Page 3 - Bunul_Econom_1905_43

Nr. 43 v B U N U L E C ON O M Pag. 3

Acţionarii sunt obligaţi apoi faţă Duminecă, Ia 22 Oct. n. c. în comuna Intrasem binişor spre apus de soare
de societate, ca se cultive cânepă pe Veştem. Din acest prilej Veştemul şi când obosiţi de munca zilei, bogate în
atâtea jugăre, câte acţiuni au subscris. jurul întreg a fost în mişcare. Veştemul roade, am fost chemaţi la masa comună
Dacă nu o fac aceasta, atuci trebuie îmbrăcase haină de sărbătoare, deoare­ întinsă în cea mai spaţioasă a pompo­
se despăgubească societatea în propor- ce avea să primească oaspeţi cu durere sului edificiu şcolar. Aci dl Chiica ri­
ţiune cu acjiile lor. In anumite cazuri, pentru a neamului înaintare. dică paharul în cinstea comitetului aran­
de pildă când sunt -ani răi de roadă, Representanţii Reuniunei agricole, jator şi îndeosebi în cinstea şefului cer-
direcţiunea apoi îi poate absolva dela dnii: vice-pres. I. Chirca, secretarul Vie. cual al dlui Victor Schieb, totodată re-
aceea despăgubire. .Membrii însoţirei Tordăşeanu, membrii din comitat R. presentant al comisiei economice co-
sunt obligaţi mai departe, de a cultiva Simu şi Teodor Andreiu, au fost întâm­ mitatense, Dini Chirca îi răspunde ve­
numai sămânţa primită dela direcţiune pinaţi în apropierea comunei Şelimbâr nerabilul paroch I Papiu, totodată pre­
şi de a observa toate recerinţele pentru de ceata călăreţilor, în frunte cu nota­ zident al comitetului aranjator local. S ’au
cultura cânepei. rul Aurel Moga ş: cu primarul I. G. mai vorbit pentru notarul A. Moga şi
, Membrii aceia ai societăţii, cari nu Ogrean, dintre cari, primul, în cuvinte primarul I G. Ogrean; pentru comite­
lucră cum se cade şi cari în urma lu­ calde bineventează pe oamenii, cari pen­ tul Reuniunei aranjatoare şi pentru băr­
crului lor rău, produc o roadă slabă de tru a poporului înaintare jerfesc o bună baţii ei binemeritaţi.
cânepă, aceasta se respinge de direcţi­ parte din viaţa lor. Ar fi să mă extind prea mult, enu­
une, iar dacă şi anul următor produc Sosiţi la şcoală ne găsirăm în mij­ merând pe toţi vorbitorii şi indicând la
tot o asemenea roadă, atunci se eschid locul rftembrilor juriului, compus din sugetul vorbirilor aproape toate instruc­
din societatea de producţiune. fruntaşii celor 9 comune admise cu vitele tive şi aparţinând domeniului economiei.
la expoziţie. Vicepresidentul Chirca ne
Societăţile pentru cultura cânepei Ziua de 22 Oct. va rămânea multă
împuternicesc direcţiunea în înţelesul arată, că dl president Lucuţa, împede- vreme pomenită de economii noştri, şi
statutelor cu executarea tuturor lucră­ cat de a asista la expoziţie, l’a însăr­ lăudaţi şi premiaţi pentru buna îngrijire,
rilor lor. Direcţiunea trebuie deci să se cinat pe d-sa cu conducerea trebilor ce o dau vitelor lor.
îngrijascg, ca sămănatul şi cultura câne­ expoziţiei de astăzi. Expunând scopul
urmărit şi datorinţa ce o au jurii, roagă „Dela agricola"
pei să se facă în timpul prescris; ca
pe cei de faţă a se constitui. Dl Chirca
pământul cultivat cu cânepă se aibă
e proclamat de president, iar’ secreta­
mărimea de lipsă; ca roada să fie asi­
rul Tordăşeanu, de secretar al juriului. e o m U N i e a ţ i u ni
gurată în contra elementelor naturale;
ca cânepa se fie frântă şi meliţată, le­ După aceasta trecând la locul expozi­ Dela
gată şi pachetată în regulă, ca să se poată ţiei, am început lucrarea obositoare a „ReflPinnea de agricultură din c. Timiş"
luării în samă a vitelor expuse, o lu­
expeda la locul hotărât: Intr’un cuvânt:
crare minuţioasă aceasta, ce a durat
direcţiunea trebuie să fie la înălţimea
chemării sale, căci la din contră nu se aproape 4 ore. Spre cinstea comi­ | In atenţiunea societăţilor de lăptărie.
