Page 4 - Bunul_Econom_1905_32
P. 4

Pag.  4.                                             BUNUL  ECONOM                                                       Nr.  32


      telor,  se,îngrijea  oare-cnm  insaşi natura,   într’un  tim  cei  mai  de  frunte  coman­   Să  fim  muncitori,  foarte  muncitori
      ca  se producă  plante  de  acelea,  cu cari   danţi  şi.  conzUli  se  oc jpau  cu  cultura   şi  economi,  foarte  economii  '
      oamenii  să  se  poată  nutri.  Astfel  in in-  '  acelora.  Mai  târziu  pe  timpul  lui  Iuliu   ■ ■■■-■■  Este muncitor poporul  noâtru,  mun­
      zulele  de  mează  zi  ale  Oceanului  mare   Cesar,  cultura  bucatelor  se  restrângea   ceşte  mu!t,  şi  munceşte  din  greu  Ro­
      şi  indic,  unde  creşte  pomul  de  pâne,   numai  la  provinţă,  adecă  în jurul cetă­  mânul!  Dar  munca  lui  nu  este  tot­
      locuitorii  n'au  prea  avut  lipsă,  de  cul­  ţilor.  Iuliu  Cesar,  ca  să  se facă  mai po­  deauna,  din  lipsa  mijloacelor,  nici  m e--
      tura  bucatelor,  ci ei aşteptau  numai tim­  pular,  nutrea  câte  300,000  de  cetăţeni
                                                                                             todicâ  nici  spornică.
      pul  acela,  până  când  se  cocea  acela,   pe  spesele  statului.
                                                                                                   Ne  lipseşte  apoi,  şi  foarte  mult,
      atunci  îl  tăiau,  scoteau  mâduha  din  el,    Pe  timpul  împăratului  August,  a   spiritul  de  prevedere,  spiritul  de  eco­
     ,p e  care  apoi  o  cerneau,  după  aceea  o   mai  decăzut,  cultura  bucatelor,  fiind că
                                                                                             nomie !
      ferbeau  în  apă  şi astfel  pânea  era gata.;   popoporul  dedat  cu  *pâne  şi  jocuri«,
                                                                                                   In  această  direcţiune  este  de  fă­
      Un  asemenea  arbor  de  pâne  da  câte     nu  mai  voia  să  lacre,  ci  aşteptă  toate
                                                                                             cut-  educaţia  poporului  nostru,  mai  cu
      200— 400  chilograme  de făină.  Care va    dea  gata  dela  guvern,  care  în  cele  din
                                                                                             samă  în  pătura  lui  cea  mai  numâroaşă,
      să  zică  pânea  creşte  acolo  în  pădure,   urmă  s’a  văzut  apoi  silit  de a  cumpăra
      după  cum  cresc  la  noi  arborii.         bucatele  de  lipsă  de  prin  Africa,  Galia   -—  în  clasa  ţărănească!
                                                                                                   Şi  vouă  preoţi,  şi  vouă  învăţători,
           Despre cultura bucatelor în vechime    şi  Tracia.
                                                                                             vouă  fruntaşi  ,ai  ţăcăaimei,  vă  cade
      mai  aflăm  urme  numeroase  şi la  vechii       Dela  vechii  Romani  cultură  buca­
                                                                                             sarcina  grea  dar  înălţătoare,  de  a  răs­
      Izrailiteni.  Cain,  ne  spune vechiul  testa­  telor  a  trecut  în  Galia  (Francia)  şi  în
                                                                                             pândi  şi  a  desăvârşi  această educaţiune,
      ment,  că era lucrător  de pământ;  Moise   G^mania  de  mează  zi,  iar  ciî  prilejul
                                                                                             de  a  realiza  ideea  mântuitoare  a  eman-
      ne  spune  în  cartea  sa  cap  25  vers  4:   războaielor  ;cruciate  s’a  împământenit
                                                                                             cipârei.  economice  a  clasei  ţărăneştii
      »Se  nu  legi  gura  boului,  ce  treerăjpa-   peste  tot  locul,  pe  unde  şi clima  a fost
                                                                                                  Şi. băncile  populare  şi  celelalte în­
      triarchul  Iacob  a  trimis  pe  timpul  unei   priincioasâ  culturii  lor.
