Page 3 - Bunul_Econom_1905_32
P. 3

Nr.  3?                                                                                                               Pag  3


        gurârji  Muzeului  acesteia,  Direcţiunea   Taxa  de îascriere de K,  1 .  -—   (lei  t.05).   meni;  mai  credeau  şi .aceea,  că  ia  în­
        Expoziţiynii  se  vecfo  îndemnată  a  pu­  Taxa  de  K.  1 .-^*% este.a  se  achita  se­  ceput  bucatele  eram'mai  roditoare,  ca
        blica  următorul  aviz  pentru  orientarea   parat  şi  pentru;  triţniferea  'programei   ăctim.. Un  sngur  paiu  de  grâu  era  în­
        prealabilă a   publicului  vizitator.       definitivei         1 '                    cărcat  de  spiee'  de  jos  până  sus.  Dar
             Programa  definitivă  nefi'md  încă               Corespondenţele *               omul  ispitind  pe  zei,  acestea  s’au  sco-
        stabilită  în toate  detalierile,  se  va  pu­  de  orrce'  natură,'  cărî  privesc  expozi-   borît  mânioşi  pe  timpul  secerişului,  au
        blica  numai  cu  o  săptămână  înainte     ţiunea,  programă  definitivă,'etc., isunt   tras  cu  mâna  pe  paiul, de  dm  jos  în
        de  inaugurarea  Muzeului.  Deocamdată      a  se  adresa  Directorului. expoziţiunii:   sus  şi  atunci  au  căzut toate  spicele  la­
        Comitetul  aranjator  al  serbărilor  a-sta­  Dr.  Corn,  Diaconovrch In  Sibii»  (Nagy-   terale,  rămânând  numai'  cel  dirr  vâ%
        bilit  următoarea                           szeben),  iar  cercurile  :  de  incvartirare   după'cum  îl  vedem  şi  astăzi  la  grâu,
                                                                                               săcara  şi  orz.
                 Programă  prealabilă:              D tui  Dr.  O ct.,  Russu,  advocatul  „A l­
                                                    binei”.  tot  în  Stfeiwu  .                  .  In^vechime  cultura bucatelor  nu se
           -  Pentru  Sâmbătă,  la  6/ty  August         '   -
                                                                                               făcea  pe  întinderi  aşa.  mari,  ca'acum,
        şi  Dumineca,  la  7/20  August  1903,  s’a        Incvartirarea  oaspeţilor.
                                                                                               de  o  parte  pentru-câ  riu  se simţa  lipsa
        publicat  deja  în' wul  trecut.
                                                         Considerând,  :Câ ; în  timpul  expo­  lor  aşa  tare,  fiindcă  şi oameni  erau mat'
              Luni,  la  $j2t  August  1905.        ziţiunii  şi  al'  sârbărilor  împreunate  cu   puţini  pe pământ, de altă parte pentru-câ
             Prima  şedinţă  a  adunării  generale   aceasta,  va  veni  Ia  Sibiiu,  .un  număr   nu  aveău  nici  unelte'  aşa  bune  pentru
        a  »Soc.  pentru  fond  de -teatru român*.  foarte  Gonziderabil  de  vizitatori  externi,   lucrarea  pământului.      .
