Page 3 - Bunul_Econom_1905_28
P. 3

JL
         Nr.  2$   r  * '                                                                                                      P»g  3

       moşie  ase.  Nu  ar  ţfnea  vfte deun soiu  urma,  binecuvântare  .va  întră  în  gos­  lesnire  la  m'jloacefe  iridicaţe,  este  nea­
      prost,  pe .earila vânzare nu poţi căpiţa   podăria  păstr ă  j     .                   părat  să  ne  întovărăşim,  să  pnpem
       nici  măcar  chelţueHle  avute  cu  întreţi­  •  Oaspeţii  noştri, din  -acest  prilegiu   umăr  la  umăr  si  îndeosehisă  ne  alcă­
       nerea  lot,  ei  ar ţinea  de cele de un soiu   au  fos* între alţii:  vfce- presidentubReu­  tuim  o  astfel  de"  însoţire, .care  să  ne
      măi' bun  şi  ales|  cari  mai  tot  de una se   niuni.  dl  I.  Chitea,  .membrii-  din  comitet   sară  într’ajutor  atunci  când  avem  tre­
       caută’ pentru,  cumpărare  şi  se  plătesc   Petru.  Draghits,  Romul  Simu  şi ' secre­  buinţă,  să'ne-  dea  ajutorul  în  măsura
       şi .mai  bine  tot rodată.                 tarul  Vie.  Tordâşianu,  ear’  din Mercurea   în  care  avero  lipsă  de  ef şi  toată  ace­
            In  legătură  ca   economia  vitelor:  dl protopop Păcurar, directorul de  bşncă   ste  cu  puţină  cheltuială^  De  mare  preţ
      mai  mari,  un  bun  econom  ar  trebui se   D.  Vulc,  advocatul  Dr.  Ghiţâ  Măcelar,   pentru  noi  ar  fi  o  însoţire  de  credit
       ţină, să  crească  şi  de cele  mai  mărunte   cancelistul  Blaga,  măcelarul  G.  Mun­  sătească,  sistem  Raiffeisen,. alcătuită  de
       cum  sunt  oile  şi  porcii.  Despre  caie zi­  tean,  propr,  Aibu  învăţătorul  Nic.  Iosif   noi  şi  condusă- de  noi  înşine.  ...
      ceau  încă  şi  străbunii  noştri  y>eă  n «-  din  Aciliu  şi. alţii.                     “"Toate  4  conferenţele  au.  fost  as-
      treşte  şi inc-ălzeşte*,  ear porcul este  pri­  întrunirea  s’a  ţinut  In  sala  mare a   ]  cultate  cu  mult  interes,  luând  parte  la
       vit  în  ziua  de  astăzi,  ca'  şi  comoara  în v  noului  ediftieiu  şcolar,  zidit  pe  bani  câ   disensiunile  ce  au  urmat  şi  dând-  po­
      care  pe  fiecare  zi  pui  filer  de  fi Ier,   ştigaţi  prin  înţelepciunea  dlui  P.  Dra­  veţe  folositoare  dl  protopretor  şi  mem­
      până  când  colo  pe  toamnă  sau  la Cră­  ghits,  pe  eâud  era  prim-pretorul  cer­  bru  în  comitetul  Reuniuni  Petru  Drâ-
      ciun  te  pomeneşti  câ  ai  ca pita!  mare   cului  Mercurea  şi  a decurs  astfel;    ghitş  şi  dl  protoprezbiter  Păcurariu.
      şi  preţios.                              ,                                                  Avem  nădejde,  că  ideile sâmănate
                                                       La oarele 111/*  a.  m.  vice presiden-
            A  tară  de  acestea  două  soiuri  de                                            de  conferenţiari  au  prins  în  pământ
                                                  tul  deschide  întrunirea  prin  9  vorbire
       animale,  un  bun  econom  sau  mai  bine                                              bun  şi  astfel  vor  răsări,  creşte şi  aduce
                                                  instructivă,  în  carea  arată cum ar trebui
      zis econoamă, ar mai putea ţinea şi creşte   purtată  economia  preste  tot  In  ziua  de   rod,  cu  atât  mai  mult,  câ  poporului
      în  economia  sa  şi  galiţe  într’o  măsură                                            ’i-s’au  distrebuit  şi  număroase  cărţi  din
                                                  astăz.',  ca  să  se  renteze  şi  în  deosebi
      mai  mare  ca  până  acum,  dela  cari sun­                                             editura  Reuniunei,  cum  şi o coşniţă  mo­
                                                  arată  ce  ar  trebui  să  întreprindă  popo
      tem  «tot  cu banul  în mână®,  după cum                                                bilă  de  stupi  împreună  cu  toate  requi-
                                                  raţiunea  noastră-din  Dobârca, pentru ca
      se  zice,  fiind  că  neguţătorii  de  ouă: şi                                          sitele  neapărat  necesare.   .
