Page 2 - Bunul_Econom_1905_31
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N OM • Nr. 31
. Lucrările reuniunei economice in C on voca re. Toţi acei, care au citit cât de pu
ternaţionale Constau din studiarea, publi ii, V <: ţin din trecutul ţârei noastre au putut
carea >şi vesţirea cât mai grabnică la In senzul §§-lor 23 şi 26 din sta constata uşoi*, mai ales în documentele
Cei interesanţi, asupra statisticelor privi tute membrii * Asociaţ 'nifiii pentru lip rămase dela scriitorii poloni, că cu deo
toare la cultura economică, la roadele teratura român ă. şi- cultura poporului sebire î 1 Moldova, pomii roditori erau
de câmp şi preţurile vitelor, la negoţ, şi ■romă** se pon^oacâ la, - - , Toaite frumoşi şi fructele lor de calitate
meşteşuguri, la preţurile bucatelor, Ia Adunarea generală ordinară cu totul superioară. , '
boalele lipicioase ale vitelor şi la mij în Sibiiu, pe zilele de 19 şi 20 August Grădinele cu pometuri din satele
loacele pentru de a-să împedeca lăţirea st. n. 1903. răzeseşti din jurul mănăstirilor de pe ,
acelora prin transportarea şi vânzirea lângă casele boereşti, au durat până
PROGRAMUL ADUNĂRII ESTE:
.a totfelul de producte venite dela ase târziu în cursftl secolului XlX-lea şi
menea animale molipsite de boale. , Ş e d i n ţ a I. unele de şi în număr restrâns şi pe o
Sâmbătă, lâ{ ig.‘ August st, n., la oarele
' Fie-care stat economic înscris ca i i a. m., scară de tot mică . s’au păstrat încă
membru al reuniunei, trebuie să formeze până în Zilele noastre.
apoi înlăuntrul său o subcomisiune, care O r d i n e a de zi: Poamele alese din regiunea Piţeş-
să stea apoi în legătură cu comjsiunea 1. Deschiderea-adunării generale. . ţiului până la Goleşti, din valea .fru
centrală din Roma, .pare îi va da toate 2. înscrierea delegaţilor prezenţi. moasă care duce la Hâriău, sau din ju
îndrumările de lipsă cu privire la sta 3. Raportul general al Comitetului rul Suceavei, in satul Rădâşeni — unde
rea economică şi preţurile bucatelor şi central. sătenii exportă fructele lor şi hrănesc
ale vitelor din lumea întreagă. .4. Alegerea comişiunilor. principalele noastre pieţe — au deja o
a) pentru examinarea raportului reputaţiune bine stabiltă, însă acestea
După cum cetim în foile econo general;
mice şi ' la noi s’a format o astfel de b) pentru cenzurarea socotelilor sunt centruri foarte restrânse şi trebue
subcomisiune cu reşedinţa în Budapesta •; anului 1904 şi a proiectului să recunoaştem că nu au fost ţinute în
care va vesti la timpul, său celor inte de budget pentru anul 1906 ; curent cu admirabilele rezultate obţi
resanţi starea economică, precum şi pre c) pentru înscrierea membrilor. nute în Franţa, Germania şi chiar în
ţurile bucatelor şi al vitelor din lumea 5. Prezentarea eventualelor propuneri, sudul Austriei, în această direcţie.
întreagă. — predate înainte cu 8 zile la prezidiu. Importanţa pomilor roditori este
foarte măre pentru noi: solul şi clima
Până acum după cum am zis şi la La oarele 12- m. inaugurarea Muzeului
început, economii nostrii de pretutin- istoric şi etnografic şi deschiderea ex tul nostru ajută ca fructele să reuşească
bine şi exportul lor în natură sau con
denea nu prea aveau unde se îndrepta poziţiei Asociaţiunii.
tn caşuri de lipsă cu întrebările lor, ca Ş e d i n ţ a 11. servate este asigurat.
să poată afla ştiri sigure- despre mer Duminecă, în 20 August st. n. la oa- \ S’a început o mişcare în bine.
