn
         din  causa  indiferentismului  inteligenţei
                                                     aici,  a  fost  paralisată  de  a  mai  ţinea   acest Jur  la o conlucrare cât mai  mănoasă
         t3e  acolo.                '       v
                                                     adunarea  generală  cu  succes  şi  reuşită   penţru  ajungerea  scopurilor  măreţe  ce
               Dupâ-ce  directorul  acestui  despăr­
                                                     bună,  mai  vârtos  din  causa  stărei i în­  le  are  Asociaţi unea  pentru  înaintarea
         ţământ  la  25  Maiu  1898  şi-a  înaintat
                                                     cordate  a  spiritelor  sociale  din  Orăştie   poporului  nostru.
         dimisiunea,  în  decursul  acestui  an  mer­
                                                     în  urma  mai  multor  neajunsuri  şi  velei­    D-zeu  să  ajute!.
         sul  afacerilor,  a  stagnat  până  la  26
                                                     tăţi  locale,  do  cari  aii  suferit  şi  alte
         Febr.  1899,  când  la  insistenţa  mem­
                                                     centre  remâneşti  mai  mari  şi  mai .  în­
         brului  Vasile  Domşa  s’a  putut  coaduna
                                                     semnate  decât  Orăştia.   ,   \           Expoziţia  „Asociâţiunei“.
         în  şedinţă  membrii:  Ioan  Mihaiu, Nico-
                                                          Iii  urmă  acestora^ comitetul  şi  di­  . .   '   -'          -
         lae  Vlad  şi  Laurian  Bercian.
                                                     rectorul  la  adunarea  generală ţinută  tot    De  astâdată  voim  să  atragem  a-
              Cu  aceasta  ocaziune  s’a  constatat
                                                     în  Orăştie  la 6  Nomevrie  1904,  şi-a  de­  tenţiunea  cetitorilor  noştri  asţipra  uneia
         că  dl  director  Dr.  Ioan  Mihu  a  notifi­                                          dintre  cele  mai  importante  părţi,  din
                                                     pus  mandatul  raportând  şi  comitetului
         cat  irevocabil  abzicerea  sa  şi  că  deşi                                           viitoarea  expoziţiune  a  «Asociaţiunei*
                                                    central  despre  cele-ce  a premers şi des­
         a  fost  rugat  repeţit  de  a  revoca  abzi­                                          şi  să-i  rugăm  să  şprijineaseă  cu  totdin-
                                                    pre  starea  faptică  în  cape  se  află acest
         cerea  şi  a  primi  din  nou  conducerea,                                             adinsul  această  frumoasă  întreprindere
                                                    despărţământ..  Astfel  adunarea  aceasta   care  va  -fi  un  titlu  de  onoare  pentru
         toate  demersurile  în  causa  aceasta,  au
                                                    care  din  întâmplare  a  constat  abea     întreg  poporul  nostru, din  această ţeară.
         fost  zădarnice.
                                                    din  8— 9  membrii  inteligenţi  la  propu­          Partea  etnografică.
              In  urma  acestora  conducerea  pro-
                                                    nerea  comisiunei:  Ioan  Moţa,  Nec.  A n ­
         visorică a  afacerilor  s’a  încredinţat  vice­                                        Desp  A.  Sitaaţinnea geografică,  viaţa  conmoali
                                                    drei,  Ilie  Popovici,  Dr.  Romul  Dobo  şi
         preşedintelui.'  Comitetul  a  mai  ţinut                                                      şi casele Românilor din ţară.  ,v.
                                                    Ioan  Vuleu,.  aleasă  pentru  candidarea
        şedinţe  la  5/V III.  21   S jptemvrie  şi
                                                    noului  comitet,  a  proclamat  ele  direc­    Secţ. A.  Siluaţiunea  geografică.
         14  Octomvrie  1899, eară:  adunarea  ge­
                                                    tor  pe  dl  Dr.  Vaier  Moldovan,  advocat      (§  1.)  1.  O  hartă  etnografică-  a
        nerală  s’a  ţinut  la  3/15  Octomvrie
                                                    în  Turda,  carele  de: sine  înţeles nefiind   Ungariei,  după  posibilitate  în  relief,  va
         1899  în  comuna  Vaideiu  cu  frumos                                                  prezenta  teritorul  locuit  de  Români.
