Page 4 - Bunul_Econom_1905_35
P. 4

fag;  4.                                             B u jlt r t ;  k c o n o w  /■                                      Uf. 35

          învăţătura  de  afci  este  că economii   nând  pe ,ţăran: a întrebuinţa ca alimente   organice  se  formează  amomeul,  acidul  1
     să  stăruie"  a  ţinea  vite  de' soiţi  bun  şi   fructele  şi  derivatele' lor.,.    azotic  .şi  alte  substanţe  trebuincioase
     pentru  aceasta  e  de  lipsă  să  se  ingri-    *Prurieleţ,(  merele»'  perile,  gutuiele   hranei ’I plantelor,  care  parte  rămân  în
     jascâ  şi  de  nutreţuri  multe  şi  alese,   urcate,  povidla, vişinile şi cireşile  uscate,   pământ,  parte  se  ridică  în  aer,  parte   --
     Luţerna  şi  trifoiul  mârăroiul,  hrişcă  şl  ;  nucile,  âlunjle,  precum  şi  uleiul  ce  se   dau  naştere~la  noi  combinaţiuni  şi  să­
     ciulimacul  să  mi  lipsească  din  economia   tăcea  din  acestea'din  urmă  erau  atâtea   ruri  la- aşea  numitele  nitratt  şî  niirifi-
     bunului  econom  nici odată^căci  va  avea"  lucruri  plăcute- şi  nutritive,  de  cari  dis­  caiiunil  cari'  contribuesc  la ‘ frăgezimea  -
     bun  profit *în  vite  dela  acelea.   ^  -  puneau  locţiitorii  noşţfli«u           - pământului*^.
          De  altfel  este  şi  drept  ca . să  lise   Săteanul  ar  piitea  facef  şi  avea  la   Pământul  nu  e  decât  un  vast  la­
     plătească  bine  economilor  vitele, pentru   îndemână  acest  aliment  mai  bine  ca   borator  unde  procesul  acestor  în  mul-
     că  şt  ei  să  trudesc  mult  cu  creşterea  ori-cine,  având  la  în  demână  materia   ţite  descompunerii  şi  transformări,  atât
     şi  nutrirea  bună -  a  acestora;  am, văz ut   primă,, prunele,  însă mu  ştie  asemenea   de  folositoare plantelor, se fac  pe-o  scară
     pe  mulţi  economi  că  de  multe  ori  Îşi   să  întrebuinţeze  bine  în  folosul  său  o   întinsă.
     dădeau'merindea  din  straiţă  Iar câte  o   mulţime  de  produse  pe  cari  el  le  are     După  întoarcerea  ogorului  semin­
     păreche  frumoasă  de  junCi  ori boi atâta   cel  întâiu  la  îndemână,, cugi  este  între   ţele  găsind  -un  pământ  afânat  şi  bine
     îi  erau de dragi. Plătească  dară şi domnii  altele  laptele  cu  derivatele  lui;  cauza   pregătit,  vor  putea  cu  uşurinţă  să  în­
     dela  oraş  aceasta  trudă  a  ţăranului----- este  că  oameni  mai  luminaţi  cari  au   colţească  şi’  să-. îşi.  învingă  şi  desvolte
     şi  tot  ce  am  mai  dori  noi  —   este,-că   fost  şi  sunt  In  contract  cu  săteanul,  în   cât  mai  curând  rădăcinile, pentru  a găsi
     şi  preţurile  bucatelor,  să  fie  mai  bune  loc să’l  îndrumeze  spre  lucruri  bune  şi   hrana  de  care  au  nevoie  pentru  creş­
     şi  mai  statorinice  şi  să  nu  se  schimbe  folositoare,  caută  numai  să’l  speculeze.  terea  lor.
