Page 4 - Bunul_Econom_1905_24
P. 4
Pag, 4- ' BUBm-L ECONOM ’ Nr. 24
Reuniunea a mijlocit pentru 2640 , getală, comerţul productelor agricole Când odată cucuruzul a 'ajuns Ta o
lucrători ^săraci lucru, dintre cari 1220 preţurile diferitelor pieţe, salariile, boaţele mărime în care eh e stăpân peste bo-
luerăiaFPaa aflat ocapaţiune pentru timp cari se referă ia agricu 11ură, modul cum ruenj şi .îşi poate lua având de. creş
'OUai îndelungat ja laraârite întreprinse să propagă,- teritoriile cari sunt bântuite tere liberă, atunci n’avem- de a ne teme
/ cu ajutor de stat, lă edificarea căilor şi remidiile pentru combaterea' lor. El că nu să. va 'face. Dfe sine înţeles când
ierate, respective la'.repararea drumurilor 1 se va mai* ocupa cu toate chestiunile pe lângă îngrijirea bună a cultivatoru
de ţară din Varadia, Klopodia, Snrducj ce privesc cooperaţiunea, asigurările şi lui urmează un mers regulat al nâturei
Aranyăg şi Margijtfalya, cări toate să creditul agricol, ca şi de a obţine a- şi al darurilor,.dela Dzeu, pentrucă in
află In comitatul Timiş' probarCa guvernelor la acele propuneri- 'astfel de împrejurări cucuruzul eşte care
Făcând asemănare cu mijlocirea tinzând 'lâ protecţiunea intereselor co răsplăteşte mai bine osteneala omului
lucrătorilor d e ' Câmp înainte" de anul mune, Agricultorilor şi Ja~ îmbunătăţirea cu recoltă îmbelşugată. . ■ v
1904, trebue să constatăm, că hvjloci- stărei lor. Toâte chestiunile privitoare Pământul din Bacica de pe-Ste Du
rea lucrătorilor a tăcut în timpul din la interesele economice, la legislaţiunea năre, s.^e. lucrat după un sistem nou,
urmă un progres foarte mare şi cu şi administraţia internă a diferitelor State numit Herman, 1 produce del'a un jughăr
drept putem spera, că în viitor va lua sunt excluse dîn'competinţa Institutului in -termin de mijloc câte 20— 30 "măji
aceasta inStituţiune extindere tot mai internaţional. metrice, pe când pământul nostru abea
mate spre binele poporului sărac şi Celelalte articole ale protocolului aduce 12 măji. Ce diferiuţâ sau deo
spre împedecarea emigrării lâ America. privesc organizarea interioară şi regu- sebire colosală este aceasta!
larea modului de cooperare a Statelor
Ca mijlocitor municipal funcţio Ş i, rezultatul mi vine atât dela bu
pentru întreţinerea Institutului. - \ .
nează din partea »Reuniunei de agri nătatea pământului, cât vine mai vâr
Ca complectare mai adaugem, că
cultură din comitatul Timiş» directorul tos dela lucrarea şi săparea lui în mod
generai al Reunjunei, dl Bruno de Pot- la acest congres internaţional ce s’a raţional. y
. *
tererPottiers, ear eu conducerea birou încheiat Mercurea trecută, România a După sistemul lui Herman cucu
lui central pentru mijlocirea lucrătorilor fost reprezentată prin delegaţii Cornul ruzul să sapă şi de trei ori dacă pă
de câmp este încredinţat referentul Reu V., Roman, M: Cantacuzino "şi Şuţu, mântul aşa cere. In lipsă de muncitori
profesori la şcbâfoŢîe agricultură dela
niune!, dl Nicolae Iuncu. \ ei prind calul la un- plug de săpat şi-l
Herestrâu. La banchetul dat în palatul
- t Am bii au primit din vpartea minis duc printre brezdele cucuruzului. Ast
regal în ziua închiderii congresului de
trului de agricultură expresiune de re fel lucrul merge cu iuţală mare, şi cu--
legaţii României fost Tnpărtăşiţi de
cunoştinţă pentru acţiunea aeeasta fru cucuruzul e ţinut în rânduială bună
cea mai înaltă distincţie: au fost invi
moasă, care a arătat resultate mai până să întăreşte şi să face stăpân în
taţi de regele şă ocupe loc la masă
frumoase, ca în celelalte comitate din locul pe care e pus. După acest sistem
la dreapta şi la stânga sa.
