Page 5 - Bunul_Econom_1905_31
P. 5
Nr. 31 BUNUL ECONOM Pag. 5
X
iarnă. Adună sâmânţele coapte de le- Războiul luptele n n i. dea rîndul? Dacă statul
.gunv, eurâţeştede şl le acăţă în cui, pu- major stiâ aşa înapoi, de masa trupei,
i ându Iş in săculeţe, .Altoii oculaţi-, dacă r u s o - j a p o n e z . aşa încât viaţa, conducătorilor e asigu
’vezi, ca nu ş’afu ,prins, oltoieşce i din rată, cum să îi tragă inima pe soldaţi
■qp.ix Propteşte pomii prea încărcaţi şi Djpă. o , telegramă din Berlin 7 a dovedi atâta jertfă ? Numai în tabăra
iăre'şte poamele prea dese, ca să se August c. «Localaiizeiger din New-York de resbel ne aflăm grămadă. El nu
poate coade. Stţaturile goale seamănă-le 'anunţă, că- nu prea sunt speranţe de este un ignorant numai la întrebările
cu legumi,, ce'răsar iute; ca : sâlată, ri- pace şi o înţelegere între membrii mi-- generale ci şi în arta de resbel se în
. dichi, cnrechi nemţesc, şi alte asemenea. siunei nu va ajunge Ia resultat.' Witte fundă îâ el o completă tabula rassa.
"Gată cu adunatul plantelor aromate şi a afirmat, că Rusia nu vrea a ceda Toată înţelepciunea belică este Ia el a
acelora, cari se , folosesc în medicină. nimica din teritorul ei proprio, nici carte cu 7 sigile. Da! El a uitat de
-Sădeşte vioaie. Cpseşte pajistele. De despăgubire de resbel. nu voeşte a plăti.' mult, că a fost în şcoala de nobilime
părtează florile uscate de pe crengi. Şedinţele serioase de pace s’au început (iuncher), în care multe şi-a însuşit. .Şi
Plantele cepoase, ca tulîpariu!, vioaia ş. la 8 1. c. Witte cere a i-se preda de oare ce a învăţat în această şcoală ?
a. oacă au fost în acelaş loc mai mulţi misionarul japonez toate condiţiunile Aci posed un exemplu: colonelul, cu
ani, sadeşte-le intr’alt loc. Adună sim- înscris, şi tot Înscris va răspunde. Ne- care din întâmplare ih’am întors din
buri'de tot felul de poame. Din poa gpţiaţiunile de pace vor dura 8 —10 zile. Mandjuria în Rusia europeană, mă rugă
mele bune căzute pe jos, fă must de La*31 Iulie a. c. Ruşii sub gu ai explica ce este semstvo şi- încă un
mere. vernatorul inzulei Lapascow s’au predat esetnplu: Ne-a adus 5 oficeri prisoneri,
La vie. şi trebuea să îngrijim cum să-i incuar-
Japonezilor cu 70 oficeri şi 3200 sol
Isprăveşte cu plivitul şi ultima să daţi. Asemenea au predat şi tot ma-' tirâm, unul din oficerii noştri propuse,
pătură a viei. Culege sămânţa dirv le- terialul de războia, 'mapele şi actele că locul cel mai potrivit ar fi garda
gumile sămănte în vii? > adm. militare şi civile. puncipală, însă şeful dela gardă nu
consimţi cu această propunere. Precum
In. pivniţă. Cum s’a exprimat Majorul Ha- mă informai, să aflară la garda princi
Pregăteşteiţi huţile pentru struguri, ralambie' despre înfrângerile ruseştii pală nişte oficeri japonezi, cărora ca
tot asemenea Tşi teascul. Reparează că- Acest oficer din statul major român, mai cultivaţi nu vrură ai arăta, spre
. zile pentru, vinars şi căldările? care a fost ataşat .militar în armata ruşinea lor. Unul căpătase arest, căci
rusă, şi a fost fh Manjiuria, se află in
In pădure. ' ' comisese o transgresiune faţă de o
concediu la Bucureşti a comunicat zia
Hotăreşte timpul pentru tăiatul pă relor din ţară că; Roşia n’a fost bine jună, altul era arestat, căci umblase ca
durii pe iarna viitoare-. Adună j:r pen pregătită de resbel şi declararea râs- un fiacăr toată ziua, ît dădu-se numai
tru rîmbători (porci); pliveşte şi dacă boiului a fost prea pripită. Depărtarea 20 copeici (52 fileri) şi din causa a-
e secetă, udă şcoala de pomi.— Adună de 80Q0 klm. din Rusia până pe câm ceasta se escase între ei un şcandal
nuele pentru coşuri.' Din smeură faceţi pul de războiâ a fost colosală şi mult pe stradă, altul îi muşcase nasul unui