                                                                                             tovărăşiri  săteşti  sunt  uneltele  princi­
      foamete,  feciorii  săi  în  Egipt  după  bu­    Astăzi  numai  esistă  petec  de  pă­
      cate,  unde  era  fratele  lor  Iosif  ca  dire-   mânt,  pe  unde  să nu  se cultive  bucate,   pale  de  cari  vă  veţi  sluji  pentru-  a  a-
      gâtor,  iar  împăratul  Solomon  vindea     din  cari  apoi  se pregăteşte  » pânea  cea   junge  la  limanul  mântuirei.
      multe  bucate  pe  sama  regelui  Hiram     de  toate  zilele*  în  casa  bogatului,  ba     Voi  sunteţi  apostolii  acestui  ideal
      din  Egipt.                                 în  unele  ţări  mai  constitue  şi  mT isvor   măreţ  şi  isbânda  voastră  este  neîndo-
                                                                                             ioasăT   .                              ■;
           Herodot  ne  spune  în scrierile  sale   nesăcat  de bogăţie  privată  şi  naţională,
      că  la  nici  un  popor  din  vechime  nu                                                   Trecutul  neamului  ne  stă  dovadă
                                                                          Zoan  Georgescu
      era  mai  desvoltată  ■ cultura  bucatelor,                                            întru  aceasta.
      ca  în Canaanul  vechilor  Izrailteni,  unde                                                 Pentru  toţi  câţi  urmăresc  procesul-
      cum  ziceau  ei:  «Curge  lapte  şi  miere«.                                           istoric  al  închegării  neamului  românesc
      In  adevăr  însă  nu  curgeau'de  acestea,    Lucrările  congresului                   este  vederat că temeliile unităţii  noastre:
      ci  apa  din  rîurile  Tigru  şi  Eufrat,  care   Băncilor  populare  din Romania.     etnice  au  fost  legea,  sfânta  legea  creş­
      era  băgată  pe  canale  printre  holde  şi                                            tinească  şi  limba,  duioasa  limbă  a  po-  .
                                                                 * ;       '
      grăunţele  acestora  aşa creşteau  de mari                                             porului,  pe  care  «Romănaşuh o  iubeşte
      tn  cât  după mărturisirea  scriitorului sus-             (Urmare  şi  fine.)          ca  sufletul  său«.  (Aplause  îndelungate).
      numit,  se  apropiau  de  mărimea  grăun­   Discursul de deschidere, al  dini  D. Protopopescn,   Istoria  neamului  n e, învaţă  cum  în
      ţelor, noastre  de  cucuruz
                                                  preşedintele congresului H. al Băncilor populare.  altar  preoţii  propovâduiau  unirea  sufle­
           De  cultura  bucatelor  era  legată în
                                                                                             telor  în  aceaşi  credinţă,  iar  în  tinda
      vechime  oare  cum şi  civilisaţiunea,  pen­
                                                       In  alt  senzi  nu  departe  de  ochii   bisericei  singurul  local  de  şcoală  pe
      tru-că  popoarăle  aceleă,  cari  se ocupau
                                                  noştri  stau  regate  şi  chiar  împărăţii  pu­  vremuri  dascălii  învăţau  şi  intreţinea
      cu  cultura  lor, trebuiau  să se aşeze  sta-'
                                                  ternice,  foarte  puternice  odinioară,  dar’   unitatea  limbii,  unitatea  gândirilor,  uni­
      bil  Intr’un  loc,  pe  când  acelea,  cari  nu
                                                  a  căror  independenţă  politică  nu  mai   tatea  noastră  intelectuală.