sul afacerilor economice, ci stăteau răz rele 10 a. mi : " | Statui a organizat pepiniere speciale
leţi, lucrând fie-care de capul său. Ast cari, dacă nu au dat alte rezultate mai
fel apoi agenţilor, pentru cumpăratul a ORDINEA DE ZI: bune, ne-au dovedit din nou că cel pu
tot felul de bucate, le era'foarte uşor. 1. Raportul comisiunilor. ţin pământul ţârei este foarte prielnic
se înşele pe bietul econom, ca să-şi, - 2. întregirea comitetului central. . pentru nenumăratele neamuri de pomi,
vânză roada sa încă de pe câmp, pe 3. Fixarea locului pentru adunarea din care unii au fost aduşi din , nou de
un preţ de nimic. gendralâ din 1906. curând la noi.
4. Dispoziţiuni pentru verificarea pro
Pe viitor însă ny să va mai putea Mai multă nădejde trebue să pu
cesului verbal. nem pe grădinele cu pomi roditori a-
întâmpla aceasta aşa uşor, dacă şi noi 5. închiderea adunării generale. le şcoalelor primare rurale, dacă li
-vom fi cu nâai multă băgare de samă; La oarele 4 d. a. şedinţa festivă a se vor da altoie bune şi număroase
uu să va putea întâmpla cu atâta mai secţiunilor ştienţfice-literare cu urmă ast-fel încât pătrunzând "prin ele in gră
-vârtos, cu cât acum şi însoţirile noastre toarea programă! dinele locuitorilor s’ar putea cel mult
economice, pe cari le avem în comitate 1. Distribuirea premiului Andreiu în 15 ani schimba faţa ţărei.
ba chiar şi în multe sate, ne vor vesti Mureşianu. Horticultura. conţine şi creşterea
2. Discurs comemorativ asupra vieţii florilor.
prin gazete şi publicaţiunile lor din când
şi activităţii lui Timoteu Ci pariu, Floarea nu este un lux, ea este
în când, că ce preţ au bucatele şi vi
de Dr. Sextil Puşcariu. o necesitate pentru cine trăeşte, cugetă
tele pe pieţile cele mari • europene şi
3. »Cheia Turzii«, comunicare isto şi simte. Avut sau nu, omul găseşte
americane, şi astfel din acelea apoi şi rică, de Silvestru Moldovan. într’insa momente de înălţare sufletească
noi ne vom putea îndrepta mai uşor, şi bucurie. -
losif Sterca Şalnţu m.p,
că cu ce preţ se vindem bucatele şi prezident. . In oraşe, odată cu civilizaţia şi
-vitele noastre. ; Ioan I. Lăpedatu m. p., buna stare materială care a urmat si
In aceea nădejde tare, că reuni secrttar II. guranţei şi muncei, flori’e au căpătat
şi la noi însemnătatea lor.
unea economică internaţională va aduce ţ
Pe când la sosirea M. S. Reginei
-pe viitor oare care câştig şi economilor
Expoziţiunea generală dm 1906 în ţara românească un buchet făcut din
fiostri, îi facem de cu bună vreme bă flori curente aduse din sudul Franţiei
în Romania.
gători de samă la hotârîrile şi publica^ costa până la 30 galbeni, astăzi pentru
ţiunile aceleia, dorind ca acelea să afle 10 lei avem în Bucureşti în timpul ier-
Horticultura si viticultura
pământ priincios şi în câmpurile noas nei flori admirabile şi cari în majoritate
tre, unde se poată încolţi creşte şi Din expunerea făcută de D. dr. sunt cultivate la noi.
aduce roduri îmbelşugate. Istrati, comisarul general, în circulările Negoţul cu florile locale va opri
sale, rezultă importanţa ce secţiunea de banii de a trece în străinătate, mii de
Ioan Georgescu
horticultură şi viticultură va avea la oameni vor putea să trăiască din ele
viitoarea expoziţiune din 1906. muncind şi în curând s’ar putea ex-
