Page 4 - Bunul_Econom_1905_31
P. 4

Pag.  4.  „                                           BUNUL  ECONOM                                                     ,Nr.  31

      slabi'şi  nevoiaşi;  este,  de  altă  pr.rte     Cinp  a  mântuit  Franţa  de  acostă  de  culpabilitate,  unul  d?  nevinovăţie,
      lipsa  spiritului  ds  prevedere,  este  lipsa  prăpaşţie?   ..                         care>-redete  astfel  acuzatului  libe»tatea
      spiritului  de  economie,  este  lipsa  spi-     Prin  ce.  putere  s’a  liberat  teritorul   şi’l  puneau  iarăşi  în  toate  onorurile cu­
      rttului'd<rînîovârfeii-e  la  muncă!  Este   în mai puţin jde trei ani  când toată lumea   venite  rangului  său!
      în  un  Cuvânt  sărăcia  poporului  nostru.  ca  şi  biruitorii,  erau -  încredinţaţi,  că   Fii  mărinimos  cu  cei  nenorociţi, şi
            In  contra  acestei  Pltvne' avem  de  nici  peste  zece  ani  nu  vor  părăsi  Ger­  fii  sigur că  vei'regăsi  în totdeauna răs*-
      luptat;  —  Această  Plevnâ  ăvem  de  manii  ţarinele  zâlogite  ale  Franţei?         plata  cuvenită.
      biruit,  —  căci  fără  de  această  birdinţă    Numai  prin  neasemănata  putere              . . .           i.Din amicul lineiimei'1
      îndeşert  vom  fi  câştigat  independenţa   economică  a  Franţei,  numai prin como­                1  '       de Jîorna  T.-Jiu.
      noastră  politică.  Va  fi  şubredă  şi  es-   rile  grămădite  de  timpi  îndelungaţi  de         ---- _
      pusă  la  toate  vânturile  neatârnarea po­  cătră  poporul  francez,  popor  muncitor
      litică,  dacă  nu  va  fi  întemeiată  şi  pe   popor  econom,  cum  nici  un altul, poate,    Calendar  economic.
      neatârnarea  economică  (aplause).          nu  mai  este,  s’a operat această' minune.
            »Ce  să  facă  omul  cu  libertatea        Războiul  a  fost  răsplătit,  nouă  în­
      când  moare  de foame«,  vă  spunea  mai    tăritori “.construite,  armatele  reînfiinţate   .  '   .   A U G U S T
      an ţărţ  colegul  nostru  dl  Neniţescu  în   şi  în  mai  puţin  de  10  ani  Franţa  şi-â        La  casă  fi  curte.
      o  frumoasă  cuvântare  plină  de  însufle­  reluat  locul  de  stat.  mare  îu . sfaturile   Lucra  cel  dintâi  în  luna  aceasta
      ţiri  patriotice.                           Europei*                          ...       este  treeratul.  înmoaie  cânepa  şi  inul-.
           La  ce  ne  va  folosi  independenţa       '  ,    •   ,              (Va  urma).  Udă  grămada  de  gunoi  cu  z&maJuL
      politică,  dacă  la  cea  dirrtâiu  criză  eco­           —                -            Cară  acasă  grâul  treerat  şi  vânturat.
      nomică  zarafii-  nemiloşi  vor  putea  să                                              Uscâ  poame  şi fasole pentru-  iarnă, Vân­
      ne  sugrume,  cu  lanţul  ce  ne-a  făurit      O   lecţie  de  umanitate.              tură  adeseori  grăunţele,  să nu  se mucef-
      sărăcia  noastră,  silindu-ne  să  ne,  înda­ •  t            ,i<~> - -           .   - zască.  Grâul  treerat  intinde-1  th  strat
      torăm  eătră  cei  din  afară!  .             %  Carol-Eduard  Stuart  fiul  preten­    subţire  şi  întoarcel  iute.
