Page 5 - Bunul_Econom_1905_32
P. 5

Nr,  32      '                              -■     Bl/N U L. E C O ţîO M                                              P »g.  5
         ------ — \----- --------------tz----- — ;---------------- r —  ..............................•"—
            Ea  este  sigură ,pentru-că-Jn  apos­  industria  agricolă  şi  industria  de  casă;   va  primi. această  chestiune  de  capitală
      tolatul  ce  aveţi  de  purtat  sunteţi  ur-,  d)  cuhu  a  vitelor;  e)  pomăritul;  /)  cul­  importanţă,  după  toate  prevederile, tiu-
      maţi  de  toţi  conducătorii  laminaţi  ai   tura  viilor  şi  a • vinului;   legumăritul;   mâi  în  viitorul  apropiat.”
      acesfei  ţări  şt  mai  pe; sus  de  toate  îfl-  h)  Cultura  paserilor  de-casă (hoire,  ga-   Comitetul:  -central  al  Reuniunei,
      :<unjuraţi  şi  susţinuţi  de  sprijinul  mare   lîţe);  1)  stupâritul;  k\  mâtăsărituL ;  •.  ocupându-se  de  această  afacere,  a con-  -
      şi  puternic  al  suveranului  prea  vrednic,    Dintre  mijloacele,  de  care Reuniu­  clus  adecă  înfiinţarea  de  comiţii.  Prin
      căruia-  soartea  fericită  i-a  încredinţat'   nea’ are  să  se  folosească  pentru  ajun­  activarea'  acestora  se  va  da  nou  im­
      •destinele  ţărei  noastre.  (Aplauze  pre­  gerea  scopului  ei  vom  indica  următoa­  puls  spre -  ajungerea  scopurilqr  Reu­
      lungite).                         .■■■■     rele  (din  §  3)  şi  anume : -            niunei.          4-
         ^  Iată  în  adevăr  cu  ce  cuvinte  a       Reuniunea urmăreşte progresul agri­         O  comisiune  a  comitetului  central
      întimpinat  Maj.  Sa  regele  nostru  prea   culturii  în  toate  ramurile  sale; studiază   a  fost  însărcinată  cu  .elaborarea  unui
      iubit  pe  delegaţii  cart  aduseseră  răs­  referinţele  economice  îndeoseci  ale  pb-   pfoiect  de  împărţire  a  comunelor,  în
      punsul  senatului  la  ultimul  mesagiu  de   pulaţiunei rurale şi culege date în aceasta   comiţij,  proiect,  ce  se  va  prezenta pro­
      •deschidere  al corpurilor  leguitoare.     privinţă;  stărueşte  pentru  introducerea   ximei  adunări  generale  a  Reuniunei
            » Am  încredinţarea  că  veţi  aduce   reformelor,  amelioraţiunilor şi  invenţiuni-   noastre  agricole.
      iarăşi  matura  şi  conştioasa  chibzuire  în  lor  bune  în  sfera  agriculturii  industriei   De-ocamdaţâ  comitetul  a  enunciat
      cercetarea  diferitelor  legi  ce  vi  se  v o r , agricole şi  domestice şi a  celorlalţi  râm i;   că  comiţii  ar  fi  să  se  organizeze  în  Se-
      spune  de  câtră  guvernul  meu, mai ales   lucrează  pentru  cultivarea  .raselor  bune   beşelul săsesc/ în  Mercurea  şi In Sălişte,
      pentru  acelea  menite  a  îmbunătăţi  sta­  de  animale  şi  speciilor  bune  de  plante   pentru  comunele  din  cercul  respectiv,
      rea   materială  a  ţăranilor  noştri«.     agricole,  pentru  aplicarea  de  maşini  şi   iar  în  Avrig  şi  Răşinar  pentru  cercul
            » Cu  o  dragoste întdadevăr  părin­  de  instrumente  agricole  şi  industriale   Cisnâdiei  şi  a  Sibiului  şi  în  Fofeldea
      tească  trebue  să  îmbrăţişăm  cauza  ri-   perfecţionate;  sţârueşte  pentru  lăţirea   pentru  cercul  Nocrich.
