Page 2 - Bunul_Econom_1905_43
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 43
Puţinii cari au atras atenţiunea i modat caracterului moşiei Bine a zis pei. Scopul acestor societăţi este de a
asupra acestor urmări, n’au fost luaţi Vogt, legile naturii sunt puteri brutale se buldva un soiu mai bun de cânepă,
în seamă. Adevărul faptelor însă trebue J şi neflexibile, cari nu cunosc nici mo ca cum e a noastră, aşa numită cânepă
să ajungă să fie recunoscut, despre asta ralitate, nici prevenire. italiană, a o lucra până in starea când
niciodată nimenea să nu se îndoiască. Un Agricoltorii nu mai sunt supuşi se scoate din puzdării şi astfel a o preda
astronom a socotit, că pentru ca să ne domnilor feudali, dar în schimb ei sunt apoi pentru comerciu.
ajungă lumina dela calea laptelui (ca isolaţi şi strâmtoraţi de concurenţa pie Mai înainte de a se apuca cineva
lea lui Traian) rază ei trebue să percurgă ţelor mari, sunt împovăraţi cu tot felul de cultura cânepei italiene şi înfiinţarea
2 mii de ani; în sfîrşit însă tot ne de contriţmţiuni băneşti în favorul sta societăţilor numite, trebuie să cerceteze
ajunge Şi convingerea despre necesi tului, sunt despoiaţi de speculaţiunea mai cu deamăruntul, dacă împrejurările
tatea reformelor politice-agrare îşi ur internaţională, sunt daţi pradă la cama- în cari trăeşte sunt destul de priincioase
mează calea cu o repeziciune grozavă tari de profesiune, sunt desmoşteniţi cu pentru ajungerea scopului numit şi numai
fără să devieze dela ţinta finală. Cum ajutorul dreptului nefavorabil* de eredi după aceea să se apuce de cultura ace
a putut să se desvoalte şi să se tate şi de credit, încât au ajuns încetul leia şi înfiinţarea numitelor societăţi.
generaliseze recunoaşterea trebuinţei de cii încetul în cea mai mare atârnare Pentru ajungerea scopului numit
astfel de reforme într’un timp relativ economică. se recer două lucruri mai de însămnă-
A
aşa de scurt ? Lipsa, criza a contribuit In locul diferitelor feluri de comu tate şi anume : pregătirea topitoarelor de
şi aci, ca pe toate terenele, ca să fie nităţi economice de mai nainte, s’a in cânepă şi procurarea sâmânţei. Cânepa
recunoscută situaţia adevărată. trodus comuna politică cu diviziunea numită, adecă nu se poate topi ca a
Azi nu mai prind nici teoriile li puterilor • economice după profesiune. ' noastră în ori şi ce baltă sau apă cur
berale despre potenţarea fără margini Limba ce o vorbeşte statistica sarcinilor gătoare, deoare-ce într’un: aşemenea caz
a venitului din cultura pământului, des hypotecare şi, a emigraţiunii, este eloc îşi perde foarte mult din fineţa sa. Tot
pre trecerea liberă a proprietăţilor în mâna ventă, dar tot odată înspăimântătoare. aşa şi sămânţa nu se poate procura
celui mai harnic econom, nici vederile so- O niică greşală în politica economică dela ori şi ce firmă, ci numai dela so
cial-democraţilor cari ar vrea să facă res- a «emancipării« a fost de ajuns, ca să cietatea centrală din Budapesta..
ponzabilă şi agricultura pentru pagubele facă în timp relativ aşa de scurt ade Dacă economii dintr’o comună în
ce le îndură industria mică dela industria vărate pustiiri, pecând dacă era cu în trunesc aceste două recerinţe, n’au de
mare. Şi aşa numita, «supraproducţi- grijire pusă în praxă, trebuea să aibă cât sa se pună în conţelegere cu so
une« s’a examinat şi s’a redus la ade- urmările cele mai binefăcătoare. Un cietatea centrală, care apoi le dă îndru
varata valoare de distinşi politiciani proverb rusesc zice, că ajunge o lumi mările de lipsă, cu privire la procura
agrari ca Ruhland şi alţii. Cine nu vede nare de o copeică ca să dai foc ora rea sămânţfei, la cultura cânepei şi la
din datele statistice că producţiunea şului Moscva. înfiinţarea societăţilor desnumite.