                                                  dentului  la  tronul  Angliei,  fiind  bătut           In  Grajd  (Stal).
              Domnilor!
                                                  în  lupta  la  anu  1746  la  Culloden,  ca­     In  genere  caii  trebue  ţifiu|k pen-
         ' ^Istoria  lumeir  stă  de  faţă  pentru  pul  râu  a  fost  pus  şi  la  preţ de guver­  trucă  lucrul  de  toamnă  cere multă  pu­
      a  ne  dovedi  cât  de  nemăsurată  este -  nul  englez.  Urmărit  fără  încetare,  oste­  tere;  şi  ou  deosebire  cailor trebuie  daţ
      puterea  bogăţei  intr’o  ţară.             nit  Ca  un  animaP izgonit,  el  a  fost  siUt   mult  ovâs.  Dacă  caii  din catttsa căldurii
           Reamintiţi-vă  pentru  un  moment      într’o  zi  să  ceară  adăpost  unui  om  pe   celei  mari,  nu  mănâncă  atunci  trebuie
      ultimul  râzboiu,  mare  şi  îngrozitor  ce   care-1  ştia  că  este-  inamicul  său  de   scăldaţi şi adăpaţi.  Vitele,  cărora  le  dai
      a  avut  loc  sunt  aproape  35  de  ani,   moarte.                                     nutreţ  verde,  e  bine  să  le  mai  laşi  pe
      între  două  neamuri  mari  şi  puternice        Fiul  regelui  vostru  —  îi  zise  el   afară  pe  la  câtnp  cât  mai  des,  barem
      •din  centrul  Europei,  între  Germani  -şi  —  vine  a  se  ruga  de  D-ta,  ea  să-i dai   până  la  capetul  lunei.  Rîrnătofii,  din
      Francezi."                                  o  pâne  şi  un  mi6'  adăpost.  Eu ştiu ura   cauza căldurii, celei  mari e bine  a-i  lăsa
         •  In  mai  puţin  de  6  luni  Franţa,   ce  o  nutreşti  în  potriva  mea  şi  a  pă­  la  păşune  numai  dimineaţa  şi  sara,  pe
      •care  până  aci  stăpânea  lumea -cu preş-:   rinţilor  mei,  dar  te  cred  prea  mult om   lângă  aceea  lasă-i  des  la  apă.  Adună
      tigiul  ce-ş»  recăpătase,  îşi  văzu  puterea   de  onoare  pentru  că  să’  abusezi  d e '   şi  pune  oauăle  de  găină  mai  bine  în
      politică  zdrobită  prin  puterea  armelor!  încrederea  şi  de  nenorocirea  şi.  să  mă   cenuşă  cernută  pentru  iarnă.  Glşcele
                                                  trădezi., vUtte,.  că  mantaua  mea  care   în  decursă!  lunei  mai  lasă-le pe mirişte.
