Page 5 - Bunul_Econom_1905_30
P. 5
Nr. 30 BUNULECONOM Pag. 5
-sub conducerea presidentului reuniunei dar frumoase, la care ne-am angajat A F O B I S M E
-a Domnului baron Iuliu Ambrozy. de bună voe. Găci ce este mai frumos,
. Societatea la început a A avut să i decât â fi conducătoriul unui popor Oamenii de cultură pose<f bunuri"
lupte cu o mulţime de greutăţi, căror din Care facem însuşi părte? nepreţuibile, pentru care nh putem
delăturare a 'fost împreunată cu o mul Să lucrăm din răsputeri întracolo mulţâmi de ajuns lui D’zeu: Libertatea1
ţime de eheltueli! Totuşr la încheierea ca poporul sâ’şi îngrădească grădinile -vorbirei, libertatea conştiaţey -— şi-
socotelilor anuale societatea a putut de pomărit; unde nu sar afla însă,• se raţiunea (prudenţa); dare ne învaţă cum
arăta un venit curat de 9851 65. cor. întrevenim ca ..să se doneze din partea să aplicăm cele 2 libertăţi. '
Sau încasat adecă pentru arătură cu comunei o bucată de pământ pentru
totul 18923 coroane 75 tileri, din care acest scop, s’au să se cumpere pe bani . A trăi însemnează a suferi. Chiar
sumă s’a întrebuinţat 9072 coroane 10 chiar. isvorul humorului nu este bucurie, ci
fii. pentru acoperirea cheltueliior. Avem Să întrevenim ca elevii de repetiţie durere. Deci nu există humor nici în
speranţă că în viitor aceasta societate ! să cerceteze regulăţ şcoala, cu .cari ceriu. .
va putea lucra cu şi mai mare suces, apoi am putea cultiva această, grădină..
nea vând atâtea greutăţi, ca la începu Oarele de economie puse în planul Să fim mulţămitori cătră capetele'
tul activitâţei şi având ca preşedinte de învăţământ să le ţinem reguiât cu oilor! De n’ar fi ele, noi cei mai înţe
un bărbat care fără îndoială merită re elevir şi să le folosim spre acest scop; lepţi n’am progresa.
cunoştinţă pentru multele iristituţiuni eco să riu ne îndestulim numai cu âceaia '* ' ’ ' •*
nomice înfiinţate şi sprijinite de D-sa. că le avem scrise pe „împărţirea oare
lor", care stă atârnată pe părete. Să căutăm a trăi aşa, ca la moartea
Nobilitarea grâului şi a cucuru , Să ţinem deci cont de cuvintele noastră să ne tângue şi pioclii (cei-ce
zului (porumbului) de Banat prin selec- unui mare pedagog, care zice:„Voieşte duc mortul la groapă).
ţiunea seminţei reuniunea a continuat-o şi voi putea'1. -
şi în anul acesta în grădina sa de ex Boroşneul-mic. Omul se poate corege prin voia lui.
perimentare, la nobilitarea cucuruzului Io a n Sânttm brean
insă recolta rea din anul trecut a cau- înv. gr.-or. Pe lângă voinţă este de lipsă şi
sat mare pagubă _ reuniunei Din causa . . — harul lui D zeu spre a fi cineva mân
că cheltuelile împreunate cu nobilitarea Războiul tuit. ■ , . *.
acestor sămânţe din an în an devin tot
j
mai, mari, minsiteriul de agricultură va r uso- apon ez. Mai multe gâşte înving un leu.
sprijini reuniunea din anul acesta înce *
pând cu câte 2000 coroane la an. . Resbelul în extremul-orient se con Autoritatea trebue a fi e g a l ă şi
tinuă, căci Ruşii nu se lasă a fi bătuţi, legală, nu pentru unii m um ă şi
încă. nutresc speranţa, că vor eşi tri pentru alţii ciumă.-
Despre gtf dinele depomărit dela şcoalele umfători. După o depeşe din Petersburg
noastre poporale. cu data 31 Iulie c. un detaşament,, Economia e primul câştig.
