Page 4 - Bunul_Econom_1905_32
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 32
telor, se,îngrijea oare-cnm insaşi natura, într’un tim cei mai de frunte coman Să fim muncitori, foarte muncitori
ca se producă plante de acelea, cu cari danţi şi. conzUli se oc jpau cu cultura şi economi, foarte economii '
oamenii să se poată nutri. Astfel in in- ' acelora. Mai târziu pe timpul lui Iuliu ■ ■■■-■■ Este muncitor poporul noâtru, mun
zulele de mează zi ale Oceanului mare Cesar, cultura bucatelor se restrângea ceşte mu!t, şi munceşte din greu Ro
şi indic, unde creşte pomul de pâne, numai la provinţă, adecă în jurul cetă mânul! Dar munca lui nu este tot
locuitorii n'au prea avut lipsă, de cul ţilor. Iuliu Cesar, ca să se facă mai po deauna, din lipsa mijloacelor, nici m e--
tura bucatelor, ci ei aşteptau numai tim pular, nutrea câte 300,000 de cetăţeni
todicâ nici spornică.
pul acela, până când se cocea acela, pe spesele statului.
Ne lipseşte apoi, şi foarte mult,
atunci îl tăiau, scoteau mâduha din el, Pe timpul împăratului August, a spiritul de prevedere, spiritul de eco
,p e care apoi o cerneau, după aceea o mai decăzut, cultura bucatelor, fiind că
nomie !
ferbeau în apă şi astfel pânea era gata.; popoporul dedat cu *pâne şi jocuri«,
In această direcţiune este de fă
Un asemenea arbor de pâne da câte nu mai voia să lacre, ci aşteptă toate
cut- educaţia poporului nostru, mai cu
200— 400 chilograme de făină. Care va dea gata dela guvern, care în cele din
samă în pătura lui cea mai numâroaşă,
să zică pânea creşte acolo în pădure, urmă s’a văzut apoi silit de a cumpăra
după cum cresc la noi arborii. bucatele de lipsă de prin Africa, Galia -— în clasa ţărănească!
Şi vouă preoţi, şi vouă învăţători,
Despre cultura bucatelor în vechime şi Tracia.
vouă fruntaşi ,ai ţăcăaimei, vă cade
mai aflăm urme numeroase şi la vechii Dela vechii Romani cultură buca
sarcina grea dar înălţătoare, de a răs
Izrailiteni. Cain, ne spune vechiul testa telor a trecut în Galia (Francia) şi în
pândi şi a desăvârşi această educaţiune,
ment, că era lucrător de pământ; Moise G^mania de mează zi, iar ciî prilejul
de a realiza ideea mântuitoare a eman-
ne spune în cartea sa cap 25 vers 4: războaielor ;cruciate s’a împământenit
cipârei. economice a clasei ţărăneştii
»Se nu legi gura boului, ce treerăjpa- peste tot locul, pe unde şi clima a fost
Şi. băncile populare şi celelalte în
triarchul Iacob a trimis pe timpul unei priincioasâ culturii lor.
tovărăşiri săteşti sunt uneltele princi
foamete, feciorii săi în Egipt după bu Astăzi numai esistă petec de pă
cate, unde era fratele lor Iosif ca dire- mânt, pe unde să nu se cultive bucate, pale de cari vă veţi sluji pentru- a a-
gâtor, iar împăratul Solomon vindea din cari apoi se pregăteşte » pânea cea junge la limanul mântuirei.
multe bucate pe sama regelui Hiram de toate zilele* în casa bogatului, ba Voi sunteţi apostolii acestui ideal
din Egipt. în unele ţări mai constitue şi mT isvor măreţ şi isbânda voastră este neîndo-
ioasăT . ■;
Herodot ne spune în scrierile sale nesăcat de bogăţie privată şi naţională,
că la nici un popor din vechime nu Trecutul neamului ne stă dovadă
Zoan Georgescu
era mai desvoltată ■ cultura bucatelor, întru aceasta.
ca în Canaanul vechilor Izrailteni, unde Pentru toţi câţi urmăresc procesul-
cum ziceau ei: «Curge lapte şi miere«. istoric al închegării neamului românesc
In adevăr însă nu curgeau'de acestea, Lucrările congresului este vederat că temeliile unităţii noastre:
ci apa din rîurile Tigru şi Eufrat, care Băncilor populare din Romania. etnice au fost legea, sfânta legea creş
era băgată pe canale printre holde şi tinească şi limba, duioasa limbă a po- .