     după  speculaţiunile  de  bursă  ale oame­
                                                                               (Va  urma.)        Dacă  pământul  nu  a  fost  ogorât,
     nilor  cu  bani  mulţi,  ci  după adevăratul            ■              ■      ■ -      ci  numai  arat  şi  semănat,  acestea  tras-
     înbiemânt  şi  căutare.  Această  regulare                                             formări  şi  descompuneri  neputându-se
     cade ' în  sarcina  legislatorilor  mai- mari        OGOARELE                          face,  el  va  fi  cu  atât  mai  puţin  prielnic
     ai  ţării  cari  şi lucră  în calea  de a  să face
                                                                                            şemănâturilor  cu  cât  va  fi  mai  sărac Şi
     cu  timpul  o  îmbunătăţire  dorită de  toţi
                                                      P^nă  mai  acum  câţirva  ani  agri­  mai  rău  lucrat.
     agronomi  în  direcţia  aceasta.      ^  ;
                                                 cultorii  nostrii  na  cunoşteau  însemnă­      Iată de ce-i  sfătuim  pe  toţi  agricul­
                                                 tatea  ogoarelor,  azi însă  sunt puţini care   tori  noştri  mari  şi  mici,  ca  să  ia  din
            DESPRE  PRUNE                        să  nu  fi  jadecat  îndeajuns  la  foloasele   timp  măsuri  pentru  a  face  ogoarele for   _
                                                 lor;  de  aceia  vedem că  îndată după că­  la timp  asigurându-şi  prin  aceasta  vii­
                                                 ratul  semănăturilor  de  la  câmp,  sute şi   toarele  lor  recolte.                  7
                                                 mii  de  pluguri  in  toate  părţile  ţărei  nu
          D espre  prepararea ţm cei vom  vorbi  se  îndeletnicesc  de  eât cu făcutul ogoa­
     în   alt  num ăr.    ,                      relor,  pentru  săm^păturile  de  toamnă.
          Prepararea Merdenchiu! ui.  Mer-            E   bine şea  să sg: lămurească,  pe  de            P a ce a
     denchiul  (lictarul  sau  magiunul  se  .pre­  plin,  foloasele  ce  ,^ecur#  din  afacerea   r u s o-j a p o nez â.
     pară  din  varietăţile  de prune  tomnatice;  ogoarelor,  pentru  ,a  lumina  şi  pe  cei
     pentru  a  prepara  merdenchiul  se  pun  mai  îndărătnici  de  însemnătatea  lor.
     prunele  bine  coapte  să  fearbă  în  o  căi;   După  fie  care  recoltă,  pământul        Delegaţii  conferenţei  de  pace  au
     dare până  se  terciuese, apoi se  trec econ-  rămâne  mai sărac  în primcipii  şi materii   ajuns  ia  perfectă  înţelegere.  Delegaţii
                                                                                            vor  lua  măsurile  necesare  pentru  ela­
     ţinutul  prin  o  sită  spre  a  separa  cojile  hrănitoare  el  să  bătătoreşte,  se  usucă
     şi  sâmburii' cari  se  aruncă,,  iar  zeama  îşi  perde  puterea  Ce  avea  oa  apa  să   borarea  tratatului  de  pace.