      se  ocupau  cu  cultura  acelora,  trebuia
                                                  este  decât  o  vorbă,, o  închipuire,  din      Legea  şi  limba  strămoşească,  iată
      să  se  ocupe  cu  vânatul  sau  cu  viaţa
                                                  pricina  robiei  .economice  în  care  să
      nomadă  (de  călători).                                                                pavezile  cari  au  apărat  unitatea  noastră
                                                  află  faţă  de  reştul  omenirei.          în  contra  potoapelor  de  barbari  ce  în
           Chiar  şi  sălbaticii  aveau  oare-care
                                                       Dar  ce  să  trecem  peste  graniţe?  curs  de  veacuri  s’au  revărsat  asupra
      respect  faţă  de  cultivatorii  de  bucate,
                                                       Din  nenorocire  am  avut  pildă  în   ţăranilor  româneşti!  (Aplauze).
      ceea-ce  se deduce  şi din apreţiarea  unui
                                                  casa  noastră'chiar.   ,                        Dar  de  ce  să  mergem  prea  de­
      sălbatic,  care  se  fi  zis  odată  copiilor
                                                       Reaniintiţi-vă  anii  de  dezastru., dela   parte  în  istoria  trecutului?
      săi:  »Nu  vedpţi  voi,  că  noi .trebuie  să
                                                  1899 ' şi  prâpaştia  în  care  ne  adusese,    Priviţi-  peste  fruntariile  Regatului,
      aşteptăm  câte  30  de  luni  pănă  când
                                                  când  din  pricina  sărăciei  noastre,  am   la  fraţii  noştri  din  toate  părţile,  şi  veţi
      creşte  vânatul,  care  şi  după-ce  creşte
                                                  fost  umiliţi  şi  pe  punctul  să  ne  vedem
      are  patru  picioare,  ca  se  poată  fugi,                                            vedea,  că  cetăţuile  naţionalităţii  ro­
                                                  independenţa  ştirbită  prin  amestecul
      iar  noi  a veni  numai două,  casă-’l  putem                                          mâneşti  în  cari  bat  fără  încetare ’ toţi
                                                  bancherilor  străini  în  trebile  noastre   cei  cari  privesc  cu  ochi  vrăşmăşeşti  în­
      prinde?  Iată.  vă  spun,  că  neamul  sămâ-
                                                  dinlăuntru!                                tărirea  şi  propăşirea  neamului  nostru,
      nătorilor  de grăunţe  în scurt are se stâr­
      pească pe neamul mâncătorilor  de  carne.        Iată  dar  înţelesul  mare  şi  cuprin­  sunt  biserica  şi  şcoala!
      »Şi  acel  sălbatic  avea  toată  dreptatea,   zător  al cuvintelor de îndemn ce  aţi auzit   Prin  urmare  voi  slujitori  ai  biseri-
      •de  oare-ce  s’a  constatat,  că  pe  când   cu  prilejul  primului  congres,  că  trfebue   ceî  şi  ai  şcoalei  româneşti,  aveţi  misiu­
      aceia  puteau  să trăiască  numai  câte  80   ca  Românii  să  fie  bogaţi,  bogaţi,  foarte   nea  de  a  îndruma  ţărănimea  pe  calea
                     un  rnil  pătrat,  pe  atunci  bogaţi!                                  mântuirii  economice,  condiţiune  neapă­
      nomazii  puteau *ese~ tTaiâŞŞâ  g&te..800  ...   Da,  Românii  trebue  să  fie  foarte  rată  pentru  ca  să  poată  sta  pe  temelii
      iar.  cultivâtorii  de  bucate  câte  8000.  bogari^'AgggsaaLg&te.,  o  condiţie  esen­  neclintite  neamul  a  cărui  unitate  a fost
           La  nici  unul  din  vechile  popoare   ţială  chiar  pentru  existenţa  r.castrcLp^   propovăduită  şi  ocrotită  cu  atâta râvnă
      Insă  nu  era  desvoltată  cultura  bucate­  litică.                     -             de  preăecezoîfr vosUii^Aplauze).
      lor,  ca  la  vechii  Romani.  Aceasta  este     Pentru  a  fi  bogaţi  însă,  se  cer       Zicem  că  izbânda  noastră  va  fi
      a   se  Scrie  acelei  împrejurări,  fiind-că  două  lucruri:                          neîndoioasâ.
   1   2   3   4   5   6   7   8