                                                  conform  împrejurărilor  locale  să  poată
      galiţe  străbat  acum  şi  satele  cele  mat                                              .   S’au  înscris  10  membri  noi,  cari,
                                                  progresa  în  cele  economice.  S’a  între­
      ascunse,  numai  ca  să  poată  cumpăra                                                împreună  eu  conducătorii  lor,  di  preot
                                                  ţinut  mai  pe  larg  asupra  culturei  po­
      de  acelea.:                                milor  în  grădini  şi  livezi,  arătând  cu   Ivan,  învăţâtoriul  Ivan,  fruntaşul, Nedela
            Unde  rămâne  stupăritul,  cultura    p urnă roase  argumente  puternice  cum     etc.,  s’au  angajat  a  stărui  pentru  reali­
      •vetmilor  de  fnâtasâ,  precum  şi  alte  ra-   ’şf-ar  putea  îmbunătăţi  locuitorii  acestei   zarea  celor  propoveduite,  anume:  în­
      muri  laterale  de  economici  de câmp  şi   comune  starea  lor  actuală.  -          fiinţând  o  însoţire  de  credit  sătească
      vite,  cari  cultivate  cu  îngrijire  şiîn ţe-                                        sistem  Raiffeisen,  o  pepinieră  pentru
                                                       A   vorbit  apoi  dl  Nicolăe Usefrâe&-
      lepţeşte  ar  putea  spori  într’un  mod  în-                                          cultjifa'-''de^r9.iijetlG^tie''  şi  altoirea  ei,
                                                  spre  cultura  viilor..  Ga  şi  tema  despre
      sămnat  venitele  economice ,şr  ale  celui                                            o  şcoală  de  pbm^  etc.        v
                                                  pomărit,  aşa  şi  aceaâta  a  fost  de  ac-
      mai  simplu  econom,  înlesnindu-i  şi  în-                                                  După  sfârşirea  afacerilor  oficioase
                                                  tualitate,  de  oare-ce  viile  comunei  'de
      zorindu-i  astfel  traiul  şi  aici  în  ţara  sa                                      o  parte  a  celor  presenţi  la  întrunire
                                                  vre-o  10  ani  sunt  atacate  de  filoxeră
      unde  s’a  născut  şi  a  crescut,  ca  se  nu                                         au  fost  primiţi  şi  tractaţi  în  ospetala
                                                  şi  în  chipul  acesta  isvorul  principal  de
      mai  fie  silit  a  lua  bâta  de  călătorie  şi                                       casă  a  dlui  Nedela.
                                                  câştig  al  locuitorilor, este  aproape secat.
      a ' pleca  peste"  ţâri  şi  mări  la  America,
                                                  Ca  unul  ce  a  luat  parte  la  un  curs de    De  încheiare  amintesc,  că  oaspeţii
      unde  acum  a  mai  «Înţărcat  murganâ®.
                                                  viierit  al  statului,  dl  Iosif stăpâneşte  pe   noştri  la  sosire  au  fost  bine verităţi  de
           Despre  toate  acestea  ramuri  late­                                             harnicul  învăţător  N.  Ivan,  ear’  mulţu­
                                                  deplin  materialul,  ce  a  avut  de  tractat
      rale  ale  economiei,  vom  da  şi  cetitori­                                          mită  pentru  ostenele  le-a  adus-o  proto-
                                                  şi  de  acea  conferenţp  a  avut  un  efect
      lor  «Bunul  Econom»  îndrumările  şisfar                                              presbiterul  Păcurar,  care   ne-a   dorit
                                                  foarte  mulţimilor  asupra  celor presenţf.
      turile  de  lipsă,  cari  dorim  se afle şt aici                                       tuturora  o  la  revedere cu  bine la  expo­
                                                       Precum  aflu  dl  Ioşif  îşi  va  con­
      un  pământ  buri  şi  roditori,  ca  astfel se                                         ziţia  de  poame  din  Mercure.
