Page 3 - Bunul_Econom_1905_35
P. 3
' , *
Nr. 35 , B U N U L E C O N O M Pag. 3
•- ^ • - _____, »■„,________U---- - ■-
Din literatura stupăriiuluî este ex , In decursul anilor 1903-*-1904, mală poate urma neajunsuri atât pri
pusă : „Economia stu p ilor.. . de loan s’a produs cu totul în Ungaria 1.106.090 vitor la producţhine .cât' şî lâ concu
M dlnar. z. ‘Viena, 1785“. -hectolitri de spirt curat, din care. apoi renţă cu pieţele străine:
Tot în această odaie este un teasc s’au făcut 1.869,334’ hectolitre spirt de Dl ministru pe temeiul acestor îm
de vin în . miniatură expus şi donat 5 0 .grade. De oare-ce Ungaria după prejurări şi având în vedere -că la des-
Muzeului de comuna Aciliu. datele statistice din. anul 1903 are baterea'budgetului în anul 1904, înaltul
19 885,445 să; vine pe tot sufletul câte guvern a luat oficios cauza regulării
Ca continuare în 'altă,od aie des
părţământul „Sebeş" "al Asociaţi unii af 4*70 litre - de spirt : sau 9 40, litre de creditului agrar în programul seu . de
rachiu, pe care-1 beau mai cu Seamă lucrări, voieşte să yfacă şi din partea
expus'în-miniatură un car cu toate
oamenii de rând, muerile, feciorii, fetele sa tot ce e posibil pentru dezlegarea
vasele şi uneltele necesare la cursul
şi copii. Dar aici nu sunt socotite ra temeinică a _ afacerei, mai vârtos că
viilor, la stoarcerea mustului şi păstra- ;
rea vinului. Aceste obiecte deasemenea chiurile mal fine, ca: rum, licher, - co aceasta s’a urgiat şi cerut şi din partea
Sunt donate Muzeului. niac, prune, drojdii ş. a., pe cari le mai multor societăţi, . '
beau mai cu Samă* domnii, doamnele,
(Va urma) ■ Dl ministru e de părere^câ inten-
coconaşii, coconîţele şi copii, domnilor.
ţiunea aceasta să poate executa mai
Afară de acestea s’a mai fabriqat cu succes, când nu numai guvernul şi
şi bere în decursul anului 1903 într’o legislativa, ci şi cercurile sociale intere
Apărare Împotriva măsură de 1.316, 679 ' hectolitre. aici sate vor lucra şi vor avea cunoştinţă
în ţară la noi, care însă nu a fost de
aleoliolismtiiui. ajuns, aşa, că a trebuit să mai cumpă deplină despre acea intenţiune.
Scopul acesta la atins foarte ni
— «=>»— • răm (importăm) şi din. străinăte 250,860 merit directorul societăţii agronomice
Sub titlul de mai sus a publicat de măji metrice, din care am vândut- ungare Ştefan Bernat, în opul seu »A
dl Dr'; Iuliu Nagyivănyi-Fekete în »Bu- 408,607 m m. Din beutură aceasta să magyar foldbirtok tehermentesit6se« pe
dapesti Hirlâp« dela 1 August, un ra vine pe cap 76 38 litre. româneşte: «Scutirea de sarcini a pro
port mai lung, fiind numitul designat Vin s’a făcut în anul 1903 la noi prietăţii ungare«, — şi din cauza aceasta
ca secretar al congresului al X . împo în Ungaria 2.948,648 hectolitre, din dl ministru doreşte să conlucre la râs-
trivă alcoholizmului, ce să va ţinea în care s’a vândut 908,053 m. m., iar de’l pândirea acestui op interesant în cer
11— 16 Septemvrie a. c. în Budapesta, adus din ţări străine s’a beut 664,086 curile cele mai largi.
din care extragem şi şi noi datele mai m. m., aşa că şi, din beutură aceasta A dispus deci să se trimită tutu
însemnate, măi adăugând şi din parte-ne să vine pe cap câte 1550 litre. ror societăţilor agronomice şi economice
ici-^olea câte ceva, ce să ţine special Beuturile beute In anul 1903 şi din ţeară, cari la rândul lor vor avea
numai de noi Românii. preţuite în bani fac: 186.423,183 cor. patrioatica datorinţă al răzpândi şi al
A fost un timp, când să bea foarte rachiul, 45 567,870 cor. berea şi 174 dezbate; pe baza stărilor actuale fiecare
puţine beuturi spirtupase. Astfel în ve milioane 057,500 ccţ. vinul, sau toate societate va face dlui ministru câte un
chime nu erau cârcime, ci fiecare şă laolaltă 407.446,5ţ53\^coroane. Apoi să raport practic şi aşa crede dl ministru,
îngrijea de adăpostul drumeţului oste mai zicem, că suntem săraci! că va putea- regula mai cu Succes cauza
nit. Mai târziu, după primirea creşti (Va urma). creditului agrar aici în patrie.