             A   doua  reprezentaţiune  a  opere­   Comitetul  aranjator  â' instituit  un  Biu-    Unii  Egipteni  susţineau,  că  plugul
        tei  »Moş  Ciocârlan*.                      ron  de  incvartirare,  care  va  funcţiona  I   l’ar  fi  aflat  zeul  lor  Osiris.  Aceasta  o
             Marţi,, la  9)22' August  1905.       în  timpul' dela  1/18— 15>28  August  şi   deduc  ei  de  acolo,  că  pe  unele  statue
             A   doua-şedinţă  a.  adunării  gener.   va  servi  publicului _ vizitator  al  expozi­  s1ar  fi  aflat  anumit  icoane  de  plug,  la
        a  » Soc.  pentru fond  de  teatru  român«.  ţiunii  eu  informaţiuni  asupra  camerdor   cari  erau  înjugaţi  doi  boi,  după  cari
          .  Inaugurarea  scenei  din; sala festivă   disponibile  în  hoteluri,  şi  la  case  par­  mergea  economul  sâmânând.  De  aci se
        a  Muzeului  prîn  o  representaţiune  tea­  ticulare.     . •   >  '         _        deduce,  că  scrierile  lui  Herodot,  cu pri­
        trală  a  unei  societăţi  de  diletanţi  ro­   -In  acest  scop  Biuroul  a  Intrat  în   vire  la  cultura  bucatelor  în  Egipt,  nu
        mâni  din  Sibiiu.                          pertractări  cu  hotelierii  din  Sibiiu,  şi   consună  întru  toate cu  adevărul.  Herp-
       „    MeEcyri,  la  .10/23  August  1905.     a  făcut  o  conscripţiune  a  tuturor  ca-   dot  susţine  adecă  în  scrierile  sale,  că
         .>   Conferenţa   Directorilor  Băncilor   merilor  mobilate, xe  se  yor  putea  în­  vechi  Egipteni,  nici  nu  arau,  nici  nu
        române  din  Ungaria.                      chiria  în  timpul, expoziţiunii,  fixându-se   grăpau,  nici  .nu  săpau bucatele,  ci le să-
             Concert  cu  concursul  societăţii  de   totodată *şi  preţul  acestor  camere.  Mai  mânau  numai  în nămolul  rămas de  rîul
        muzică  * Carmen*.                         departe  va  instala  în  seminarul  „An-   Nil,  iar  pentru  astuparea  lor,  mânau
              Joi,  la  ii/2^  August  i 90g.    .  dreian”,  şi  în  alte  locăfitâţV  mai  multe   nâmâi  nişte  Unimaleiriai  mărunte  pre­
             Cenferenţe publice in sala  Muzeului.  ddrmitbare  cu  un  nurifer  mar  mare  de   cum  sunt  oile  şi  porcii  de  le : călcau
             Repeţireâ,  seratei  eţpografice.     paturi.   -  '                          ■-  în  pământ.  ■          .  ■           -
        :.fjv  Vinerii la  12/25  -August. 1905.   -  '  Biuroul  de  Ihevaltirâre  nu ^pri­     .  ^Dăr  unele  din vechile  popoare  nu
          .   Conferenţe publice in sala  Muzeului.  meşte  comande  de  a  rezerva  camere    voesc  secoticeadă  Egiptenilor gloria de
             Reprezentaţiune  teatrală  ă   socie­  ci  se  va  resţringe  es^lu?iv f numai  lă  a  fi  aflat  ei  mai. întâiu  cultura  bucate­
        tăţi  de  diletanţi  din  Sibiiu.          a^ăj»ştirea  vizitatorilor,  cari  după  so­  lor  şi  plugul.  Ele susţin adecă, că acelea
           Sâmbătă,  la  13/26  August  1905.      sirea  lor  in  Sibiiu  îi  vor  cere  inter-   au  fost  cultivate  şi  pe  alte  locuri,  iar
                                                   vehţiunea.                                  despre  plug  susţin,  că  acela  a fost aflat
             Conlerenţe  publice în safa  Muzeului.
             Concertul  Reuniunii  rom.  de  mu­        Prift   urmare   vizitatorii  externi,   mai /întâie  în  C hina^nde omul  privind
       zică  din  Lugoş.                           cari  nu  vor  găsi  loc  lâ  hoteluri  sau  la   la  râmâtori,  cum  desfundă  pământul,  a
          Duminecă,  la  14/27  August  1905.      cunoscuţii  lor,  surit  invitaţi,  ca  dtipă   născocit  apoi  ş  el  un  fel  de  cârlig  de
                                                   sosirea  lor  în  Sibiiu  să  se  adreseze  că-  lemn,  cu  care  sgâria pământul  întocmai
             Vizitarea catedralei  rom.  din  Sibiiu.