* ; '
grăunţele acestora aşa creşteau de mari porului, pe care «Romănaşuh o iubeşte
tn cât după mărturisirea scriitorului sus- (Urmare şi fine.) ca sufletul său«. (Aplause îndelungate).
numit, se apropiau de mărimea grăun Discursul de deschidere, al dini D. Protopopescn, Istoria neamului n e, învaţă cum în
ţelor, noastre de cucuruz
preşedintele congresului H. al Băncilor populare. altar preoţii propovâduiau unirea sufle
De cultura bucatelor era legată în
telor în aceaşi credinţă, iar în tinda
vechime oare cum şi civilisaţiunea, pen
In alt senzi nu departe de ochii bisericei singurul local de şcoală pe
tru-că popoarăle aceleă, cari se ocupau
noştri stau regate şi chiar împărăţii pu vremuri dascălii învăţau şi intreţinea
cu cultura lor, trebuiau să se aşeze sta-'
ternice, foarte puternice odinioară, dar’ unitatea limbii, unitatea gândirilor, uni
bil Intr’un loc, pe când acelea, cari nu
a căror independenţă politică nu mai tatea noastră intelectuală.
se ocupau cu cultura acelora, trebuia
este decât o vorbă,, o închipuire, din Legea şi limba strămoşească, iată
să se ocupe cu vânatul sau cu viaţa
pricina robiei .economice în care să
nomadă (de călători). pavezile cari au apărat unitatea noastră
află faţă de reştul omenirei. în contra potoapelor de barbari ce în
Chiar şi sălbaticii aveau oare-care
Dar ce să trecem peste graniţe? curs de veacuri s’au revărsat asupra
respect faţă de cultivatorii de bucate,
Din nenorocire am avut pildă în ţăranilor româneşti! (Aplauze).
ceea-ce se deduce şi din apreţiarea unui
casa noastră'chiar. , Dar de ce să mergem prea de
sălbatic, care se fi zis odată copiilor
Reaniintiţi-vă anii de dezastru., dela parte în istoria trecutului?
săi: »Nu vedpţi voi, că noi .trebuie să
1899 ' şi prâpaştia în care ne adusese, Priviţi- peste fruntariile Regatului,
aşteptăm câte 30 de luni pănă când
când din pricina sărăciei noastre, am la fraţii noştri din toate părţile, şi veţi
creşte vânatul, care şi după-ce creşte
fost umiliţi şi pe punctul să ne vedem
are patru picioare, ca se poată fugi, vedea, că cetăţuile naţionalităţii ro
independenţa ştirbită prin amestecul
iar noi a veni numai două, casă-’l putem mâneşti în cari bat fără încetare ’ toţi
bancherilor străini în trebile noastre cei cari privesc cu ochi vrăşmăşeşti în
prinde? Iată. vă spun, că neamul sămâ-
dinlăuntru! tărirea şi propăşirea neamului nostru,
nătorilor de grăunţe în scurt are se stâr
pească pe neamul mâncătorilor de carne. Iată dar înţelesul mare şi cuprin sunt biserica şi şcoala!
»Şi acel sălbatic avea toată dreptatea, zător al cuvintelor de îndemn ce aţi auzit Prin urmare voi slujitori ai biseri-
•de oare-ce s’a constatat, că pe când cu prilejul primului congres, că trfebue ceî şi ai şcoalei româneşti, aveţi misiu
aceia puteau să trăiască numai câte 80 ca Românii să fie bogaţi, bogaţi, foarte nea de a îndruma ţărănimea pe calea
un rnil pătrat, pe atunci bogaţi! mântuirii economice, condiţiune neapă
nomazii puteau *ese~ tTai⪪â g&te..800 ... Da, Românii trebue să fie foarte rată pentru ca să poată sta pe temelii
iar. cultivâtorii de bucate câte 8000. bogari^'AgggsaaLg&te., o condiţie esen neclintite neamul a cărui unitate a fost
La nici unul din vechile popoare ţială chiar pentru existenţa r.castrcLp^ propovăduită şi ocrotită cu atâta râvnă
Insă nu era desvoltată cultura bucate litică. - de preăecezoîfr vosUii^Aplauze).
lor, ca la vechii Romani. Aceasta este Pentru a fi bogaţi însă, se cer Zicem că izbânda noastră va fi
a se Scrie acelei împrejurări, fiind-că două lucruri: neîndoioasâ.