poate ajunge la nici un rezultat. tetului aranjator local şi a fruntaşilor Comisiunea centrală pentru va­
noştri la expoziţie representate au fost
Societăţile singuratice închee con­ lorizarea productelor de lapte a Reu­
tract cu societatea centrală. In contrac­ cu Vite toate comunele admise. E x­ niunei de agricultură din comitatul Ti­
poziţia însăşi avea aspectul unui târg
tul acesta apoi societăţile singuratice miş în vită şi pe calea aceasta pe toţi
de vite bine căutat şi bogat. Materia­
recunosc dreptul societăţii centrale, ca lul expus a aparţinut mare parte rasei membri societăţilor de lăptărie din co­
numai ea să se îngrijască ' de vinderea mitatul Timiş la conferenţa ce să va
fuiorului şi ca societăţile singuratice se »Pinzgau« înrueişată cu rassa indigenă. ţinea în 19, Noemvrie st. n. în locali­
nu poâtă vinde singure nimic la alte Ici colea şe afla şi rassa curată »Pinz- tăţile Reuniunei în Timişoara. In con-
firme din roada lor de cânepă. gau« cum şi rassa curată ardeleană. ferenţă să vor aduce la cunoştinţă toate
Membrii juriului şi-au împlinit cu
Petru vinderea fuiorului, societăţile conştienţiositatea datorinţa, dovadă că ofertele, ce vor sosi pănă atunci la a-
singuratice sunt obligate a lăsa câte dresa Reuniunei cu privire la valoriza­
la judecarea premilor erau aproape cu
2 % proviziune societăţii centrale. Afară lotii de aceleaş păreri. S ’au împărţit în rea laptelui respective untului pentru
de aceste două procente trebuie să mai total 43 premii în valoare de cor. 200 anul viitor 1906. Să va încheia contract
lase încă 8% agenţilor, cari mijlocesc şi anume la grupa tauri premiată a fost cu firma care va asigura valorizarea
vânzarea. laptelui se(u untului pe lângă cel mai
comuna politică Bungard şi Veştem pen­
Deşi pela noi pănă acum nu există tru frumoşii tauri de rassa curată »Pinz- favorabil preţ. Contractul să va încheia /
societăţi de felul acesta, totuşi am cre­ gâu«, La grupa vaci premiaţi au fost: pentru un an.
zut, că nu va fi de prisos, ca se le 3 proprietar din Veştem, 1 din Mohu, Cu plăcere registrâm, că la această
cunoaştem mai de aproape, deoarece; 1 din Caşolţ, 2 din Bradu, 1 din Bun­ conferenţâ va participa şi magnificenţa
după cum am zis la început sunt pe gard, 2 din Şelimăăr: şi 2 din Sadu; Sa Dl Ioan Şerban directorul domenii­
cale dea se înfiinţa. Astfel apoi se poate la grupa junjnce şi tăureci: 2 din Şe- lor statului din ministeriul de agricul­
întâmpla, ca pe ici colea se străbată, limbăr, 2 din Boiţa, 2 diu Bradu, 4 din tură din Budapesta. — Societăţile de
câte un agent, care se, ne recomânde Veştem, 1 din Talmăcel, 1 din Caşolţ; lăptărie sunt rugate, a nu întră în le­
înfiinţarea lor, fără de a ne spune toate la grupa viţei şi viţele: 1 din Bradu, gătură cu vreo firmă străină pănă la
recerinţele, ce le conţin statutele so­ 3 din Veştem, 2 din tălmăcel, 1 din terminul couferenţei.
cietăţilor pentru cultura cânepei. Bungard şi 1 din Mohu; la grupa oi A dunări generale. In 20 Octom-
Ioan Georgescu şi berbeci : 4 din Boiţa, 3 din Tălmăcel vrie st. n. a. c. societatea economică
şi 2 din Sadu. din comuna Fenlac (c. Timiş), ca des- '
împărţirea premiilor a fost prece­ părţământ al «Reuniunei de agricultură
Expoziţia de vite din Veştem. dată de discursul instructiv al vice-pre- din comitatul Timiş* şi-a ţinut sub pre-
sidentului Chirca urmat de dl T. An­ şidiul dlui preot gr.-or. din loc Moisa
Cu câtă însufleţire sunt îmbrăţişate dreiu, despre prăsila şi' ţinerea vitelor, Babescu adunarea sa generală de toamnă,
afacerile Reuniunei române agricole si- ascultat cu vie interesare de obşte după la care a participat cea mai mare parte
biepe, între altele, o dovedeşte şi expo­ ceea exponenţii distinşi şi-au primit pre­ a membrilor luându-se mai multe de-
ziţia a 15-a de vite de prâsilă, ţinută miile. cisiuni favorabile pentru popor. In nu­