Page 2 - Bunul_Econom_1905_28
P. 2
IfPajjl %■
W
de consumaţie din-Copenhaga, al cătui pentru cetitoriv*Bunul Econom*,-nu am se alerge peste,ţări şl mări îndp&part
preşidente<ş-d-l Severin jofgensent.- (un^ ,4ă<;ut’o din ^ambiţiune. că-doar aş do.ri dţupă. nălucirile lor; se-i lăsătr^pânâ |j
.4 ■.-•■JC* ..■■■.* ■*. ■ ...;.m.■ ■ m m iătk-m M iw , • h» m J . X l / v a v u A l h i X 1 m * <«.A«\»nvC~ sufla,' Âfhan^eful din c ^ c u ^i«»bî|a
ca 'Sumele, meu, se ^gureşă şi în toaîa,
/bătrân fbaâ'ţe ^ jlt, cârd a avi|t amâ*
aceasta, ci ana &ctitâ dinr dragostea cuv dea de deşteptări ear notase ş e vedem
bifiţatea a nejronduce j|rin a$£st ,y#»t
rată, Ce <r am câtrâ economi, ca a decât de treafea noastră, ^3 vedefti Ş t ce- d i-
magaziry unde'-jSOO ptrs&anevâe oct»pan
să-i pot ajuţa şr eu câtuşi de cât cţr; noştinţe, foj^âtoare âr averii ps^ un b&i
cu v înptfchetaţea1. lucrurilor /vândute, Şi mpdesfele mele cunoştinţe economice, econom^ ca'se nfi^fie. siilf<â-şi Vbnde ^ u
care ne a oferit şi , câte p valoroasă pe cari le propoveduesc acum mai bine părăsi moşipara sa moştenită dela părinţii
hierare asupra soei&âţifbr de consumaţie de 20. ani, t x-* ‘ : -- ■ Un bon econpm trebue săjaibă cu
daneze) a vândut; în 1904 mărfuri de Cunoştinţele economice sunt în ziua noştinţe temeinice despre chivernisi rea
de/astăzi tot - aşâ de lipsă pentru un casei -şi a economiei' sale,. Pe acestea
17 milioane coroane;' rar in 7 ani de
bun econom, ,ca şi »pânea cea de toate se" Je, ştie conduce atât de inţelepfeşte
existenţă au vândut .de- 82,3^ milioane
zile le« precum ceţemînrugăciune Dom-, 4n cât se-i aducă nu numai fui ‘ mulţă-
coroane. Această societate întreţine co
nulei, .ca.pânea aceia se ,ni-Şe .dee lîq mire şi îndestulare, ci‘ şi celorlalţi rhembrn
merţ cu toată lumea. Ca mărfuri ro toate zilele,^ nu ne vine săs' ni-se .pună din familie. Se nu. sufere ca să 'se în
mâneşti au găsit numai porumb şi vin. pe masă, ca se o mâncăm numai de a . cuibeze în casa sa nici un fel de mân-"
Societăţi- de ' asigurare. Sunt .71 găta, tot aşa nu ne vin nici cunoştin-, drie (lux), fie aceea în haine, fie ea înr
ţele economice dela sinesingure în min mâncări sau beuturi pentracâ mândria
societăţi*'dintre care cea mai mate a
tea noastră, c r trebuie se ni-le căutăm a făcut pe mulţi economi cu stare şi
ajuns în 1902 la un capital de 3 250
şi însuşim noi înşine. avere frumoasă; de au luat lumea' în cap
milioane coroane. Cele 69 societăţi, de
In ziua de astăzi, când nu mai că şi multe moşioare româneşti au ajuns din
asigurare a averilor, ţărăneşti lucrează pricina aceluia de s’au vândut cu doba
lătorim pe jos sau cu carul, ca mai îna
cu 1.551 milioane coroane. Aceste bănci inte, ci cu trenul, care ne duce ca vân Un. bun econom trebuie să aibă
(afară cea de incediu) are 4.8p0 mi tul dintr’un loc într'altul, ear gândurile cunoştinţe^ temeinice ăşspre toate ramu
lioane coroane, s’au y 4 din avutul na noastre ni-îe'poartă fu'gerul prins în rile laterale ale economiei, de câmp şi
drotul delâ telegraf, avem nişte pretini vite pe cari apoi trebuie sârle cultive
ţional total aU Danemarcei.
foarte buni şi credincioşi şi pentru răs şi- în econom® îsa^îratr’o măsură^mşi
Societăţi de credit. Aceste societăţi
pândirea cunoştinţelor economice. Aceşti mare sau mai mică şi după cum îi sunt şi
au avut în 1903 o valoare de 786,8
prietini buni şi credincioşi sunt foile noas~ .împrejurările eoonomiee- în cari trăeşte.
