Page 2 - Bunul_Econom_1905_35
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  E C ON O M                                              Nr.  35


       moderne,  de  economie  politică,  finanţe   căţi  buhe,  articoli  aleşi,  s’ar  discuta  şi ■  sează  p:atra,  din  care  se  extrag  me
      .$i  statistică.  Căci  e  în'adevăr  trist-să   s,’ar  lucra,  şi  din'nimic  s’ar  face  lucruri'  talele.  Dl  director  Danciu  a  ven t  însuş
       vezi,  câtă  cUferinţâ  e  între  noi  şi  intre  bune.  Ar  transpira  din  Mijlocul  acestor   la  Şbiiu  şi  a  aranjat  acest  * despărţă­
                                                                                               mânt,  aducând  fcu  sire  şi  un  voînip
       alte  popoare  culte.  Până  când  burghe­  cercuri , câte  o  lucrare,  câte  o  ideie,  a-î
                                                                                               băiaş,  care  timp'  de  1Q  -zile  â  arătat
       zul,  ha  chiar  şt  lucrătorul  elveţian,  £n;   familiariza  şi  pe  alţii  cu  spiritul  vieţii,
                                                                                               publicului. vizitator  cum  se  al0ge  auriii.
       gtes.  ori  german  are  însuşi  ocaziunesă   reale,-  cu  un  cuyânt  s’ar  porni  şi  la noi
                                                                                                    Aci  au  :fost  expuse .uneltele  şi  va­
      'asculte  şi  -să  cetească,  în  formă  potri­  O-  mişcare  intelectuală  în  direcţia  vieţi   sele  cari  se  întrebuinţează  la  scoaterea
       vită  pregătirei sale atari ideij până atunci   practice, de  care atât de mare lipsă avem:  petrii  şi  la  alegerea  aurului,  cum  şi'di-
       aceste  pentru  mulţi  dintre  noi  sunt                                   (6 a   urma).  ferite  stufe  (petri)  conţinând  aur  şi  alte
                                                                                               metale.  N’au  lipsit  nici  fotografii  carf
       terra  incognita.  Bine  vedem  cum  toata
                                                                                               să  ilustreze  şi  pe  această  cale  intere­
       lumea  îşi  îndreptează  atenţia  spre  ces-
                                                       Expoziţia  agricolă.                   santă  secţiune  a  mineritului.
       tiunile  economice ,şi financiare;  noi însă
                                                           1  /  ’  — «—fc-rr                       Dl1  Octaviarr Tobiaş  a  expus  dife­
       nu  numai  că  nu' le  cultivăm  câtuşi  de
                                                                                              rite  minerale  şi  fotografii  din  mina  dela
       modest,  ci,  adese-ori  —r mulţumită unor       Despre  despărţământul  ocupaţiuni-   Soborşin-Cerbia.
                                                   lor  agricole  î i   expoziţia  etnografică  şi
       prejudiţii  neînţelese  —   aceste  cestiuni                                                 La  stânga,  în  aceeaş  odaie  cu  o-
                                                   istorică-culturală  din  Sibiiu,  dăm  loc
       ni-se  par  cam  brute  pentru  gustul nos­                                            biectele'aparţinătoare  mineritului,  sunt
                                                   următorului  raport:
       tru  rafinat.  Suntem oameni  năcăjiţi, răs­                                           expuse  obiecte  aparţinătoare  slupărt-
                                                        Obiectele aparţinătoare  acestui des­  tului.       i.    ,
       pândiţi  în  provincile  de  unde  n’avem
                                                   părţământ,  .ce  se  compune din secţiunile
       ocazie  a  ne  instrui,  săraei  fără  posibili­  VII—XV,  au  fost  adăpostite  în  locali­  Dl  Alexandru  Vlad  din  Mag  şi
       tate  de  a  sta  în  curent  cu  progresele   tăţile «închiriate  şcoalei  Reuniunii  femei­  dl  Ioan  Chirca,  al  Il-Iea  notar  în  Sâlişte,
                                                                                              au  expus  toate  obiectele  acestei  sec­
       ştiinţei  moderne,/dar  cu  toate  acestea'   lor  române din Sibiiu (casele Asociaţiunii   ţiuni.  Anume  am  văzut  un  interesant
                                                   din  strada  Morii  Nr.  8,  sub  poartă,  la
       de-am  voi,  am  putea  găsi  şi  noi  vre-o                                           cuib  natural  de  vespi,  care  ne  dâ  o
                                                   dreapta  dela  îfitrare).
