Page 3 - Bunul_Econom_1905_30
P. 3

Nr.  30                                            BUNUL  ECONOM                                                      Pag 3.
         --------- ------------——;   nul.   ■  ■  '   ------'—!"    ------- .-V! J—«r.— —‘  ■  »'  .  r—
        boit  sâ  licvideze.  împrejurarea  aceasta  marfă  pe  credit  în ssumă  de  838,983       Pentru  persoane  de  construcţia
       a  cam  descurăjat  pe  mulţi.  Dar nu tre-  c.  ear  circulaţiunea  îhtreagâ  a  fost  de  «labă,  anemice, este mâncarea poamelor
       ibuey-^;-n^jp#^^":i»âdejdea._  Se  nu  13,351,963  c.  Menitul  curat  a  fost  de      cel  mai  excelent  şi  recomandabil  ali-
                                                                                               rrient  influinţa,  ei  cu  depst blre  asupra
       uităm  provei bul  germân:  Durch  Scha-  267,994  c.
                                                                                               sâng ‘lui  este  o  ceştiâ  nepreţuit  de
       den  vird man  klug,  adecă:  Prin pagubă         Unele  din  societăţile  acestea  încă   mare.                              -
       te  vei  înţelepţi.  Păţania muncitei  socie­ • au  avut  perderi.  Perderile  au  provenit   Cu  deosebire  despre  măr  putem
       tăţi  să  ne  serVească  la  foţi  de  învă­  parte  din  lipsa  de  conducere  conştien-   zice  că  este  un articol de farmacie, deci
                                                   ţioasă,  parte  din  causă,  că unele  socie­
       ţătură  şi  astfel  pe  viitor  se  controlăm                                           merită  a  fi  mâncat  atât  în  starea  lui
                                                   tăţi  îndată  după  înfiinţarea  lor au  cău­
       şi  conducem  mai  cu  pricepere  societă­                                              crudă, şi  fragetă,  cât  şi  fiert  şi  copt.
                                                   tat  să-şi  cumpere  avere  nemişcătoare:
       ţile  noastre  de  tot .felul,  ce le  avem.  case  sau  pământuri. Dar cele  mai multe      Kneip,  marele  medic  al  naturei
             Ca  să  aibă  şi economii  r.ostri oaie  înăinteazâ  sigur  şi  pe  lângă  aceea,  că   practice  recomândă  a  şe  mânca  mărul
       cari  cunoştinţe  despre  mersul  şi  a vân­  vând  marfa  mai  eftin  ca  neguţătorii de   fragil  cu  coaje cu tot.  — „Dela friptura
       tul  societăţilor  de  consţtn  din  patiie  rând,  totuşi  împart  dividende  (carnete)   de  gâscă  e  mai  bună  pielea,  deci  să
                                                                                               nu  se  cureţe de pe gâscă, decât penele!
       lăsăm  să  urmeze  aci  câteva  date  sta­  destul  de  frumoase  acţionarilor lor. Ast­  aşa  afirmă  el“.  Deci  fiindcă  în  coaja
                                                   fel  o  societate  de  acestea  cu  un  capi­
       tistice  cu  privire  la  lucrarea  societăţii                                          mărului  se. află  cea  mai  multă  putere
                                                   tal  de  2924  c.,  a  vândut  in  decursul
       numite  »Hangya«,  care  pe  româneşte                                                  si  tărie,  deci  voind  a  mânca  mere  să
                                                   anului  trecut  marfă  în,  preţ de  198,170
       însemnează  furnica  şi cu ajutorul  căreia   c.,  din  care  vânzare  a  rezultat un  venit   le  ştergem  numai  cu  o  cârpă  binişor
       s’au  înfiinţat  mai  multe  societăţi  şi  fili­  curat  de  834  c.                   şi  apoi  sâ'le  mâncăm.  Mărul  copt  —
                                                                                               în  genere  poamele  coapte  şi  fierte  ’ş
       ale  de  felul  aceleia.                         Din  acestea  poate  vedea  ori-cine   perd  ceva  din  substanţă^ tăriei  şi  a
             La  sfârşitul  anului  1900,  au  fost  ce  valoari  mari  ne  pot  aduce  şi socie­  calităţei  proaspeter dar  tot  mai  conţin
       153  societăţi  de  acestea:  la  sfârşitul  tăţile  de  consum,  dacă  acelea sunt con­  o  bună  părticică  de  răcoreală,  şi  răco-
       anului  1901,  au  fost  232;  Ia  sfârşitul  trolate şi conduse în regulă; poate vedea  ritură,  însă produce un efect mai eficace
       anului  1902  au  fost  284;  la  sfârşitul   ori-cine  Ia  ce  perderi  mari  suntem  ex­  pentru  oameni sănătoşi, nu tot asemenea
                                                   puşi,  dacă.  cumpărăm  marfa  tot  numai  pentru  cei  morboşi.