           Când,  după  îngrozitoarele  înfrân­   m’acopere,  vei  putea  într’o  zt  să -mi  o
      geri  dela  Sedan,  dela  Metz  şi  din  ju­  aduci  în  palatul  regal  al  Marii  Britanii,   Dacă  vei  vedea,  că  albinele  prea-  mult
      rul ^  Parizului, - toate  Intâfiturîle : Franţei   dacă  norocul  mă  va  ajuta  să  scap.  şed  pre' afară, e sămn,  că  n’au  ce luară,
      -erau  ruinate  sau  cucerite.   -                                                     Ridică_  coşniţele,  punând  sub  ele  nişte
                                                       Gentilonul  ştiu  a’şi  impune  tăcere  bucăţi  de  scândură  potrivite.  Stupii
           Când  cea  mai  mare  parte  a  ar­    urei  sale  politice;  el  procură  nobilului  fără  matcă  se  împreună  cu  alţii  mai
      matelor  sale  erau  desfiinţate sau căzute   fugar  toate  ajutoarele  ce  situaţia  sa  îi  slabi.  Inedeşte  coşurile  de  albine,. dacă
      în  robia  învingătorilor;   1
                                                  permitea  şi  păstră  s îcretul  cerut;  ba  acestea  să  grămădesc  la  gura  lor.  Al­
           Când  însăşi  capitala  Franţei  Pa-  făcu  chiar  şi  mai  mult:  el  îi  dete  m:j-  binele  acum  grijeşte  şi  omoară  trântorii,
      rizul,  fala  lumei,  capitulase,  fiind  strâns  loaceleTde  a  ajunge până la malul mării  depărtează pe cei morţi şi te pazece_.de al­
     , într’un  cerc  de  fier  şi  de  fpc,  toţi  so­  şi  izbuti  să-l  îmbarce  pe  un  bastiment  bine  răpitoare  cari  încep  în  luna  ace­
      coteau  că  Franţa  este  ajunsă  la  pragul  franbez^  care  l’a  dus  în  siguranţă.  asta-,  ",  '            ,
      peirei!  ■                  '                    Afacerea  însă  făcu zgomot şi peste                  Pe  câmp.
           Biruitorii  înse  nu  cugetau  tot  aşa  câtva  timp  gentilomul  a  fos^  acuzat de    Samănă  rapiţa  până  în 20 a lunei.
      şi  nemiloşi  ca  toţi  biruitorii  nu  se  în-  a  fi  dat  adăpost  fiului  pretendentului   Seceră  ovăsul  ce-1  mai  ai;  tot  aseme­
     .destuleau  numai  cu  victoria  armelor!    şi  de  a  se  fi  făcut  astfel  culpabil  de   nea  continuă  cu  secretul  grâului.  Sea­
           Ei  voiau  —  le  trebuia  -— şi  bi­  înalta  trădare.                    i       mănă  săcara,  Arâ^  pentru  toamnă  şi
      ruinţa  economică.                               Gentilomul  să  prezintă înaintea ju­  pela  capetul  lunei  poţi  începe  şi  cu
           Trebuia  sleită,  desfiinţată  şi  pute­  decătorilor  săi,  cu  o  noblâ  sigurahţă  şi  sâmănatul,  îndată-ce  s’a muiat pământul
      rea  economică  a  Franţei!                 le  dete  tuturor  această lecţie  de  uma­  într’atâta,  înriât  e  asigurată  resărirea.
                                                  nitate :
           Şi  astfel,  pe  lângă  dezmembrarea                                                              Pe  livezi.
      a  doua  din  cele  mai  frumoase  şi  mai       —  Admiteţi  nobili  judecători,  că       In  săptămâna  ultimă  a  lunei dces^
      -bogate  provincii;  —  pe lângă enormele   înainte  de  a  mă  întreba,  să  vă  întreb   -- teia  trebuie cosită otava.  Păşunatul  prin
      contribuţiuni  de  războiu  impuse  în  tot   eu,  care  dintre  voi,  dacă Carol Eduard,   Kvezi  se  poate  începe;  şi-cu  deosebire
      timpul  luptei,  —  se  aruncă  în  balanţa   s’âr  fi  refugiat  în  casa  sa,  ar  fi  fost   vitele  cornute  <ju-le  acolo.
      păroi,  ea  un  alt  »Vae  Victis*,  despă­  atât  de  laş,  pentru  al trada şi al preda ?
      gubirea,  neînchipuită  până  atunci  de         Lâ  această  întrebare,, toţi  judecă­               In  grădină.      ,
      mare,  de  5  miliarde  şi  zălogirea  ţărei  torii  se  ridicară  şi  cu  o înţelegere una­  Continuă  cu oculatul.  Sapă în jurul
      pâqă  fa. achitarea  lor!                   nimă  pronunţară,  în  loc  de  un  verdict  pomilor  mai  tineri.  Seamănă  sâlată  de
   1   2   3   4   5   6   7   8