Page 2 - Bunul_Econom_1905_30
P. 2
' Pag. 2 . s ___•£ B U B f O D E C O N O M Nr. 30
tiaua am putea aminti şi arăta mai Trebtie să se dedăm a ne ocupa- I tăţi: pentru-ce să rămână numai eco
multe exemple din viaţa societăţilor cu Ceti tul afacerilor serioase m a i cu nomul singur, răzleţ fără nici o socie
noastre culturale, economice existente, deadinsul, a judeca asupra lor, a le tate, servind astfel »ca materialul bun
- din care resujtă că peste tot poporul combate dacă nu ne convin, a le cris de muls şi* tuns« din partea celorlalţi
nostru nu-i l.psit de bărbaţi vrednici şi taliza şi limpezi, apoi a lucra din toate cocetăţeni ai săi întruniţi în societăţi?
' învăţaţi eşiţi din sinul lui şi înzestraţi puterile pentru realizarea lor îndemâ Negreşit, că şi economii noştri se
Cu talente deosebite, ideale şi dorinţe nând şi pe alţii la asemenea lucrare, vor mai deştepta, din amorţala lor de
~ sublime pe cât e lipsit de pătura aceia s’au asociindu-ne noi Ia lucrările cele până acutn; vor pune mai bine umăr
de bărbaţi cari ar fi chemaţi să des^- bune începute de alţii, la umăr şi astfel pe viitor vor înfiinţa,
voalte un interes mai viu şi o activi Iubirea de sine <şr interesul privat pe lângă altele, în fiecare comună şi
tate mai-rodnică în massele poporului trebue sâ aibă1 margini ca să nu vă- câte o societate de consum.
pentru - a executa şi duce la îndepli tămăm prin ele pe deaproapele nos In privinţa aceasta fie-ne îngăduită
nire prin conlucrare comună şi armo tru, ear pentru înaintarea cauzelor pu o mică asemănare Fie-cine ştie că e
nică, toate problemelor ce să ţin de blice, toţi una să‘fim ! mai aună apa aceea, pe care o poţi
căuşele noastre publice. Nu-i mirare bea, de unde isvoreşte ea — din isvor
de lipsa de interes, câr.d oamenii cu — — ca când o beai de mai în jos, unde se
carte din fruntea poporului s’au nu Societăţile de conzum. mai amestecă şi cu de cea tulbure de
cetesc nici un jurnal de specialitate prin alte pârauâ, precum şi unele părţi
s’au cetesc din jurnale numai ştirile Cine nu ştie din păţania sa de de minerale. Tot aşa de bine e şi dacă
zilei şi întâmplările sensaţionale de ale toate zilele, că omul numai în societate poţi cumpăra: ţlum na, petroleul, săpu
politicei, resbelului şi alte noutăţi de cu alţi oameni poate să-şi împlinească nul, zăharul, bumbacul şi alţi articlii de
interes local personal. cum să cade datorinţele sale faţă dî consum, pe calea societăţilor, direct delâ
E lucru vădit că aşa nu vom da familie, comună.,şi. staţ ; cine nu ştie de. fabrica unde se pregătesc, ca când le
înainte şi că in starea aceasta nu-i altă, parte, că dacă să însoţesc mai mulţi cumperi numai după-ce trec prin atâtea
ertat să mai rămânem mult timp, dacă oameni la olalti in societăţi, fia acestea mâni de ale, neguţătorilor mari şi mici.
voim să fim membrii' folositori a unui de ori-ce natură se pot mai bine aju de oare-ce în asemenea cazuri marfa
neam ales şi cu aspiraţiuni de viaţă tora. »Unde-i unul. nu-i putere, la nevoi se scumpeşte, fim că fie care voeşte să-şi
mai fericită Intr’un viitor apropiat. şi la durere, unde-s doi puterea creste aibă proiectele sale dm schimbul aceleia.
