Page 1 - Bunul_Econom_1905_28

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Retminnii Economice din Orişt!e“ şi „Rffliiloiiii roaâne de agricultura din comitatul Sibiiiiliii11.

A B O N A M E N T E : A P A B[JE: |j IN SER ŢIU N I: '
Pe an 4 coroane (2 fl); jumătate an 2 cor. (1 fl.) j se, socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. In flecare Bumineeă. || Abonamentele şt inserţiunile se plătesc‘ înainte.

lapte din Kopenhaga (la ea re au făcut coroane. Numai comerţul slăninei a
Societăţile ţărăneşti studii de sterilizarea laptelui) ferbe în. adus în 1902, suma de 71 milioane
în Danemarca. fiecare zi laţ: te dela ;ŞOOO vaci ,şi'vinde coroane.
zilnic in oraş 300 furiţi lapte. Instalaţia E xportul cooperativ de oauă.~(JEg
■ (Urmarre şi fine.) lăptăriei »Trifoliutt)« ; din Haslev (cea~ Export). El a început în 1895. învăţă­
‘ Sculatul de dimineaţă ta­ mai mare lăptărie ;diii Nordul Europei) toriui Moler (care ne a dat multe des­
ro meneşte ta om .faţa şi-’i a costat un- milion şi fumătate coroane. luşiri folositoare) şi d 1 Severin\Jorgen-
lungeşte viaţa; cu somnul
, insă nu să fac car şi boi! Societitţi peniruş inpachetatul fi sen, sont primii fondatori ai societăţilor
Iată starea de înflorire a unor din exportul untului. In privinţa fabricaţiunii pentru export de oauă. Societatea so­
ele în timpul cel mai scurt: şi exportului untului,-iDaneinarca n’are cietăţilor unite cu. sediul în Copenhaga
Societăţi cooperative de lăptărie. nici o rivală pe- lume. Untul Danez e&te are 475 cercuri (societăţi filiale) cu 33
(Andelsmejeri) Societăţile de lăptărie au cel mai căutat pe pic ţile lumii şi cel mii membri. Această societate a vân­
Început la 1880, când 30 lăptârii par­ mai bine plătit. In 1902 s’a exportat, dut în 1902 oauă de 4 ’/g milioane co­
ticulare au cerut a fl cooperative. Del.ă ntmai în Anglia 1*13.613.135 milioane roane, iar cea din Odense (capitala
1880— 1897 s’au înfiinţat 1145 . dintre* funţi unt, iar In întreaga lume 181.942.979 Fioniei) exportă pe an oauă de IO
care 1046 aveau 148 mii membri, şi fanţi, aducând ţârei un venit de milioane coroane. Ti uimitor ce am vă­
au produs în anul 1902 Stmratle396£l ' 1 - 8 8 .3 0 0 .1 1 fio ane coroane. zut In acest va’sţ local unde zeci de
milioane, funţi lapte, câţi au dat. 150 Societăţi cooperative! de. măc elărie. lucrători- lucrează ziua şi noaptea la'
milioane funţi unt, vânzându-se (numai (Andelssvineşlagtcrie) Sunt 29 măcelării corţtrolul, . împachetatul şi transportul
untul) cu 142 milioane coroane. (O co­ cooperative, capitalul de instalaţii e de- oauălelor.
roană Daneză valorează 1,39 bani, iar şase şi jumătate -milioane coroane- In Societăţi de consumaţie. Sunt h»
un funt cât o jumătate kgr.). Să se Ianuarie 1903 măcelăritle au avut 65 824 prezent în Danemarca 900 societăţi de
noteze, câ nici o instalaţie de lăptărie, membri. Dela 1887, deeând ş’a înfiin­ consumaţie cu 140— 150 mii rmmbii
oricât de modestă ar fi, nu costă mâi ţat prima măcelărie s’au tăiat 8.174.737 şi cu un capital de 27— 30 m lioane
puţin de 30 mii coroane. Compania de porci, cu o valoare dp 541.160.000 coroane în afaceri anuale.. Societatea.

f o i r A Scopul ce a fost basat ' -Eu cunosc o comoară mâre, d,ir e
De And'ei cel neuitat; păz tă de un bălaur g-oaznfc;. va trebui mai
Care ca Metropolit, , . întâiu ca să birueşti pe acest bălaur.
'JPărăsitul. Chemarea şi-ataplini'. — O! dacă e numai atâta! z'se tân'rul-
Punând b?za însemnată, Şi porni. pe drumul' ce-i arâtfse bă ­
Vântul adie, luna luceşte, - Ca cu tiihpu) să se facă, trânul. '
Stelele bande plutesc u:or Spre a Românilor fală. Când ajunse la peşteră şi v*zu balaurul,
Şi eu stau trist la a ta poartă, O măreaţă catedrală care cu adevărat ertf înspăimântător, îşi perdu
Aşteptându-te cu mare dor. Acum scopul s’anplin t tot curajul.
Dar a ta faţă nu se iveşte, Sub Ioan Metropolit; > Voi să plece de acolo, dar bălauiul
Nici nu s’aude paşul uşor, Pe care Domnul să’l trăiască! îi zise:
Nici vocea-ţi lină melodioasă, Mulţi ani să ne stăpânească — Stăi, frumosule tânăr, eu vreau să-ţi
Nu se aude cântând de dor. ■Ii deplină sănătate, dau comoara de bună voie, dar cu o s n-
Spre ’nbunarea soiţii noaştiel gură coudţie. , ~ -
Insă dedată, par’câ'mi vorbeşte. — Care? 1 <
Luna ce lucea pe orizont, Idem.
—-Să mă iei şi pe mine d’impreună cu
Z'rându-mi: »Fug:, Iasă această poartă.
Căci de mult e - uitat al tău amor« I comoara ce ’ţi dau. ■
1. SămMmbrean % IO T IS II. Flăcăul se scâtpină după ureche şi se
înv. gr.-or. gândi mult. In sfârşit lăcomia de avere birui
în sufletul lui toate celelalte doruri. Luă co-
Scopul realizai Era odată un flăcău fiumos. Dânsul moarile d’impreună cu dihania d ; bălaur şi'
era sărac şi ar fi avut mare plăcere să ajungă le duse acasă. -
— bogit, dar ţâră multă trudă. Morala: Aşa ceva se petrec şi în,zi­
In a Sibiiului cetate Se duse la un om al pădurei, care cu­ lele noastre. Cine vrea . avere s’agonisească,
E un lucru măreţ foaMc, noaşte toata comorile ascunse prin imppjurimi Zi şi noapte cu zel. să muncească.
C’acum s’a realizat • şi-l rugă să-i arete ţi Iui una.
. Scopul d e . mult aşteptat Bătrânul zice: