Page 5 - Bunul_Econom_1905_28
P. 5
Nr. 28 E C O N O M
Afiându-ne în timpul călduros pre- Bibliografie. ; nile comunale, înrudite ca gen cu scrisurile
rzentez: fonciare. / - -
Urmează apoi a doua > cahgorie prin
M ijloace practice contra colerei p orcilor' Au sosit ia redaeţfum a acestei foi în
cipală a efectelor publice, acţiile, la cari ca '
decursul lunei trecute următoarele căjţi şi
. Cele mai eficace mijloace contra şi în capitolele precedente, ni-se dau bune .
broşuri spre publicare:
acestui morb numit şi Preuinocnteritii explicaţiuni- despre natura, importanţa şi f&
1. Efectth publice de loan f. LăpMatu,
infecţioasd a porcilor, este vacinaţiunga lui acţijlor, acţiilor cg prioritate, biletelor de
profesor de ştiinţe comerciale. Editura «Re-
(altoirea, -bubatul sau posăitul). folosinţă etr. In sfârşit ca capitol final ni-se
visţei Economice» S bitu, 1905; Vez'r apre-
Marele învăţat francez P a s t.e u r dâ o descriere arriSnunţată a celor mai în
ciarea publicată la .alt. Joc.
-cu invenţiunile sale miraculoase, cu vac semnate efecte publice din Monarchia Auştro-
2 Băncile Române din Transilvania şi
cinurile preparate contră turbărei, a Ungari arătându-se îa fiecare efect- când. şi
Ungaria de Constantin Pop, funcţionar la
-dalacului (cărbunelui), contra, talanului, cum s’au emis, cum şi până când se amor
centrala, inst. de cred. şi econ. «Albina* din
a dat anză la diferiţi doctori veterinari tizează,',în ce sumă' sunt titlurile singuratice,
Sibiiu, 1905, Editura «Revistei1 Economice*.
-şl alţi experimentatori de a căuta mij câtă dobândă aduc, când e scadenţa cupoa
3. Legi’e grăniţerilor năsăudeni, de Dr.
loace şi a lupta contra diferitelor boale nelor, între ce sume variază cursul etc- >
Victor Oaişor, despre administrarea păduri
cpizootice. Aci pe terenul acesta avem Din toate aceste se poate vedea, tă
lor, regularea proprietăţii, contractul din
acei de carbonoase, ăntirabice, antidifte- această lucrare va putea fi cetită cu interes ^
1872 şi pacea jude. ătoteascâ dm 1890, cu
ritice, antistreptocdcîce şi contra ,brân- L şi- folos de ori şi cline, în special de cei-ce
ordonanţele de executare şi (txpl ciri. Bis
cei iufecpoiise a porcilor etQ. Toate , ocupă' funcţiuni Ia băncile noastre,
triţă, 1905, _
«unt de mare folos a le şti, dar’ e măi Recomandând-o în atenţiunea celor in
4. Monografia comunei' Măderat (Ma-
bine când vitele sunt sănătoase şi nu teresaţi, amit t m câ se poate procura dela
gyatâd) lucrată de PetKh Vancu, învăţător.
avem lipsă de atari curative. âutor sau dela redacţia „Revistei Economică**
Arad, 1905. Tipografia d ecesei gr.-or.
Contra colerei ■ porcilor mai bune şi Librăria athidiecczană din S biiu pe lângă
5. Notiţele asupra vermilor de mătase
resultate a dat vacinul preparat de: preţul de I cor. plus porto. • .
şi cerculara privitoare îa creşterea ikr adre
Peteri Preisz şi mai bun al ,lui Bru-
sată agenţilor domeniului Coroanei de dl
schettini. Cel din urmă merită a fi
loan K l nderu, Bucureşti, 1905. ...
mai desaplicat, căci a dovedit resultate SFâf t o i . :igf , -.
6. Convorbiri literare Nr. 6. Editura li
■de tot folositoare.
brăriei Socecu & Co. Bucureşti, director
. Aplicaţiunile deja făcute ne dau: Io?n Bogdan (de originea din 'Braşov) Când să se facă cositul ierbei. Prin
a) O singură vacinaţie (de 3 cm. C U P R I N S U L G, Murnu. — multe ţinuturi există şi acum între po
cubici) are o acţiune uşoară şi de o Bl a fiava legendă populară). N. Iot g a .----Dela por părerea că cositul ierbei să se facă
mică durată,‘ căci foloseşte numai con Bucureşti fa Gherghiţa. (impresii de călătorie). dupăce se coace sămânţa ei, adecă îna
tra unei infecţiuni blânde de coleră, E. Cârcalechi. -— «Junimea* şi Alecsandri. inte d ea începe secerişul, Această idee
nu însă în cazuri violente. ‘!Ei Carcalech'. Sctil-bdJ de V. Alexandri este texef greşită, căci în acest timp iarba
b) O singură vacinaţiune repetată cătră dl T. Măiorescii; G. Opresc;). — Ceva cuprinde o-mulţime de substanţe Uscate '
la 3 luni are efectul aproape ca şi cea. despre monuele lui Alexandru Lăpuşneanu care sunt: lemnoase şi greu de.mistuit.