       • m o J^ £^ %   ne  ajuta.                                                             idee  despre  lucrarea  rudimentară  a  in­
                                                        înaintea  acestor  localităţi  sunt  aşe­
          ^ L S ci,  uitaţi-vă,  domnilor, cunosc  de                                         sectelor  întrudite  cu  albinele.
                                                   zate  un  ferestrău  circular,  un  şteamp în
       es.  un  oraş  românesc  cu  advocaţi  pre­  miniatură,  şi  un  orologiu  de lemn,  con­  ^  Coşniţefe  de  stupi  expuse  arată
       oţi,  profesori  de specialitate,  funcţionari   struit  de  uri  ţăran  din  comuna  Rod,   fazele  prin  cari  a  trecut stupăritul  dela
                                                                                              început  până  în  prezent.  Ca  prima  coş-
       -de  bancă  şi  învăţători  destui  şi cei  mai   expus  de  comitetul  bisericii  din  Sâlişte,   nîţâ  ni-se  prezintă  o  buturugă  de  ar­
       mult,  cu  comersnaţi  români,  cari  da,căv   unde  acest  orologiu  a  servit  timp  mai   bore ;  urmează coşniţa făcută  din  scoarţă
                                                  îndelungat  ca  orologiu  de  turn,  până
       ar  urma  pilde  bune  ale  altora  şi  s’ar                                           de  arbor,  apoi  cea  din  nuiele  de  cur-
                                                  ia  înlocuirea  lui  cu  altul  modern.
       lega  să  convină  —   să  zicem  la  două                                             pen  şi  răchită  în  forma  conului.  După
                                                        In  prima  odaie,  la  intrare,  sunt
       săptămâni  odată,  dacă  nu  mai  des  — "                                             acestea  ni-se  prezinţă  coşniţa  de  nuiele,
                                                   expuse  uhefte|e!  agricole  cele  mai  ne­
     <  să  discute  şi  să  studieze  cestiunile  de                                         prevăzută  cu  lâdiţă  de  trecere  şi  rame
                                                  cesare:  plugul  vechiu,  cu  rotilele,  tân-   (cadre)  mobile;  apoi  coşniţa  de  papură,
       actualitate  economice,  financiare  şi  so­  jala,  jugul  şi  grapa.                 cu  capac.  In  fine  coşniţa  mobilă  com­
       ciale,  cari  ar  trebui  să ne preocupe,  tot   In  odaia  a  doua  la  dreapta,  sunt   pletă,  ca  ultimul  stadiu.  Toate  aceste,
       s ’ar  putea  face  ceva,  în  tot  caşul  mai  expuse  obiectele  aparţinătoare  secţiune!   împreună  cu  mostre  de  faguri artificiali
       mult  de  cât  nimic  şi  cum  am mai spus   industriei  m iniere,  ce  formează  o  parte   şi  cu  faguri  de  miere  virgină,  au  tost
                                                   destul  de  interesantă  a  expoziţiunei.
       pentru  pmul  modest  nimic  în  lume  nu                                              expuse  de  părintele  Alexandru  Vlad
                                                        Societatea  „Concordia“ din  Bucium   din  Mag,  care  Ie-a  şi  dăruit  Muzeului,
       e  prea  puţini  Se  înţelege  la  început ar
                                                   sub  direcţiunea  dlui  Aurel  Danciu,  a   făcând  prin' aceasta  un  preţios  serviciu
       merge  greu,  poate  că  nici  n’am  avea
                                                   îngrijit  ca această secţiune să se  prezinte   în  scopul  înzestrării  acestui  Muzeu.
       ce  vorbi,  am  rîde  poate,  cum  ni-e  obi-
                                                  în  mod  demn.  De  aceea  a  expus  un          DI  Chirca  a  eXpus  coşniţe  siste­
       cieiul  noi  de  noi;  cu  timpul  însă  am   şteamp  de  lemn  în  miniatură  un  alt   matice,  recuizite  de  stupărit,  între  cari
       începe  şi  noi  a  înţelege.  S ’ar  ceti  bu­  şteamp  modern,  cari  arată  cum  se  pi­  şi  maşina  pentru  extrasul  mierii.