      dicărei  lor,  căci  ei  ca  plugari  şi  ca   învăţământului  agricol,  pentru  înfiinţa­   Pentru  cunoaşterea  feliului  comi-
      ostaşii alcătuesc  adevărata  tărie  a  sta­  rea  şcoalelor  de  agricultură  şi  de  in­  ţiilor  dăm  în  cele  următoare  §  38  39
      tului* .       '     :                  -   stitute  pentru  industria  agricolă  şi  do­  41  şi  47  din  statutele  Reuniunei;  cari
                                                  mestică,  sprijineşte  cu  mijloace  băneşti
            Când  atari  îndemnuri  vin  chiar                                                sunt:
                                                  pe  cele  esistente  şi  înfiinţează*  însăşi
      dela  înălţimea  tronului,  şi  când  pildele                                                §  38.  «Membrii  reuniunei  dintr’un
                                                  asemenea  şcoale  şi  institute;  înfiinţează
      he  sunt  date  de  atât  de  sus,  nu  e  în­                                          teritor  (ţinut)   formează   un   comiţiu
                                                  economii  de  model;'  cu  un  cuvânt  so­
       doială  că  toţi,' cu  toţii  vom  lucra  cu                                           agricol  (reuniune  ţinutală,  subreuniune.)  .
                                                  cietatea  influinţeză  preste  tot  asupra
      toată  însufleţirea  lâ  îndeplinirea  idealu­                                               Reşedinţa  cnmiţiului  este  în  loca­
                                                  promovării  agriculturii, indusriei agricole
      lui  măreţ  al  rjdicărei  nemului  .prin  e-                                           litatea. principală  a ţinutului*.
                                                  şi  domestice  şi  a celorlalţi  râmi,  anume:
       manciparea  lui  economică,  şi  atunci  se
                                                  prin  îndemnare,  încuragiare,  învăţătură,      §  39.  «Sfera  activităţii  coaliţiilor
      va  vedea  realizată  visarea  sublimă  a
                                                  prin  ajutoare  de bani/prin  recuuoşterea   agricole  este:  a)  răspândirea  de  cuno­
      poetului,  care  cu  mult  înainte  chiar  de
                                                  şi  distincţiunea presţ^iunilor folositoare,   ştinţe  folositoare  din  domeniul  • agri­
      unire,  profetiza:          ~
                                                  prin  cercetări  praic|jcb.                 culturii  şi  industrii  agricole  şi  dome­
            > Mi tor de *aurRomânîa  are
            Şi'prevăd-prin  veacuri  a  ei  înălţare*.  .-   Atât  punctele  privitoare  la  sfera   stice ;  bp colecţiUnlle  şi  distribuirile'  de .
                                                                                              opuri  şi -  scrieri  periodice  agronomice
                                                  de  activitate,  cât  şi  cele  relative la  mij-
      {Aplauze prelungite şi îndelung repetate).                                              şi  industriale,  de  modele,  maşine  etc
                                                  toace  ne  arată/ că Rduhiunea  pentru  ca
                         •» Curierul  Băncilor populate**                                     c)  înfiinţarea  şi  întrebuinţarea de şcoale
                                                  se  poată  ajunge  cu  mai  multă  uşurinţă
                                                                                              de  pomi  (grădini-model)  şi  de  alte  în­
                                                  îa  scopurile  ei  rezervate,  are  să  lucreze
                                                                                              tocmiri  necesare  şi  folositoare  agricul­
             Comiţii  agricole.                   în  deâproape  atingere  cu  poporaţiunea   torilor  din  ţinut ;/ ap  înaintarea  la comi­
                                                  rurală,  cu  înşişi  economii,  a  căror  re­
                   .  .. —■(<■=54—                ferinţe  economice trebue să le  cunoască.  tetul  central de rapoarte, date statistice,
                                                                                              dorinţe,  propuneri  etc.  e)  stăruite  pen­
            Cum  comitetul  central  al  «Reu­         Aceste  motive  a  determinat  pe le­