                                                    din  Orăştie,  însă  pe  acel  timp  optând
        resultat.                                                                               Comitatele  cu  poporaţiune  românească
                                                    de  a-se  face  orăştian  şi  fiind  şi  present
                                                                                                se  vor  distinge  prin  o  coloare  mai  vie,
              Aici  s’a  reconstituit  comitetul  ale-   la  adunare,  a  primit  directoratul  oferit
                                                                                                în  diferite  nuanţe  după  proporţia  din­
        gându-se  de.  director  protopresbiterul   la  informaţiunile  date  din  partea  co-   tre locuitorii români  şi  neromâni  (0— 25,
        Vasile  Domşa, ,ear  membrii :  A.  P.  Bar-   misiunei.                                25— 50,  50— 75,  75— 100%).
        cianu,  Dr.  Romul  Dobo,  Petru  Belei,         După ce însă dl Dr. Moldovaq ulterior       Se  vor  expune  apoi  şi  alte  harţe
        şi  Laurian  Bercian.               "       s’a  botărît de  a  nu  veni  cu  locuinţa  la  etnografice,  în  diteritele'ediţiuni  dispo-

        n:ci  odată  nu  vei  pleca  pe  mare  în  tirrpu   oameni  cari  mint  ca  să-duşele,  şi  sunt  atâţia   edea  copila...
        furtunei.  Iartă  cleci,  nu  te  răzbuna.  alţi  cari  mint  pentru'că  sunt  înşelaţi.
             Mânia  prosteşte,  şi  pe  cei  înţelepţi  şi   Francezul  spune  că  mânia  trece  zicând     #   -  «,^- a -
        chiar   pe  Domnitori,  cum  zice  poetul  D.   alfabetul;  ear  un  proverb  turcesc  sfătueşte :   Şedea  copila  în  grădină
        Bolintineanr:                               «Când  sunţi  că  eşti  pe  cale  de  a  te  mânia   Pe  iarba  verde,  între  peri,   '
                                                    taci,  şi  încă  altul:  «Când  te  simţi  mânios şi   Era  frumoasă  ca  o  zină •
             «Mulţi  vrăjmaşi  au  Domni,  însă  cel                                           ~       De  şaspr#zece  primâvâri.
                                                    eşti  în  picioare,  stai jos  şi dacă tot nu-ţi  trece,
        mai  rău.  Este  chiar  mânia  sufletului  său.«
                                                    sileşte-te  să  râzi».     .   s
             Frumos  traduce  dl G. Coşbuc din  limba                                               Ş ’avea  in  poală  multe  pete,
                                                        Să  ne silim  dar  să vedem  în dotdeauna      Şi  ’n  sîn  avea  vo  câteva,
        sanscrită,  arătând  cât  ţine  mân;a  la  oameni:
                                                    lucrurile  supărătoare  în  bine,  să  depărtăm   Dar  ’iată  tăt-frumos  le  cere
             «Mânia  ’n  oamenii  cei  buni  '                                                         Şi  să  aşeză  lângă  ea.
                                                   toate  gândurile  cari. sporesc  mâhnirea,  atnin-
             «Se  naşte  moartă,  se  topeşte;
                                                   ttudu-ne  pe  toate  cele  cari  o  pot  uşura  Fâ-   Ea,  scumpa,  ’n  sîn  î şi  bagă  mâna
             «In  cei  cu  minte-un  ceas  trăeşte;
                                                   când  astfel  ajungem  încet-încet  de  prindem     Şi-i  scoate  una  mai  întîj
             «In  semidocţi  trăeşte luni.
                                                   obiceiu,—   ne  obiCnuim  a  ne  stârpi  mânia   Apoi  î-i  scoate  încă  una,.
             «Trei  ani  în  prostii  cei  din  gloată,                                                Apoi  mai  două  şi  mâi  trei...
                                                   —   şi  obicieiul  se  face' pornire  firească,  feri­
             «Iar  în  mişei  viaţa  toată.»
                                                   cită şipentru noi şi pentru  cei din jurul nostru.
                                                                                                    El,  hoţu-i  fură-o  sărutai e.
             Leacul  cel  mai  bun  în  potriva  mâniei   „Albina"           Al.  Miculescu,           Şi  cu  plăcute  suveniri,
       este  mintea  şi  judecata  dreaptă.  Să  ne  ferim                         preot.           Se  perde  vesel  p’o  cărare
       a  judeca  după  simple  bănueli  şi  de  a  crede                                              Sugăndu-şi  buzele subţirii
       lesne  ceeace  ni. se  spune,  căci  sunt  atâţia                                                                   Ioan  Tripa.
   1   2   3   4   5   6   7