       anului  1903,  au  fost  471:  ear  la  sfâr­
                                                   din  a  treia  -şi.-a  patra  mână,  cum  se     —•  Numai cel ce sufere în organele
       şitul  anului  1904,  au  fost  561 societăţi
                                                   zice.  De  aceia-credem,  n!ar strica,  dacă  mistuirei,  acele  să  fie  cu  mare  băgare
       de consum.  Unele din societăţile  acestea   şi  pe  Ia ,noi  s’ar  înfiinţa  în fie-care  co-;  de  samă,  când  mănâncă  poame.  Din
       ş’au  deschis  şi  filiale.  Numărul acestora  mună  câte  o  societate  de  acestea  sau  contră  un  om  cu  natura  tare, cu rânză
       la  sfârşitul  anului  trecut  a  fost  de  75.  fie şi numai câte o  fiilială de ale acestora.  bună,  poate  folosi  „merele  sau  poamele
           . Numărul  memt rrilor societăţilor de                           lo a n   Georgescu  coapte"  deoarece  a&fel  numai  ajută
       consum  la  sfârşitul  anului  1904  a  fost                                            mistuiri,  merele  crude,  însă  la  vremea
       87,996,  ear  al  acţiunilor  de  176.981,                                              lor  ajută  mistuirei  cu  deosebire  mân-
                                                                                               cândule  după  masă  la  prânz  şi  sara
       ^pită1ur'':i^ai'  a  fost    138,387  c ;         p  o   a   M>:  l   k.               înainte  de  culcare;  \
       fondul  de  reservă  499,471  c.  ear  va­  :  ;                        5/ ::                In  modul  acesta  folosind  poamele
       loarea  mărfurilor  deosebitelor  societăţi      Poamele  sunt  un.  bun  mijloc,  de  promovează  mistuirea,  curăţă flegma de
     -  a  fost  de  3,590,811  c.  Societăţile  nu-  a  ne  scuti  de  .morjxiiri.  Mâncarea  de  pe  maţe  şi  din  gâtlej,  putând  aceste
     .  mite  au  dat  în  decursul  anului  trecut  poame  şjută  fizice  nutrirea şi  mistuirea.  organe  funcţiona  mai  bine,  ba  au  în-

            D-le  S t e p  per I  Aduceţi  gh pşl  »Fâră   cu  dl  Greater.  Voi  întreba,  de  este posibil....   cum  putem.  Voiţi  să-mh daţi  păpucul  sau  îl
       să  bag  de  seamă,  imi  şi  trase  gheata  şi  pi­  In  cele  din  urmă  mS  conduse la  dl  Greater.   păstraţi  D voastră ?  De  îl  lăsaţi  aci  vi-ss  va
       ciorul  fu  pus  îu  un  aluat  de  ghips.  După   • Sire!  îi  zisei  tremurând.  D-le  Greater I  Azi-   scădea  din  contul  ghetelor  2  dolari.  Cuprins
       câteva  miQUte  eram   ear   încălţat.„  Aşa,   r.oapte  găsii  această  ghiată  pe  treptele  ho­  de  furie,  fiecine  poate  pricepe, că năcăjit  am
       Vă  rog  bint voiţi  a  subscrie  comanda i  Voiţi   telului  eşind  dela  bal,„.  Aşa  că  este  din  fa­  trântit  păpucul  pe  podini  de  se  ficupleaşcă
       ghete- din  piele  de  vics,  s’au  de  lac?   Oii   brica  D-voastră ?«               (fărâme)  şi  mă  depărtai  repede.
