Page 1 - Bunul_Econom_1905_31

Anal VI. Or&ştie (SzâBxv&ros), 13 August n. 1905 Nr. 31

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, 1KDUSŢR1E ?1 COMERCIU

0R6AN AL: „Rtguinii ta b iet dig Oriştie" şi „Rauttmii refflâie 4s MricnIttirA din comitatul SiMiaIii“

A B O N A M E N T E ; A P A R E : IN SE R Ţ IU N I:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 A-) 'se soeotesc după tarifă» fcu preţuri mode r at e
Pentru România şi străinătate 16 lei pe an. În flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.

Reuniunea economică Dar’ ca la toate ideile mari, aşa îndată după deschiderea congre­
şi la aceea a lui Lubin, i-a trebuit mai sului s’au format două păreri: una sus­
internaţională.
mult timp, până cînd a ajuns a să coace ţinea, ca reuniunea se fie oficiasă, adecă
şi întrupa. _Mai întiiu s’a adresat el cătră diplomatică sau de stat cum sar mai
Astăzi, când ni-să dă prijeji de a Francia, patria libertăţilor de tot felul. zice, cealaltă susţinea, ca aceea-se fie
.vedea atâtea născociri (invenţiuni) nouă, Dar’ aci cum îşi dispută acum puterea privată, adecă a economilor privaţi de
nu numai pe terenul economic, ci pe cele doauâ partide mari$ creştină şi so­ pretutihdenea şi statul se nu aibă nici
ţoateHâE&Qeb vieţii omeneşti, să nu ne cialistă, n’a avut noroc, d e oare-ce fie­ o înrîurinţă asupra ei. In sfârşit s’a pri­
mirăm nici de născocire nu­ care din aceste doauâ partide voia şă mit părerea cea tintâiu, câ adecă reu-
mită: »Reuniunea. ^fefArea) economică pună mâna pe aceea ■ patere. In urmă. uniunea se fie de stat.
internaţională (între; Raţiuni)». s’a adresat el cătră guvernul I ta lie i Congresul economic ţinut în Roma
Ideea acestei însoţiri între naţiuni care nu numai că a aprobat ideea lui,
a dat-o învăţatul economist american dar’ însusi regele Vieţui Emanuel al a adus între altele următoarele hotărâri:
Da vid f.tfr&îifcla congresul economic III-lea a primit patronatu^ţnsoţirii. Reuniunea internaţională este o in-
ţinut în vai^Sfului 1396 în‘ Budapesta, stituţiune de stat 'cu representanţi aleşi
care din simpkt cetăţean, prin o învă- Pentru întruparea acestei idei mă­ de fie-care guvern şi se compune din­
lătură încordată, apoi, prin Încercări de reţe, guvernul italian a convocat la un tre adunare generală şi dintr’o comisi-
tot felul pe terenul economie, a ajuns congres (adunare) toate statele europene, siune (comitet) statornică. Adunarea
nu numai un scriitor şi filozof vestit, şi americane, cari se . ocupă cu econo­ generală cârmueşte reuniunea economică
dar’ chiar şi un mare proprietar de mia, că să-şi trimită- pe iacredmţaţil lor internaţională, întăreşte preiectelerfăcurer
pămînt Ia congresul, Care s’a ţinut în România de comisiunea statornică asupra brganizâ-
Lubin a văzut cu ochii săi, că toţi Ia sfârşitul lui Mai şi începutul lui Iunie rei şi a funcţionărei aceleia, statoreşte
oamenii, cari lucră unul şi acelaşi lucru, anul curent. cheltuelile şi întăreşte socotelile.
fie aceia neguţători, fie ei meşteşugari Lă acest congres mare economic, Comisiunea statornică, care *se află
să constituesc în societăţi, cari apoi au luat parte însuşi regele cu miniştrii în Roma, cârmueşte şi hotâreşte asupra
prin comitetele lor, îi informează des­ săi, apoi trimişii a mai tuturor statelor tuturor afacerilor economice ale ţărilor
pre mersul şi preţul cutărei neguţătorii economice. Ca să-i îmbărbăteze şi în­ cari s’au înscris la reunitme. Această
sau meşteşug, numai economii de pre- sufleţească oare cum regele a donat în- comisiune se compune din câte un tri­
tutindenea au lucrat până acum răsleţî, soţirei venitul anual deja două moşii mis şi ales pentru fie-care stat înscris
fiecare de capul său, cum să mai zice, mari de ale statului, cari se află între ca membru al reuniunei. Un trimis de
servind astfel »ca material bun de muls Tisa şi Livorno cu un venit anual de aeeşt.ea poate se represinte şi mai multe
şi tuns« din partea tuturor agenţilor şi 300 de mii de lire ca-să se întrebuin­ state, dar numărul lor nu poate trece
veneticilor încuibaţi în mijlocul lor. ţeze spre scopurile reuniunei. peste 15.

F O I T A Toate ale acestora înalte ideale Caută să posezi un bun dar
Ca parole timpului recer a fi şi loaiale. . Nu perde timpul d’aur în zadar? ;
Timpul la muncă de fapt ne chiamă «Gvchirezul — joacâ -ţ- sbârnăe,
»Ca un priznel se ’nvârte — sfârăe».
Chichirezul. Cu conştiinţă a ne da de toate seamă.
.Chichirezul — joacă — sbârnăe, In fine filosoful foc se ’nfurie
Adformat după .Iiig en d » din iViunchen »Ca un priznel se ’nvârte — sfârăe». Loveşte chichirezul, bucăţi îl sfâşie.
de Dem. larca. Astfel precis îi dă dovadă -
Filosoful cruntat ear’ îl provoacă,
*Chichirezul-joacă-sbârnăe, Deschideţi urechea nu fi toacă? Câ’n lume nu-i lipsă chiar de sfadă,
«Ca un priznel se învârte-sfârâe». Nu pricepi tu ? Nouăsprece secoli trecură Amu stătu din joc şi din rotunde
Iată vine Ja el un mare filosof, Arată sporu-ţi făcut în bătătură ? De sfaturile mari începu a se pătrunde
tprivindu-l ca şi prudentul Isop Ca scopul şi deviza s’ajungem, Iată resultatul îndată : Chichirezul şi
Priznelul se poticni, înceată a se îttvârtt
Răsti ndu-se la el tare ’nflăcărat Obscurul gonimu-l, nepâsul ’nvirgem.
.Chichirezul nu mai joacă
Apoi îi zice : Ce te suci aşa dezmerdatî Cini cu timpul nu ’naintează, A devenit praf, sună ca o toacă.
.Chichirezul — joacă —■ sbârnăe, Hulit de-a sa ginte el se defăimează. Morala: »Cel-ce cu timpul n’avanzează
»Ca un priznel se 'nvârte — sfârâe». .Chichirezul '— joacă — sbârnăe, ’Şi perde a vieţii stea şi rază.
»Ca un priznel se ’nvârte — sfârăe». (Nu fi chichirez gâlceâvă.
înţeleptul filosof frumuşel li mai spune: (Deschideţi ochii şi a ta glavă?
Acum filosoful. se gată a pleca; .(Lucră şi fii cuminte 1
înţelegi a omenirei natură şi voie bună ? Trecători din astă lume vrei a respecta? (Onore fă l’ata ginte 1«
Ele. constau din: ştiinţă, progres şi gloria Nu cerca al naturi dar a combate ?
[străbună. Te perzi cu a tale fapte ignorate i