si rup, că devine o beutură răcoritoare a împedecat şosiţea armatei şi a pro când era în stare de beţie. Astfel ab-
şi sănătoasă amestecând cu apă seau vizoriilor la timp. starâ de a duce pe prizoneri la garda
borviz rece.' principală. Jefuirea şi hoţiile de coroană
Răscoalele şi turburările interne sunt' la ordinea zilei, cine nu se ocupă
in Roşia încă aucauzat mari pedeci cu astfel de meşteşuguri,- nu figurează
REYOLUŢIA ÎN RUSIA în expedarea regalată a armatei. Ku- ca erou al virtuţei. Mai urmează u n '
ropatk'm merită totuşi landă, căci deşi exemplu ciudat: unui oficer căruia îi
a spferit înfrângeri, deşi armata japo:
Soldaţii dela batalionul Cherson era încrezut transportul, însuşi mi-a is
primeau mâncare rea şi puţină, trebuiau neză a fost în preponderenţa şi poziţia torisit: «Sosind un transport cu vagoane
să facă serviciu greu şi erau şicanaţi lui strategică a fost nefavorabilă, el a de proviant şi informat ce să află în
şi chiar chinuiţi peste măsură, din care salvat armata rusă dela o catastrofă el, mă dusei acolo şi mi-se spuse: Bu
- cauză mai mulţi soldăţi se conjurară a sigură. înlocuirea lui ca ■ Lienevits s’a' cate. Aflaiu preţul, adecă că 1 pud (16
omorî pe comandantul colonel Dawi- făcut, de oare-ce prin multele retrageri klgr). se căpătă cu 60 de copeici (1
dow. Pe când batalionul se afla pe a trebuit a da Ruşilor nouă speranţe Cor. 50 fii.) deşi după instrucţia noas
câmpul de exerciţiu, un soldat Trebus de învingere. tră putea plăti, pudul cu 1 rublă 80
nu voi a se supune comandei, astfel Linevits este .un comandant su- copeici (4 Cor. 70 fii). îndată cumpă-
colonelul îl mustră şi-l ocărâ aspru prem, bun. organizător şi cunoaşte mo rai acele bucate şi le expedai la desti
Atunci mai mulţi soldaţi eşiră din front dul da luptă al Japonezilor. Rusia va naţie.' ■■■■■ .
şi-l atăcară cu baionetele rânindu-1 gro desfăşura în fine forţa s’a militară în Sunt curios a şti cum le-ai socotit
zav în 5 locuri pe colonel. Un căpitan vo o apropiată luptă decisivă. prepozitului, întrebă un oficer prezent.
ind a sări colonelului în ajutor, încă fu bă I am dăruit coroanei 7000 de ruble,
tut strajnic, încât ceialalţi oficeri de abea răspunse cu fală norocosul de liferant.
putură face ordine. — Revolţanţii fură Ce să petrece pf «impui de războia^ »Eu le-am socotit pudul cu 1 rublă
traşi în judecată înaintea tribunalului 20 copeici (duplu) deşi eram în drept
militar, pedepsiţi fund 5 soldaţi cu a le socoti cu 1 rublă 80 copeici pu
moarte prin glonţ şi pe Trebus la 7 Un oficer întors de pe câmpul de team profita încă câte 60 de copeici
ani. muncă silnică, pe alţi 2 la 5 ani resbel din Mandjuria, publică foaia la pud. E îngrozitor câte au de a su
: şi pe 1 so’dat la 4 ani muncă silnică. »Nowosti« dând expresiune' întâmplă feri soldaţii în astfel de împrejurări de
In guyernamentuL Saratow ţăranii rilor zise: Dacă a cetit cineva despre furtişaguri. Eu am plecat de pe câm
sunt î i deplină revoluţie, ei dau foc molimile (epidemiile) escate în ţara pul de războia în Mai şi soldaţii purtau
pădurilor şi caselor proprietarilor mari noastră, atunci ej va şti, că acolo aşa tot cizme groase de pâslă.
şi se luptă între sine. ceva graseazâ continuu. Necultura în Adese-ori am văzut soldaţii cu,
In şcoala militară din Petropole tre armată, furături, disordine, lipsa, de cisme de pâslă, şezând înaintea ujud
-s’a găsit o Ti pogr a f i e secretă şi mai încredere la lucrurile începute, aceste halat şi unui fes chinezesc.- / !
«•multe proclamaţiuni revoluţionare. sunt la ordinea zilei, — pe situaţie. De D upă Untertvald.
ce am fost • învinşi ? De ce perdurăm