' ţară. - ei nici nu mai adună sau îngroapă cu
-;i., , ,fDeştcptarea.“ ‘
curuzul la a două săpătură aşa curn
; să face peTa noi, ei lucrul de căpetenie;
, T ■ U
Cultura eueuruz ului. e ca să fie eurâţit de burueni căci numai’
aşa poate creşte şi da înainte.
Am comunicat aceste ca să ne ştim
Protocolul semnat de delegaţii, cari La timpul ’ seu s’a publicat în re
şi noi cât mâi bine orienta la lucrarea
au participat la conferinţa internaţională vista noastră modul cum e de a se şi cultivarea cucuruzului, carele la noi
de agricultură ţinută' la Roma, conferinţă; sămăna cucuruzul (păpuşoiu, porumb), în Ardeal este cum:zicem: «talpa ţârţi« ■,/
la care şi Austro-Ungaria şi România şi s’a recomandat sămânatul în rânduri şi - credem' că şi aici prin o lucrare mai
au fost reprezentate, să compune din cu maşina ori In lipsa acesteia în rând raţională am putea ajunge cu uşurinţă
zece articole care regulează organizarea^
pe brazde, ca să căpătăm dela un jugâr cel.puţin
scopul şi modul de funcţionare al in-
Acum am. trecut şi peste săpatul 20 măji metrice.
stitului.
întâiu şi începeip lâ al doilea. ' ; —— .ş».» ^1 -----
Articolele mai principale hotărăsc:
După obiceiul nostru mulţi agro
Institutul internaţional este o in* nomi dau înainte cu lucru şi dacă au Istorimi lâadacilf de mătasă.
stituţinne de Stat cu reprezentanţi aleşi j isprăvit şi săpatul (prăşitul, moşoroitul)
de fiecare guvern şi să compune dintr’o de al doilea se odichnesc şi' aşteaptă în
adunare generală şi dintr’un comitet (Urmarre şi fine.) - r
linişte să vie toamna ca să-şi umple
permanent. sacul. Prin secolul VI împăratul Iustinian
. > Adunarea generală dirige institutul
Acest fel de înaintare e cât să însărcină doi călugări, de a căuta şi
internaţional, aprobă proiectele pregătite poate de neraţional şi fără de minte, a aduce sămânţa de gândaci şi /de
de comitetul permanent asupra organî-
pentru că cultura cucuruzului nu să cu duzi albi. Călugării şi-aâ îndeplinit greaua \
zărei şi funcţionărCi institutului, stabileşte prinde de al săpa de două ori aşa de-a loy misiune, de altfel într’un mod des
cheltuielile şi aprobă socotelile. y tul de ciudat. Se zice că sămânţa ar fi
valma cum vine şi cuta poţ:, ci culti
Comitetul parmanent exercită func varea cea bună e aceia când porţi de pus’o în bastoanele lor care erau sco
ţiunile de putere executivă â institutului. grijă ca pământul cu cucuruz să fie tot j bite în interior de teamă să nu’i prindă,
Acest comitet se compune^ dintr’un deauna săpat şi lucrat astfel ca să ră fiindcă în China se pedepsea cu moar
delegat pentru fiecare Stat aderent, mână fir de fir curat şi pe urma săpă tea acela care ar fi avut îndrăzneala
dar’ un delegat poate reprezenta şi mai turi să nu prindă şi să nu se facă bu- să expoarte sămânţa din ţară.
multe guverne, cu condiţiune totuşi ca rueni netrebnice cari îl împedecă de Iustinian primi cu cea mai triare bo- _
numărul total al delegaţilor să fie cel a creşte. curie această importaţiune şi o încurajă
puţin 15. Cel ce are ta vedere aceasta şi lucră foarte omit, aşaeăm anufactura ajunse
Lucrările institutului internaţional raţional, va şti de sigur alege timpul în floare în 'Atena, Teba şi' Corinth.
consistă în: studiarea, publicarea şi co când şi de câte ori trebuie săpat şi Acest izvor de bogăţie să întinsă în tbt
municarea la cei interesaţi, cât mai re prăşit cucuruzul, pentru-ca bună roadă imperiul Bizantin. Peloponezeul vechio
pede posbil statisticele privitoare Ia să rodească şi aşteptarea să nui fie zâ- sau actuala Morea, a cărei climă este >
cultură, la producţiunea animală şi ve- darnică. foarte priincioasă culţurei duzilor, este