Lucru principal este deci, să ce şi duşmanul nu sporeşte«, ne spune şi Societăţi de c.osum la noi, abia
tim mai mult şi să abonăm foi de. veselul nosţru poet Alexandri. poţi afla ici-colea câte una. Am avut
acelea, din care putem lua învăţături Dacă neguţătorul are neapărată 1 o societate mai m tre de acestea, care
de interes public pentru înaintarea tu lipsă, ca să se • însoţască cu alţii, pen In scurtă vreme s’au fost câştigat mare
turor şi nu foi cari ne aduc ştiri sen tru ca să-şi poată, cumpăra şi vinde trecere înaintea publicului nostru, dar
zaţionale şi ne fac har de a ne petrece marfa sa mâi 'cu- prefţ dacă meşteşu ce folos de ea, căci de câţiva ani în
cu ele la sărbători. garul încă are aceeaşi lipsă de socie- lipsa de controlă şi conducerea a tre-
cine şi-a comandat aceşti preţioşT păpuci* * | şi cu figuri pictate pe pâreţi, un lux Doamne, eu.« »Ca să nu Vă fie monoton, Vă voi
intr’un suflet mă îmbrăcat şi alergai la piaţ cum rar mai văzui. Nişte rolouri pela ferestri arăta câteva fabricate de ale noastre.. In
—- unde locuia păpUcarul. Pe drum nu mai de îţi îropunea ca raz de lui Saturn, în partea partea asta sunt tot pSpuci negn de pele de
cunoşteam pe cine vedeam, ţinta’mi era să. cu umbră nişte figuri de miulică, tablouri vics, dincolo sunt coloraţ-. Avem părtuct
ajung mai curând la scop. Multe îngh:oldi- ea în muzeul lui Bruckental şi rţiobile tot după toate colorile curcubeul i> ş ale adum
turi mi-atn luat printre trecători. Lumea se sculptate. »Bre!« cugetam; când mă aşezai bri rei lui. La dreaptă sunt ghne de sport,
uita la mine estaziată, credea că sunt ex pu’n fotoliu de mă sălta arcurile ca In circvis. de gimnastică si de călărit; în magazin sunt
centric şi esaltat. Ba un ypsilon de coconaş Aci sigur şade liferantul de ghete al curţei păpuci de dimineaţa, de că atone şi de
grandomanos era să-mi croiască una pe cad regale zisei în muie suspinând, Necunoscuta vânat. Sus în etag u sunt gh te de so ie, de
cu bastonul. Mă repezii cu paşi gigantici mea zînă doar nu va fi din o familie aşa bal ş pentru nunţ: şi dte oauznin1. »M mi
înainte, nu mă interesam decât de a ajunge înaltă — aristrocratâ ? Nu ştiu zlu de voiu nat! D-altmintrelea cunosc eu bunul renume
-ţânta dorită. Când iată sosiu la uşa casei avea parte sâ o v^dU Pe când mâ hgfnam a l' fii mei. D-vqastrâ şi fabri aţele ei cele
dlui Greater. O casă ca un palat, mare şi în fotoliu, iată întră un cocohaŞ, bine îm elega it ....« _/■
cu etagiu, credeai, că sade în ea vre un brăcat îatâmplnâpdu-mî cu vorbe de manieră: Ah I pardon, «-scuzaţi dteă vă molestez
prinţ, ori conte; nu părea de loc a casă •Sire, este rândul D-tale, poftiţi!* Mă pe Aţi comandat vreo-dat» i* hol încălţăminte ?
«le comersant. trecu în odae vecină. Prea plecată slugă, Dle S t o p k i n , voiţi să Vă caut. numărul?
In front era zugrăvită o firmă impo gentilissime mă salută un Domn de o ele P im n ţ m-v numele, Vv rog! I spusei nu
zantă cu numele: i T h o m a s Greater.* — ; ganţă impunătoare. »Cu ce Vă pot servi? mele. Di S t o p k ns n ;ep i « răsfoi in un
Rezolut intrai pe coridor (gang) la Caut pe dl Greater». »îndată mă rog. Chiar alfabet. St mi se prea ostenească căutând,
portier unde întâlnindu-mă un tinerel delicat acum est6 ocupat. Vă rog a avea puţină îi spusei, nu veţ afl n tme.e meu indus.
în mod foarte obligător, mâ întreabă ce pacienţă. Nu cred, că vă supăraţi, că dl • Nu-I puteţi fia că până azi n'am
poftesc î »Aş vrea sâ vorbesc cu di Thomas Greater vă cauzează p iţind neplăcere, de făcut aci comandă, îns» — « sper că acum
•Greaterl* »La dreapta Nr. 21« Fără răbdare care mulţi regretă; dar afacerea noastră e ne veţi onora cu o comandă. Voi face for
fugii pe treptele coperite tot cu covoare.. foarte estinsâ, noi avem muşterii dincoace maţiunile necesare. .Noi facem d-n ghips ti
Sus întâlnii ear un lacheu bine ajustat,. ce şi dincolo de ocean. par după picioare şi păpucu . es întocmai
' poftiţi Domnule, ear cu politeţă vorbindn-mi? De aceea are dl Greater aşa mult de pregătiţi. După asta aveţi a ne. spune numai
Sâ vorbesc eu dl Greater! Aci Intrai ear în luctii, de nq poate dispune după placul moş numărul şi în 12 ore aveţi executată ori-ce
0 odae spaţioasă, împodobită tot cu covoare tenii or. »Nu face nimic, mă rog replicai si comandă în modul cel mat elegant.