de sub a. şi Despot Fraclidul. Ş'efăn* D. Popescu.— Materia albunninoasâ a plantei se află
c) Două vacinaţii (de 3 cm. cub.) Localizarea industriilor în România (studiu atunci îngrămădită în sămânţă, care în
făcute la interval de 4— 6 zile la un de geografie economică). Con st. Moisil. — O astfel de împrejurări cade şi. se pierde
cârd de porci sănătoşi, imunizează (se nouă inser pţie găsită în Dobrogea. Dr, Gh. Dese începe coasa prea de timpuriu
prinde) la 10— 12 zile complect şi ga Alexici. Colonii române în comitatul Torna. iarăşi se perde o mare substanţă nutri-
rantează cel puţin pe un an contra co I. Fctrovici. Adaos la studiul celor două toare, căci pe de o parte substanţele
lerei porcilor de ori-ce soiu. logici. Dări de seamă şi comunicări, de G. albuminoase sunt nedesvoltate în plantă .
Murnu, I. Ursu şi N. Dobrescu. .pe pe altă parte substanţele de plantă
d) Fiind porcii bolnavi greu sau
să împuţinează. Gel măi potrivit timp
in agonie de coleră, ori in leziuni ab
dominale şi plumânare în două cu moar E fecte publice <ie loan I. LăpCdatu, de cosit este, când firele de earbâ şi
tea, nu scapă decât mici cazuri de moarte, profesor de ştiinţe comerciale. ^Sibiiu 1905. plantele din grădini şi din livezi încep
dăr’ făcându-se. cele doyâ vacinaţii din Pn ţ il 1 cor. a înflori. — In acest timp de coasă se
vreme se vindecă cu 2 vacinaţii făcute Acesta este titlul unei nouă lucrări a găseşte în plante substanţă nutritoare
intre 3 — 6 zile. domnului Lăţii datu, apărută ca Nr. 3—4 în şi mistuitoare, deci un nutreţ excelent.
«Biblioteca băncilor românei, edată de «Re 1 Vtor susţinea unii proprietari, că cosind
e) La o turmă de porci deja bol
vista Economică*. astfel earba, nu rămâne sămânţa pentru
navi de coleră, două vacinaţ uni făcute
In această lucrare a s?, autorul, după- viiitor. Aceasta nu se perde, căci^vân-
între 3— 6 z le. ajută ca îmbolnăvirea
ce ne arată cum s’a desvoltat efectele publice tul aduce sămânţa din toate părţile, apoi
să înceteze la 10 zile după prima va-
şi cum se împart, trece şi se ocupă în mod primăvara după o ploaie, floarea de fân
cinare, ba curmă şi mortalitatea. . . .
amănunţit de ImphtmUtuiile de stat, explicân- aflată prin podari şi peunde a stat fâ
f) Vacinarea să se facă la timp I nul să se arunce prin livezi, nu în gu
dtt le cjin toate punctele de vedere. In legă
.puţin cald şi la loc (lrsinfectat. noaie şi să se peardâ în zadar. Insă mai
tură cu natura şi importanţa lor ne arată
g) Nu foloseş ft vacinul Bruschet- cari sunt împrumuturile temporale, cari per bine se recomânda ca tot la 5 ani să
tirii în pneumanteritele asociate cu petue, cum se face emisiunea bonurilor de se înprospeteze aruncatul sămânţei cu
brânca irfecţiousă şi cu pleuropneoma- tezaur, obl gaţiun.lor. rentelor, lozur lor etc. o calitate nouă de sămânţe în toate gră-
nra cor rag oasă ă porcilor. la noi şi în alte sta’e, cum sa amortzează dinele şi livezile.
h) Precum s’a, pretins infecţiuni de şi ce sunt şi cum; se fac convei siunile. Aceasta s’a scris spre orientare şi
■coleră, nici odată n’a determinat şi nu . - Capitolul următor îl formează Scrisurile întrebuinţare, căci vedem că acum fâ
poate determina. - ' fondare şi priorităţile, în care după-ce se nul se vinde cu maja metrică şi fiind
arată şi importanţa economică a acestor floare în el trage mult, are mare câştig
Vacinul să se procure direct dela
hârtii de valoare deaşemenea n-se explică apoi profită şi la otavă.
laboratorul »Bruschettini« din Turin în
modul cum se pun .în circulaţie şi cum se
Italia, ,
amortizează. Tot act se tractează şi obligaţiu