coroane, cu fond de rezervă de 31,5- tre economice;■ de cari acum avem mai Dacă fiecare econom, ar avea ast
milioane' coroane. 'Numai o singu.ă so în fiecare ţinut câte una. fel de cunoştinţe, nu ni s’ar mai da, pri-
cietate a făcut într’un an împrumuturi Mai înainte, de asta cu 20 de ani, lejiu se vedem ca cum vedem astăzi,
de 300 milioane coroane. / nu aveam nici un pretin de aceştia* pe cetea ’ mai multe locuri, grădini des
A lte societăţi: Afară de aceste care se ne povăţuiască si sfătuiască în tul dâ mari şt potrivite culturei pomb
societăţi, Danemarca mai posedă 9 mari Iipsele noastră. e<Smomiee, ci aceea ce lor, că stau goale, -ba unele în loc de
biet ne putem câştiga erau numai sfa ierburi bune pentru facerea fânului, pro
societăţi cu foarte multe filiale pentru
turile părinţilor şi âte/bunilor noştri, ve- - duc numai cucute, scâeţi şi alte buru-
cumpărarea şi vinderea în comun a
cini şi cunoscuţi din nemijlocita noastră eiii nefolositoare, ci am vedea pomi ro
cerealelor şi a furagiilor; altele pentru ditori în ele, cari apoi prin poamele lor
apropiere, eu' cari de sine se înţelege,
creşterea cailor şi-exportul lor, pentru că încă nu prea puteam ajunge aşa de nu numai, că .ne-ar face multă plăce’re,
creşterea păsărilor, etc, etc, despre cate parte, de oarece nici ei nu ştiau mai dar am mai putea sfringe-chiar şr ceva
voi reveni în viitor. mult ca noi. Cel mult, dacă erau mai pârafe din vindereă poamelor de prisos.
' Toate aceste societăţi cu capitalele păţiţi pa noi astfel ne spuneau învăţă Dacă economii noştri ar avea ast
turile din păţ^n i!e lor. fel de eunoştiinţe nu ar îngădui nici
lor, trcbue să se raporteze numai la cei,
Prietinii noştri din ziua de astăzi chiar soţiile lor ca p3 timpul sămâna-
1,490.635 Idcuitoui ţâranr,cari aproape,
. sunt mai cu minte, pentru câ ei au tre tului şi al săditului legumilor în grădini
singuri fără amesticul orăşenilor alimen
cut prin şcoafe mai înalte* cari din pomi se stee cu ciasurile" pe uliţă in .poveşti,
tează şi administrează aceste mari so pădureţi ce erau mai înainte, au devenit ear când le trebuie ceapă, salată, cras-
cietăţi şi numai atunci ne putem con nişte pomi roditori, cari cu poamele lor taveţî, ardei, ridichi, verze, sau alt soiu
vinge de valoarea hărniciei, economiei bune şi gustoase alină foamea şi setea de legumi, să alerge numai cu creiţe-
celor ce îi caută şi-i primesc cu drag ruşii Ia Sârbii şi Bulgarii, cari astăzi cu-
şi a ferieirei .ţăranului danez, care e
în casele lor. treeră nu numai pieţele oraşelor mai
neîntrecută de nici un alt ţăran pe lume.
Unii din economii noştri nu s’au mari, ci au dat năvală chiar şi asupra
Opera acestor ţărani e foarte mare
putut deştepta pănâ acum, ca se poată satelor, de unde se întorc apoi cu pă-
şi cel puţin în parte ar trebui să ne rale destul de frumoase pentru câteva
cunoaşte: mai de aproape pe aceşti pre-
stea ca pildă pentru îndreptarea tristei tjni, alţii mai reutăcioşi, deşi poate că -i: verdeţuri, pe Cari şi ele pe lângă puţină
stări în care trăieşte ţăranul Român. cunosc, când vin la casele lor le închid osteneală, le-ar fi putut cultiva în grâ-
, Rolul oamenildr mari ai ţârei-şi al uşile şi nu-i laşă se între la ei. Sub ast- t dinuţele lor de pe lângă casă.
iubitorilor ţărănimii se impune fără în fel de împrejurări, se nu ne prea mirăm Dacă economii nostrii ar avea cu
apoi, că un popor de trei milioane de noştinţele economice de lipsă, nu ar
târziere. - '
iPanali 1. Volănescu. suflete, cum suntem ^hor-Românu-- din cultiva în economiile lbr de cârtip numai
- Băile Sărata-Monttoru. Ungaria, nue în stare -se susţină şi ocro câtb un tef —- sau doiiâ de' bucate, ci
tească cum se cade pe bunii săi pre mai multe feluri, ear din acestea ar
tini, şi aceştia suflt şiliţi se trăiască mai alege mai cu. seamă pe acelea, cari re-
un econom. mult din mila oamenilor buni de inimă,; -cer mai puţin de lucru dar la vânzare
decât după vrednicie muncei lor. : totuşi se plătesc destul de bit®.
Când- am;, primit din partea pro Dar se-i lăsăm pe unii ca aceia, Un bun econom ş’ar întocmi şi eco
prietarului şi editorului acestei foi invi cari nu vreau se ne primească în casele, nomia vitelor după Aceea- a câmpului
tarea, ca se scriu şi eu ceva economic lor, în ştirea Domnului; se-i lăsăm, ca şi ţiu ar ţihea m ii miflte "y^er'ca - câtă