universală creşte relativ, dar cu toată Deci nu trebue să ne prindă mira O societate pentru cultura cânepei
producţiunea enormă â teritoriilor nouă rea când vedem toate statele europene se poate îofiinţa numai acolo, unde sin
deschise acestei culturi, totuş sunt ţări făcând cercetări ca să afle izvorul ori guraticii ecouomi pot se cultive pe an
întregi a căror populaţie duce foame. cauzele crizei agricole, gândinduse tot fiecare cânepă într’un pământ de un
In faţa acestei stări, cine să mai poate odată şi la mijloacele de îndreptare jugăr catastral. Un jugăr catastral cul
împăca cu puterea legii naturale a şi sanare. tivat apoi cu cânepă formează câte o
»suprâproducţţunii«, din contră, mai cu (Va urma). acţiune, pentru care e de a se plăti la
rând va începe să se gândească la înregistrarea firmei câte 30% la pri
fenomenele bolnave ale corpului econo mul an de roadă 200/°, iar restul 5 0 %
Societăţile pentru cultura
mic şi social. în ceialalţi doi ani următori. După fie
A*i nu se mai îndoeşte nimeni, cânepei. care acţiune se vine un venit anual de
că agricultorii, cari sunt înzestraţi cu 40% • Fiecare acţionar e răspunzător
libertate şi egalitate cetăţenească, sunt Intre alte societăţi de folos obştesc faţă de societate încă cu un pieţ de
expuşi la furia oarbă a forţelor econo sunt pe cale de a se înfiiinţa şi socie trei ori mat'mare, ca cât valoareazâ ac
mice, fiindcă dreptul privat nu este aco- tăţile aşa numite pentru cultura câne ţiunea sa. , f ;
nut egel de elorură de natriu — este de si nâncă locuitorii inzulei Java. Acesta e un lut să nu cruţe sarea, ci din contră să consume
gur numai aparentă. Cu un kilogram de elo gras cu conţinut de mâi multe săruri. Pă atâta, cât le cere pofta şi corpul, ca să se
rură de natriu în formă de peatră putem mântul de mâncare din Japonia are aproape simtă bine. Tot asemenea ia cazuri de slăbi
săra tot aşa de bine ca cu un kilogram de aceeaşi compoziţiune. In Japonia se adaugă ciune ar face bine, la sfatul medicului, să
elorură de natriu în formă de sare feartă. la pâne un pământ de mâncare, care trebue facă cât mai deasă întrebuinţare de băile de
Numaicât efectul la cea din urmă se va ob conziderat ca o mice bogată în kaliu. Spre sare, ca astfel să-şi întărească sănătatea tru
serva mai iute decât la cea dintâi, dacă o acelaş scop serveşte în Persia sudică o ma- pească şi prin ea şi cea sufleţească. Ce pri
punem pe limbă. Sarea de peatră e mai ssă albă cenuşie compusă din 67% carbonat veşte sărarea alimentelor pentru conservare,
deasă şi mai grea decât cealaltă, care este dc rpagneziu şi 23% carbonat de kaliu. Des să se folosească mai bine sare decât salitră
în cristale lătăreţe, voluminoase, cu conţinut pre massa din urmă şe admite, că serveşte şi alte materii> cari adeseori sunt striCăcioase
de aer, şi prin urmare oferă mijloacelor de pentru a umfla pânea, pe când despre cele pentru sănătate. Animalelor noastre de casă
dizolvare o suprafaţă mai mare, mai multe lalte pământuri de mâncare nu se ştie nimic încă să nu le detragem sarea de lipsă, ci
puncte de atac. Pusă pe limbă se va dizolva sigur, care este scopul lor adevărat. din timp în timp să le dăm sare de lins, sau
mai repede decât sarea de peatră şi astfel Din cele expuse pănă aci vedem ce amestecată în nutreţ, dacă voim ca şi lor să
va produce mai curând efectul sărat; tot a- rol important are sarea în alimentaţiune şi prin le meargă bine.
semenea şi la sărarea alimentelor efectul ei urmare în procesul de viaţă al omului şi ani , La cumpărare să alegem sarea în bu
este mai repede11. malelor. Hrănirea, conservarea hranei şi în căţi mari, curate albe şi nicidecum colorate.
In legătură cu sarea comună se amin tărirea sănătăţii sunt foloasele, ce ni le pro Nu este recomandabil a cumpăra pentru masă
teşte adeseori de unele pământuri, cari se cură ea în modul cel mai uşor şi cu foarte sare pisată ori măcinată, căci aceasta adese
mănâncă Acestea nu au nimic comun ca puţină jertfă, căci preţul sării este foarte mic. ori poate fLfâcută din sare mai puţin curată,
sarea, dar’ aparţin regnului mineral. Aşa d. Poporul nostru, care se nutreşte mai cu samă ori chiar amestecată cu materii străine.
e. aminteşte Berbeck un pământ, care-1 mă cu mâncări din regnul vegetal, ar face bine