nismului, creştinii îşi ţinea de datorinţa
lor de a să îngriji de cei fără de adă — 4- -
post şi ai primi în casele lor. In evul U n
de mijloc, mănăstiri'e să îngrijeau de ţ ţ s t s l & e a l f t i s t t r t & i ■ Preturile vitelor si •
9
9
călători, iar firmele negustoreşti de a- pentru regularea împrumuturilor intabulate scumpirea carneu
genţii trimişi lor din partea altor fiir- pe moşii. ,
___ jiurfwseatfc ___ :
me neguţâtoreşti.
Nui ceva plăcut pentru domnii dela
La Grecii şi Românii cei vechi Ministrul rcg. ung. de agricultură oraş când se scumpeşte carnea întruna
nime nu mergea la cârcime, ci se adu sub Nr. 12329/905 a trimis la toate şi mai des oficianţii nu capătă nici un
nau mai mulţi prietini laolaltă şi ast societăţţile economice din ţară un cer- adaus la salar din pricina aceasta, dară:
fel îşi petreceau z:le întregi în beuturi. cular de următorul cuprins: cu atât e mai plăcut pentru, măcelarii
Dar astăzi s’au schimbat împrejurările 1. După părerea unor oameni ex cari pot face ceva câştig mai bunişor
şi fiecare vrând-nevrând trebue să caute perţi s’a constat că proprietatea de pământ şi pentru economii de vite cari îşi pot
cârcimele, cari s’au dovedit a fi cei în Ungaria, este însărcinată cu datorii vinde vitele cu preţuri mai bune.
mai mari propagatori ai beuturilor spir- mai mari de cât preţul ei de jumătate, Anul acesta este unul dintre cei
tuoase (alcoholismului). ceea ce pe deoparte e stricăcios pen mai buni pentru proprietarii de vite,
Noi Românii încă nu prea suntem tru valorisarea recoltei proprietarului, căci preţul vitelor este destul de mare
scutiţi de darul acela, ca să nu căutăm eară de altă parte împedecâ adunarea şi vitele binecăutate. Târgurile din tim
cârcimele. Dela naştere începând, până de capital, îi lâncezeşte starea legăturei pul din urmă ' ce sa ţinut în diferitele
la moarte tot de cârcime avem parte. naturale dintre proprietar şi proprietate. părţi ale ţărei arată că o păreche de
Când ne naştern, aducem beutură din Având în vedere că în ţările din boi albi frunte s’a vândut cu 650— 850
cârcime, ca să ne botezăm cu ele, apropiere, în Austria şi în Germania cor. de mijloc 4 5 0 —650 cor. O păreche
când ne căsătorim, aducem beuturi, s’au făcut deja nişte proiecte de legi de boi roşii 700— 1100 cor. fruntea, şt
ca să ne cherchelim, iar Când murim, cari tind a regula prin lege împrumu şi 550— 850 cor. de mijloc. O vacă cu
prăznuim pomana mortului tpt cu beu turile agronomice aşa ca să fie uşură- lapte albă 200— 300 cor. roşie 250— 3 5 0
tură, Astfel putem zice, că Românul toare peutru proprietari şi pe urma şi măi scumpe după soiu şi-după hrană.
pentru toate stările y sale sufleteşti, îşi. aceasta în ţările acestea agroromice Aceste preţuri să vor susţinea şi în
află mângăereâ numai în beutură. vor avea nu numai împrumuturi eftine, viitor pentru că numărul poporaţiunei
Dar se vedem, ce ne spune nu cu dobândă mică, ci şi producţiunea dela oraşe creşte întruna peste tot lo
mitul secretar cu. privire la beutură agronomică va fi mai mare şi mai les cul şi orăşenii peste tot fie chiar ş i
câtă s’a beut numai în decursul anilor nicioasă decât la noi în Ungaria, mai muncitori cu ziua să hrănesc mai mult
1903— 1904. vârtos acum când şi prin politică va- cu carne de cât cu verdeţuri.