                                                   tră  Biuroul  de  incvartirare, care  va  da   ca  şi  aceia.
             Excursiune  cu  tren  special  la  Să-
                                                   cu  toată  prevenirea  informaţiunile  de        Fie  cum  va  fi, în  ceea  ce priveşte
       lişte,  unde  se  va  aranja  o  petrecere
                                                   cari  vor  avea  trebuinţă.                 cultura  bucatelor  şi  aflarea  plugului,
       poporală  şi  un  concert.
                                                        S ib i i u ,   7  August (25  Iuliu)  1905.  astăzi  este  pe deplin constatat,  câ  Egip­
             Luni,  la  15/28  August  i905-
                                                                                              tul  şi  China  au  fost  cele  dintâiu  ţări,
            Inaugurarea şcoalei  industr.  de fete.                 D irectorul  Expoziţiunii:  cari  încă  pe  la  anul  3000  înainte  de
            închiderea  expoziţiunei.                  V               Dr.  Diaconovich.
                                                                                              Ghristos  se  ocupau  cu  cultura  acelora.
            Bal  festiv                                                                       Dela  Egipteni  a  trecut  apoi cultura  bu­
              Călătoria  pe  căile  ferate,            Cultura  bucatelor in f echime.        catelor  la Feniceni, dela acestea la vechii
           *  Comitetul  central  a  cerut  la  Mi­                                           Greci,  iar  dela  aceştia  la vechii Romani.
       nisterul  ung.  de  comunicaţiune  pentru        Cultura  bucatelor  este  mai  tot aşa     In  mormintele  unor mumii  (trupuri
       membrii  » Asociaţiunii«  favorul obicinuit   de  veche,  ca  şi  neamul  omenesc,  de   îmbalzamate,  din  Egipt s’au  aflat grăunţe
       de  a  putea  călători  pe  căile  ferate   oare-ce  acesta  fără  de  acelea,  n’ar  fi   de  bucate,  cari  simt  asemenea  grăun­
       ung.  cu  preţ  redus  (la  preţul  biletelor   putut  exista  pe pământ  nici decum  sau   ţelor noastre de astăzi.  Proba  făcută  cu
       pentru  clasa  proximă  inferioară)  şi  a   numai  foarte  cu  greu.  De  aceea  cele   acelea,  de a le sămâna  şi astfel  a  scoate
       primit  favorabil • răspuns  al  Ministerului.   mai  multe  popoare din vechime credeau   nouă  grăunţe,  se  zice  că  într’un  caz ar
       Cu  bilet  de  clasa  III.  se  poate  călători   că  bucatele  sunt  un  dar  din  cer,  cu  fi  şi  isbutit.  Grăunţele  de
       pe  clasa  II.  şi  cu  cel de  a  Il-a  pe cl.  I   care  zeii  au  dăruit  pe  oameni.
       Bilete  spre  scopul  acesta  dă  comitetul      Ast fel  cei  vechLoredeaap           d e p p te ş i”~pe  cari  şi  astăzi  le  mai  cul­
       aranjator  cu  taxa  de  1  cor.           d k   ăîfTnvăţ’k 'p e   oameni  cultura buca­  tivă  pe  câte  un  loc  în  partea  decătrâ
            Direcţiunea  C^jfoi^-ferăte  Tbrhâne   telor zeul Brama,; în Egipt  Iris,  în  Grecia   apus  a  Helveţiei,  ne  dau  o  dovadă,  si­
       a  acordat  ^Vizitatorilor  expoziţiunii  o   —-  Demeter,  iar  în  Roma  —   Ceres. Ei   gură despre cultura bucatelor în  vechime
       reducere  de  50%   pentru  călătoria  la   mai  credeau,  că  la început  zeii  înşişi se   Pe  acolo,  pe  unde  adecă  pămân»
      staţiunile  Predeal  şr  Căineni  şi  retour.  scoborau din 'cer  de  lucrau  pentru  oa-  tul  nu  prea  era  priincios culturei  buca­
   1   2   3   4   5   6   7   8