       poftiţi  măi  bine  păpuct  de  piele  de  crocodil,  ’   »Da I«                            A  doua  zi  îmi  aduse  servitorul  ghetele
       de  căprioară  s’au  de  câne  de  mare?   I    • Vă  gratulez!«’                      comandate.  Erau  şi  între  fraţi  vrednici  3
           Poftiţi  negri,  albi,  Cenuşii,  galbini  s’au   »Vă  mulţămesc  frumos!«         dolari.  Servitorul  aştepta,  credea m  barşuş.
       bruni I  Cu  nasturi  (bumbi),  cu-  găitane,  ori  [   Punctuasa  manipulaţiune  în  afaceri,  ce   »Ce  aştepţi  gâfâind?  strigu  ei.»
       cu  gumi ?  Rotunzi  la  vîrf,  ascuţiţi  s’au  cu   am  observat  în  atelierul  D-voastră,  mă  face   Vreau  să  ştiu,  nu  cumva  îmi  trânteşti
       ciocul  de  paseie?  Aceste  întrebări  le  pun   a  crede,  că  voi  şti  al  cui  a fost  acest păpuc;  pâpucii  în  cap,  căci  în-multe  cazuri,  mă
       câtră  D-voastră  numai  acum,  mai  târziu  Vă '   Sire,  dacă  nu  voiţi  să  fiu  nefericit,  să   svârle  şi  pe  mine  —   şi  păpucii  pe  trepte.
       facem  mai  uşor. cunoscându-vă  gustul.  —   rătăcesc  ca  ovreul  Ahasverus  să  nu  pot  afla   Asta zău adese  ori ni se întâmplă.  Almintretea
       Mai  rezonaiu  unele  vorbe  cam  de  neînţeles.   nicăirea  linişte,  veţi  binevoi  a’mi  spune  nu­  ri’am  putea  lucra  aşa  ppărat.  Sire!
       •Foarte  corect 1  Bazaţivă  pe  încrederea noas­  mele  fostei  posesoare.»  •—  «Foarte bucuros I   '  Grea  e  lupta  pentru  existenţă,  mare-i
       tră.  Aşa  mai  bine!  Vă  vom  face  o  păreche   zise  dl  Greater  cu  linişte  mângâiată.  D-zcu   concurenţa  în  timpul  de  faţă....«
       de  ghete  elegante,  având  în  vedere:  măsura   să  te  miluiască !<  îi  vorbi  a profund.
       picioarelor şi  umblâtufa  D-voastră.  Dle BiOvnl   > Acest  păpuc  nu  l’a  comandat  nimenea.   SENTINŢE  ŞI  CUGETĂRI
       Notaţi  în  cartea  de  comande ?  Sâ  studiaţi   Nu  Pa  purtat  nimenea,  deci  pici  numele  nu-1   Grigorie  Nazarineanul theologu!  a
       bine  forma  din  ghips,  z'sei  eu,  celelalte   pot  spr.ne,  cine  l’a  perdutr.™»  zis  »văzând  certe  şi  neînţelegeri,  căci
       fiunttreaba  D-voastră.  D-le  Sarist,  Vă  rog   »0hl  ce  ciudel  eştiiDumniatal»  »Acest   devenise  Archiepiscop« :  Dacă  eu  sunt
       pentru  o   cuită  despre  15  dolari.  Atât  costă   păpuc  e  un  păpuc  de  redăm.  Este  un astfel   vina  la  acestea,  aruneaţi-mă  în  mare
       ghetele  (dolar—5   Cor).                   de  păpuc,  care-1  scapă  pe  jos  agenţii  mei  la   ca  pe  îona  proroeul?
           Vrând-nevrând  m'a   prins,  trebui  să   locuri  potrivite,  ca  să  prindă  publicul  de  a
       plătesc  cei  15  dolari.                   fi  atent  la  firma  mea.  Şire,’lupta.pentru  exis­  A  suferi  pentru  dreptate  este  0 ,
           • Vă  mulţă mesei  Suntem  gataI  Cine   tenţă  e  grea;  concurenţi,  Împrejurările  eco­ gloriă  creştinească,  gloriă  pentru  jj,bj
       este  la  tând?  Pardon  D -le!  Eu voesc a vorbi  nomice  sunt  triste/scurt  şi  precis  zis,-facem  torii  de  Christos.  .   '
   1   2   3   4   5   6   7   8