ce a ajuns la Yangovulm a avut o
luptă, cu Thnguzii. Detaşamentul a reuşit
Cu durere constatăm, că la cea a Ocupa satul ajungând soldaţii a se Toţi suntem fraţi,, pungile însă
măi mare parte a. , şcoalelor- noastre lupta chiar la pept cu baioneta. Deta nu-s surori.
poporale, de-şi s’a dat repeţite ordine şamentul avanză în conţinu luptându^se -
-dela autorităţile superioare nu numai că contra avantgardelpr japoneze. După Femeile frumoase mor de 2 ori
nu se află grădini de pomârit, dar şi bombardarea tranşeelor japoneze, Ruşii (Fontanelie).
unde se află, sunt lăsate pustiului, aşa luară cu asalt pe la 6 ore sara pozi-
că ’şi au numai numele de ,,Grădini ţiunile japoneze, japonezii fură siliţi a Ori-ce trandafir are şi spini.
de pomărit“, dar de pomi nici poveste. se retrage cu mari perderi. " „ „ - „ L * ' . ' ■
Ba în cele mai multe locuri, sunt lăsate . «Daily Telegraph» din Londra -te- Lacrămile sunt socotite în ceriu
ca loc de pâşunat, vitelor şi porcilor legrtţfează, că generalul Lmevici dis ca o monedă valabilă.
de prin sat. pune acum de o armată cu 50,000 de . . ■ *
.
Şi care este ca'bza acestui lucru oameni mai mult ca Ia Mukden. Trans- Măi Române! Intoarcete la sinul
dureros? Aceea, că nici directorii şco porturile de trupe şi de muniţiuni se lui D-zeu de unde eşti eşit, suflet eroic,
lari locali, nici învăţătorii şi nici comi fac cu mai multă regularitate pe liniile şi creştinesc! ' j
tetele şcolare, (onoare escepţiunilor) nu ferate, Ruşii au provizuni mari şi se
se interesează în destul, ba chiar de aşteaptă la o imenimentâ luptă. întâl
foc, pentru repararea acestui rău. nirea împăratului Wilchelm al Germa NOUTĂŢI
niei cu Ţarul Nicolae al Rusiei la
Ştiut este, că poporului nostru
dela sate, numai prin exemple şi prin Borgo a produs mare nelinişte în cer , f Necrolog. Vasile Basarab patoch gr.-or.
jertfe proprii putem aduce la calea curile înalt diplomatice din Londra. în Romos a decedat în 1 August n. c. dimi
cea bună. Ziarele engleze se fac foc şi continua neaţa la 4 ore, în etate de 71 ani şi 49 ani
o teribilă cumpănie contra Germaniei
Deci dară, atât D nii directorişco- acuzând pe împăratul Wilchelm că a a preoţiei sale, împărtăşit fiind cu sf. taine,
! lari, cât şi D-nii învăţători, colegi, şl propus Ţarului să închidă marea-baltică înmormântarea i-sa făcut Miercuri în 2 Au
cari sunt puşi ca luminător ai poporu pentru flotă engleză. gust n. la orele p. m. dela casa proprie in
lui, să re t.r rgă jarul numai sub oala »M.>rning t'ost« scrie: Frebîte şă cimiterul biseficei din loc, Odihnească în pace*
D lor; >â nu ne interesăm numai de ne deprindem cu ideea unui râşboiu şi fie-i memoria binecuvântată 1
averile r oastre proprii, ci să ne intere an g l o- g e r man; un atare răi baiu
săm şi de înaintarea, cultivarea şi bu e neevitabd şi e mai bine a se face \ Regele Carol şi Regina Elisabeta a Ro
năstarea acelora, cari ne plătesc, în a cât mai curând*. De aci resultă cre mâniei au visitat Duminică Azuga însoţiţi de
fCăror'frunte suntem puşi ca conducă dinţa că Englezii au dat secret ajutor D na Oiga Bengescu, damă de onoare .şi ma
tori şi luminători, căci numai, aşa pu Japonezilor. ' iorul Baranga, adjutantul regelui. Dl I. <*•„
tem satisface-, chemării noastre grele, Babsş, directorul fabricei de postav, a dat
