Page 1 - Bunul_Econom_1905_35

Anal VI, O r i f t i » (8 z i« v A r w )* I Ş !• n. 1905 Nr, 35
m m

REVISTA PENTRU Şl COMERCIU

ORfiAI AL: „Rtnitoii EMftwic» ie igriceltarâ iii. cwiţetel Sibiielai"

v ABONAMENTE: A P A &£: T -N S E R Ţ IU N I:
Pe an 4 coroane^ (2 fl.); jum&ate tis 2 jxSsr. (1 Hfl.) se socotesc după tarife, cu p r e ţu r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate IR ŞsŞ pe an. In flecar# Duminecă. Abonamentele şi inserţiuaile se plătesc înainte.

Merg Insă mai departe şi zic, că In felul acesta secţiunea economică a
PROBLEME SOCIALE ŞI ECONOMICE.1) în muncă aceasta dă reformă socia lă Aspciaţtunei ar putea face un lucru fo­

economică, iniţiatorii ar putea fi cusuces lositor şi. bun nu s’ar mai angaja ca de
De lo a n I . L ă p itia tu ,. profesor.
secundaţi şi ajutaţi de însăşi »A socia- present de' es. la lucrări în adevăr de
(Urmare) ţiunea.» noastră. Aleagâ-se numai în co­ puţin folos practic şi une-ori- chiar nco-
„Ajută-te şi Domiiezeu te va ajuta".
mitetul fie-cânfi idespărţământ un bărbat portune. Căci astăzi întreaga activitate
Mână’n mână cu aceste reuniuni cu pricepere, al eârui rol şi chemare să economică a acestei secţiuni se «"duce
de consum s’ar putea ithediat pune în nu fi alta, de cât un Cuvânt să ţină ta îndreptarea limbei ..coi. \ - i ju­
aplicare mici şi modeste reuniuni de vecinie viu în pdgfar interesul pentru ridice, limbă, pe care — cei r/e ^"-ios,
valoriaare, ori, prin reuniuni aparte, ori, această mare acţiune social-economicâ. —- nici n’o avem încă. Un om cu mai
în comunele mai mici, aceste afaceri ar Concheme din când în când pe repre- mult spirit practic ar înţelege, că numai
putea fi luate în mână . tot de reuniu­ sentanţTt di verse lor; reuniuni din raionul afacerile trumoase şi estinse pot face
nile de consum. Cum s’ar desvoka mai său, sfătuiască se cu ei asupra demer­ o limbă comercială frumoasă şi bună ;
departe, mă feresc'._a jiBMşw&rTot ceea sului, nevoilor şi experieuţilor făcute, cu alte cuvinte esenţa şi nu forma..
ce pot spune e, că multe despre cea ce Şâ tpresinte şi mici ra­ Aceasta ar fi do-lor, reforma so­
lucruri bune s’ar putea face îndată ce poarte împreunate- eu date statistice cial economică ce după 'modesta mea
an» **** amgjfirata. le n»ămie «oasfofe *reale; părere~ ia r We£m cât mat cutând întrer
consuraaţiumra românească. Numai acela
Secţiunea centrală economică a prinsă, fie pentru a ne vedea cât mai
ce cunoaşte bine referinţele poporului
»Asociaţiunei« ar fi apoi chemată să în grabă consolidaţi într’un întreg de­
dela sate şi ştie cum omul sărac cum­
urmărească şi să supravegheze activitatea plin şi armonic desvoltat.
pără tot-deauna scump şi vinde ieftin
micilor reuniuni; Dip rapoartele şi da­ Dar activitatea noastră în această
pe când principiul economic e tocmai
tele statistice parţiale .ar avea să pre­ privinţă nu poate fi mărginită numai ta
contrar, va înţelege folosul şi avantajele
gătească rapoarte şi statistice generale, atât. Sarcina nu poate fi pusă numai
unei astfel de activităţi economice.
cari să servească de îndreptar celor ce în spatele poporaţiunei dela sate; ci noi
*) Conferenţă ţinută Duminecă în 12 Iunie st, s’ar interesa de aceasta acţiune. Din aceşti inteligenţi de pe la oraşe, încă tre­
■n. 1904, cu ocasia adunărei generale a despărţămân­ experienţele câştigate s’ar putea întocmi buie să ne reclamăm partea noastră.
tului I (Braşov) al ,,Asociaţiunei pentru literatura ro­ mici scrieri poporale şi s’ar putea da
mână şi cultura poporului român şi reprodusă din Trebue să căutăm şi noi a ne pune cât
broşură tipărită cu cheltuiala aceluiaşi despărţământ sfaturi practice de cel mai mare folos. mai îngrabă în curent cu toate ideiile

F O I T A para cu ei, dar de câţi-va ani este un curent Timp se gâseşte, de puteri intelectu­
favorabil pentru regenerarea apiculturei. Eu ale dispunem, astfel să ne punem pe lucru
căzarma o consider ca o şcoală de alduţi, şi să progresăm! Prin Introducerea acestui
conversaţie interesantă.
replicai eu. Aşa bravo'! Ne apropiăm în idei. ram de învăţătură de sigur şi Austro-Unga-
Nu Cumva Dle colonel în* programul feciori­ ria ar profita mult, ar avea soldaţii şi dis­
— Despre aîbinărît în casarmă. — lor din şcoala de suboficeri este albinăritul tracţii şi avantage materiale. Observăi eu cu
(Urmare).
obiect de ÎDStmcţiâ? Da, tocmai ca şi în modestiă; Aşa e dle colonel, dar e greu la
'Mi permisei a-’l întreba; Dle colonei i despărţămintele V şi VI, apoi a şcolei de noi în Ungaria, că mai în toate regimentele
Cine se ocupă de această^materie? Am in repetiţie VII— VIII pomăritul şi cultivarea le­ sunt feciori de diferite naţiuni şi va fi greu
regiment mai mulţi subofiţeri, cari sâ pri­ gumelor, fiindcă astăzi numai şcoala duce la de înţeles acest object. Nu! 'mi acentuă
cep de acasă în albinărit. Aceştia ţin în fie­ virtuţi şi uşurează modurile de ex'Stenţă. serios. Eu aşa ştiu că unde sunt feciori, de
care sSptăm&nă conferinţe şi apoi prelegeri Cum ştiu eu adause dl colonel, la noi în diferite naţiuni, sunt şi superiori de diferite
şi lecţii cu soldaţii. Ştiu D!e ’mi zise rezolut, ţară se propune acest învăţăm ânt al apicul­ naţiuni şi aceştia pot face instrucţia albinări-
apicultura în căsarmă este un mare dar şi turei şi în şcoalele de agricultură, în pedagogii tului în limba soldaţilor, înpărţindui în grupe
izvor de câştig şi de distractiv. Am cetit, că şi semniare mulţi pretind a se introduce şi în mici, dealmintrea aşa sunt convins, că căta-
in Franţa şi în America chiar produsele gimnaze şi liceele reale. nele româneşti repede învaţă şi altă limbă.
apiculturei în căzarmă se cifrează cu milioa­ Mult se potriveşte însă acest învăţă­ Intradevăr cine voeşte, poate. Apicul­
nele. In aceste ţări 60% din soldaţi ştiu a mânt şi tinerilor din casarmă, căci ei fiind tura a devenit azi o industrie lucrativă adecă
cultiva albinele, pe.aceste insecte laborioase şi între 20—24 ani formează iorţa armatei în producătoare. Cultivarea albtnăritului este un
foaite inteligente. Nu zic, că ne putem com­ fiecare ţară. supliment de viaţă economică, este azi o