       chestiune,  care  trtbue  să  preocupe  pe  ori   torie  a  se  face  o  bună  educaţie  şi  instrucţie   giei  şi  Germaniei  şt să consacram totul pentru
       -ce  ce taţi an  bun  din  patrie.          generală.  Să  se  ţină  prelegeri  şi  conferinţe   introducerea:  agronomiei,  pomologiei  si  ai»i-
            Sunţ  convins-şi  eu  dle  colonel,  că  api­  despr^:  alcoholism,  grădinărit  agronomiă  şi   culturei  în  căsarme  şi  izbânda  va  fi  mare,
       cultura  a  devenit  astăzi  o  industria  lucrativă   apiculturâ, cultivându-se şi desvdltându se  sen-   însă  mai  mare  recunoştinţa  bravilor  noştri
       resp.  producătoare,  pot zice ch ar  la Îndemână   timeptul  pentru  ţarina  strâtnoşască.  —  Şi  eu   soldaţi  români.  Cil  aceasta ne salutarăm  şi am
       fiecăruia.  Merită  deci  desvoitatâ  în ; toate  ra-   văd  că  toate  guvernele  fac  continuu  sforţări   plecat  la  Orăştie.
       muriile  societăţii  omeneşti,  căci  aduce  clasei   spre a dâ învăţământului  agriculturei  cea  mai                Di Iarca.
       muncitoare  un  supliment  de  viaţă  eonomică   posibilă  întindere.
       este  o  chestiune,  ce  trebuie  să  preocupe  pe   In  Belgia  sunt  cursuri  speciale  de agri­
                                                                                                  SENTINŢE  ŞI  CUGETĂRI
       -ori-ee  om  si  etâţsan  al  patriei.   .  '  ^  cultura  Ia  tineri  soldaţi  ca  program  aşa  că
            A»ândaşii  cu  deosebire, ăr trebui şă cul­  jumătate  din  timpul  de  instrucţie  în  căsarme   Fetheea  este  ca  un  călindarr.  arată
       tive  albmele,  căci  de  sigur  sr  află  plăcere   se  foloseşte  spre  arest  scop.   ,  .  ,   -  timp  bun  şi  iute  se  schimbă,.
       beneficiu  şi - izvor  de  câştig.  Tinerilo'r  trebue,   Germania  şi  Austria  fac  sforţări  de  a  imita   Vulpea  este  tare  vicleană,  dar  cel  ce o
          li  să  infiltreze  interesul  depromovare  şi   pe  Belgia,  «are  a  desch s  chiar  şi credite  de   prinde  şi  mai.
       -de  agonisală  pe  toate  terenele.  Asa  e  bine   a  le  întrebuinţa  la  această  afacere.  Autorită­
                                                                                                   Tu  şi  caracterul  tău  sunt  2  persoane.
       preiinel  să  vede  că  dta  ai  fost  şi  soldat;  da   ţile  m litare  dau  tot concursul  în această prj-
           fost  voluntar  pe  un  an,  ofiţer  de  rezervă   viinţă.  Din  an  în  an  şe  aranjază  şi  mici  ex-   Omul  bogit  e  ca  iepurile,  sire  unde
       şi  am  făcut  multe  întrepiinderi  în  viaţă,  o  poziţiuni  agronomice  in  căsarmă  la  care  par­  vrea;  da.cel  învăţat?  •
       «stinsă  şcoală practică.                   ticipă  şi  delegaţi  dm  toate casarrriele din  ţară   Cine  n’are  milă  de  alţii,  să ■ nu  ceară
                  *    ’         ’*
            Sunt  convins  că  în  căsarmă-este  o da­  şi  din  ş’te  state.  Să  urmăm  exemplele  Bel­  milă  dela  D-zaul
   1   2   3   4   5   6   7