                                                  tinua  câştigarea,  cunoştinţelor  din  vie-
      poată  încolţi,  creşte  şi aduce roduri  îm­                                                                     ' Acelaş  »eu«.
                                                  rit  lă:  uri  nou  curs,  ce  se  va  ţinea  în
      belşugate tuturor acelora  ce le vor  urma.
                                                  toamnă.  Reuniunea  agricolă  îf  îmbiase
           Scoreiu  în  Iulie  1905.
                                                  dlui  Ioşif  la  cursul  din  Aiud  un  modst
                             '  Joan  Georgescu.  ajutor  bănesc  anume  din  fondul  creat,  Situaţia tesaurului public !o România.
                                                 de  secretarul  Ţordâşianu  pentru  vierii
                                                 şi  speranţă  avem,  ea  va  mai  'aduce         Direcţiunea  generală  a  Comtabili-
      IiidustFia agricolă din Dobârca.           jertfe  în  aceasta  cauză,  dat  fiind  că  dl   tăţei de pe lângă  Miriisteriul  financelor a
                                                  Iosif  s’ă  dovedit  un  bâo,  practic  şi  po­  publicat situaţiunea tesaurului la 30 A pri­
      - -          '  '■—         .  ‘  "■  V.-
                                                  poral  prelegălor  din  vierit.  La  dreptul   lie  1905.  Acest  document  cuprinde  re-
           Mare  bucurie  ne-a  cuprins  pe  noi   vorbind  rar  o  conferenţă  mai  acomo­  sultatele  obţinute  în  prim \  lună a exer-
      Dobârcamî  aflând,  că    «domnii    delâ   dată  pentru  culţivătorii  de  vii,  ca  a   cîţului  curent  1905— 19Q6  precum  şi
      agricolă»  vor  veni  Duminecă  la  2  Iulie
                                                  dlui  Iosif.          .        ;/-         gestiunea  budgetarâ  a  celor  13 luni e x ­
      n,  în  comuna  noastră  la  o   întrunire
                                                       A l  3 lea  prelegâtory  dl  S mu, bine­  pirate  din  exerciţul  1904-—1905,
      agricolă.  Dacă  mare  a  fost  a  noastră
                                                 cunoscut  obştei  noastre  şi  ca  vorbitor      încasările  Tesaurului  în  contul pri­
      bucurie  la  sosirea  «domnilor  , noştri«y
                                                 poporal  şi  ca  autor,  ne a  adâncit  prin   mei  luni  a  exerciţului  în  curs  sunt  de
      cu  atât  mai  măre  le a  fost,  a  trebuit
                                                 o  vorbire  înţeleaptă  şi  poporală  în  cul­  lei  14.664.651,08  cu  1,237.677  lei  35
      să ia* fie  întristarea  conlocuitorilor  no­
                                                 tura  albinelor,  acest  nesecat  şi  bogat   bani  mai  puţin  de  cât  în  luna  Aprilie
      ştri  Saşi,  cari ^de  aci  înainte  nu  se mai
                                                 izvor  de  câştig  pentru  fiecare  econom.  1904.         /
      pot  mândri,  că  numai  «domnii  lor*  îi
     caută  până  şi  de.  2-ori  pe  an,  că  acum    Cum  aceşti  3  voibitori  ne-au arătat    In  ceeace  priveşte plăţile,  în prima
     ne-am  avut  şi  noi  pe  ,,domnii  noştri41,   noauă  căi  şi  mijloace  de  introdus  în   lună  a exerciţului  curent  nu  s’a'efectuat
     cari  pe^tru  «o i -au  venitr  pentru  noi  au   economia  noastră,  secretarul  Reuniunei  decât  pentru  suma  de  10 064 073  le*
     asudat  şi  cu  noi  âu  stat  de  vorbă,  şi   dl  Vie.  Fotdă şi a nu a ţinut  sene spună,  58  b.  cu  7.744.818 iei  mai  puţin  decât1
     ne-  au  dat  poveţe  pe  cari  dacă le vom  că  pentru  a  ajunge  cu  mai  multă  în-  în epoca corespunzătoare a  anului trecut.
   1   2   3   4   5   6   7   8