                                                                                              tru  înmulţirea  membrilor  reuniunii;  f )
      niunei  române  agricole  sibiene«,  hotă-  giuitorii  acestui  aşezământ  atât  de  fo­
                                                                                              ţinerea  de  disertaţiuni  din  domeniul
       rîre  a  luat  de  a  fiinţa  secţiunile  sau   lositor,  să  se  gândească  şi  la  organul,
                                                                                              agriculturii,  industrii  sgricole  şt  domes­
      comiţiile  agricole,  prevăzute  în  statute,   căruia  cu  putinţă  îi  este  a  sta  în  ne­
                                                                                              tice  şi  esecutarea  acelora;  g)  împlinirea
       dăm  cu  plăcere  comunicatul  de  mai     mijlocită  atingere  cu  ţăranul  agricultor;
                                                                                              tuturor  însărcinărilor  primite dela comi­
      jos,  ce  ne  vine  din  cercurile Reuniunei,   prin  urmare poate să studieze referinţele
                                                                                              tetul  centra!«.   -.           *
       atrăgând  asupra  lui  luarea  aminte  a   economice  şi  se  culeagă date. în aceasta
                                                                                                   §  41.  «Fiecare  comiţiu  agricol  îşi
      cetitorilor.                                privinţă,  să  stărue  pentru  introducerea
                                                                                              alege  un  comitet  pe  trei  ani,  compus
            Statutele'  «Reuniune!  române  de-   reformelor,  a,melioraţiunilor  şi  inven-   din  un  president  şi  4  membri.
      -agricultură  din  comitatul  Şibiiu«,  ac­  ţiunilor  bune  în  sfera  agriculturei  etc.
                                                                                                   §  47.  «In  detail  afacerile  comiţii-
      ceptate  de  întemeietorii  ei  la  29  lan.     Acest  organ  numit  «secţiuni*  sau
                                                                                              lor  agricole  se  vor  regula  prin  un  re­
       1887  şi  aprobate  de  ministerul  r.  u.   «comiţii  agricole*,  este  prevăzut  în  §  4
                                                                                              gulament  stabilit  de  comitetul  central
      •de  agricultură  la  30  Noemvrie  acelaş   din  statute;  felul  de  organizare  a  po-
                                                                                              al  reuniunii«.
      an,  în  §.  1 .  ne  atată  scopul  Reuniunei   miţiilor  este  precizat  în  §§  ii  38  —*  47,
      -care  este:  de  a  lucra  la  perfecţionarea -  ear’  în  §  19  comiţiile  agricole  sunt
       tuturor  ramurilor  agriculturei,  a  indu­  aranjate  între  organele  pentru  admini­            Războiul
      striilor  agriţole  şi  domestice,  cum  şi  la   strarea  şi  conducerea  Reuniunei,  cari
                                                                                                                 a
      îmbunătăţirea  materială  a  claselor agri­  sunt:  a.t  adunareâ  generală,  b.f  comi­      ruso-      j ponez.
      cole,  in  deosebi  ă  cultivatorilor  mici.   tetul  central,  c.,  secretarul  şi  d!t  comi­
      T ot  în  §  1  se  arată,  că  de  sfera  de   ţiile  agricole.                             Cum  am  arătat  în  Nrii  anteriori
      activitate  a  Reuniunei  se  ţin:               Afacerea  punerei:  în  practică  a    tractările  şi  negoţiările de încheerea pâ-'
            a)       economia  naţională  şi  econo­                                          cei  s’au  început  deja.  Ca plenipotenţiaţi
                                                  dispoziţiilor  privitoare  la  comiţiile  agri­
       mică  de  stat,  încât  aceste  stau  în  le­  cole  â  format  dela  chiar activarea  Reu­  ai  Rusiei  s’au  trimes:  D l  Witte  şi -  ba­
       gătură  cu  agricultura  şi  industriile  e i;   niunei  una  dintre  preocupaţi unile  de   ronul  Rosen,  iar  Japonezi  au  exmis  pe:
      J>)  agricultura  în  înţeles  mai  strîns;  c)  căpetenie  ale cârmacilor ei, dar’intrupare  Baronul  Komura, şi Dl.  Tacahira,  fixând
   1   2   3   4   5   6   7   8