     obţinută  se  pune  din  nou  să  fiarbă  în   pătrundă  cu uşurinţă într ânsul;  descom­   Japonia  primeşte  ultimatul  Rusiei *
     căldare  4— 5> ore  până se îngroaşe bine,   punerea  elementelor  din  care  e  format   Nici  o  despăgubire  de  războiu,  împăr­
     apoi  se  pune  spre  conservare  în  un   şi  care  constituesc  hrana  semănăturilor   ţirea  inzulei  Sachalin  fără  restituirea
     vas  de  pământ  sau  putină,  iar  nu  în   viitoare,  se  împuţinează.               unei  sume  de  rescumpărare. Japonia  ce­
     un  vas  metalic,  căci  cocleşte.  Pentru  a    Prin  afacerea  ogoarelor,  pământul   dează  în  ce  priveşte  extrădarea  vaselor
     prepara  un  bun  merdenchiu  se  aleg     se  mărunţeşte  din  nou,  ploaia  şi  gazu-   de  războia  internate  şi  în -ce  priveşte
     prunile  bine  maturite,  şi  în  timpul  cât   rile  din  admosteră,  oxigenul  şi  acidul   limitarea  forţelor ’ maritime  ruseşti  în
     ferbe  lichidul  pe  foc  trebue  a  se  agita   carbonic,  pot  pătrunde  cu  uşurinţă  în-   Extremul  Orient.  Delegaţii  au  propus
     mereu  spre  a  nu  se  prinde  de  fund   tr’ânsul,  pentru  a  ox>da,  reduce  şi  des­  suveranilor  lor  imediata  încheiere  a
     •căci  se  afumă,  se  prepară  mult  mai   compune silicatele  şi  substanţele harnice   unui  armistiţiu.
     bine  în  o  căldare  cu  dublu  fund  (bain-                                               W itte  a  declarat,  că  Rusia  încheie
                                                prefecându-le  în săruri,  ce întră în. hrana
    marie).  Merdenchiul  preparat  bine  este  plantelor.                                  pace  demnă.  N’a  făcut  nici  o  conce­
     un  aliment  foarte  igienic  şi  plăcut,  se   Seminţele  de  burueni  vor  încolţi   siune,  eare  ar  fi  sub  demnitatea  Oi.
     prepară  în  condiţii  bune  prin  casele   şi  vor  putea  fi  distruse  cu  arătura  pre­  Din  Porstmuth  se  anunţă,  că  Ja- /
     gospodăreşti,  şe  mai  prepară  pentru  co-
                                                mergătoare  sămănăturilor.                  ponezii  sunt  foarte  iritaţi  din  cauza  /
     merciu  şi  se  vinde  cu  8 0 — 120  bani                                             încheierii  păcii  dejositoare  pentru  ei.;
                                                     Un  pământ  cu  cât  e  mai  des  lu­
     kilogramul.  Ţăranii  noştri  nu  prepară
                                                crat,  cu  atât  se  mărunţeşte  mai  mult,      Un  membru  al  delegaţiunei  japo­
     merdenchiu,  deşi  acesta  împreună  cu
                                                vara  se  încălzeşte  mai  tare,  se  coace   neze  a  declarat,  că  poporul  va  ucide
     prunele  uscate  şi  afumate  ar  fi  nişte                                            pe  Ramura.
    alimente  foare  bunef  mai  ales  pentru   devine  mar  ravăn,  absoarbe  mai  multă
     uh  om  cumpătat  ca  el,  ş’ar  putea  servi   apă,  decât  un  altul  care  e  bătătorit.   Japonezii  conziderâ  aceasta  ryjjnai
    -ca  să’i  mai  parieze jiutrimentul compus      Miriştea  şi  rădăcinile;  cerealelor,   ca  un  armistiţiu  şi  nu  ca  pace.
    mai  totdeauna  din  mămăligă  cu  fasole   după  ce  s’au  îngropat  în  pământ,  se        Japonezii  cari  să  află  în  Porstmuth,
    :şi  ceapă.  Iată  ce  zice  savantul  doctor   dospesc  şi  ser  descompun,  producând   ameninţă,  că  vor  ucide  pe  KaOaura  şi v
     ■C.  Istrati  Io  scrierea  sa  economică  şi  câfoură  şi  gazuri,  care-tinzând  să  iasă   Takahira.           . ■  •   “ V
     naţională:  > 0  pagină  din  istoria  con­  afară,- afânează  pământul.                    In  vreme  ce  în  Rusia  e  bucurie:
    timporană. a/ României*  luând  şi îndem­         Prin  descompunerea  substanţelor     în  Japonia  e  murm urare şi  neîndeştulire
   1   2   3   4   5   6   7   8