Page 5 - Bunul_Econom_1905_43
P. 5
Nr. 43 BUNUL/ E C O N O M Pag 5
' P r o d u c ţiu n e a a u r u lu i f t arg in t (Sadu) I. Fanea, notar (Tălmăcel),' Teodor
Dum. a 20-a după Rus ilrr, ev. 6 dela Luca. jţl. 3, v. 9.
iu lu i în 19 o4. In anul 1904 s‘a scos din Andr^iu, grădinar (Sibiiu) I. Roman paroch
' • - . ——
pământ după -datele directorului dela mone- Tălmăcel) fiecare câte 1 corâană; loan Dru D n m 23 Ap. lacob fir. Di 5 Etnenc
tăria statelor unite nord-americane Mr. Roberts hora, paroch şi d-na Ana Drohora (Boiţa), Luni 24 M. Areta 6 Leonard
16,793,419 uncii de aur în valoare de coroane Nrcolae Vlad, par. şi d na Ana Vlad (Şelim- Marţi 25 M. Marcin 7 Engelbert
Mere. 26 (f) M . Dim itrit 8 Gottfried
1,398,722,800. şi arg>int 168,493,538 uncii băr) Vasile Muşoiu notar, şi d-na Veturia JVlu-
Joi / 27 M. Nestor 9 Teodor
la valoare de 871,400,800 Cor. După prezi şoiu (Bungard), Teodor Stoia înv. şi d-na Ro-
Vineri 28 M. Teienţie 10 Andreiu
cerea lui Roberts amil 1905 va întrece pro- zalia Stoia înv.(Veştem) fiecare câte 5 0 bani; Sâmb 29 M. Anastasia , 11 .Martin
ducţiunea anului precedent cu 10® Mii. Cor. Nic. Eft. Ursu, înv. (Bradu) ; 60 bapi; loan
Africa şi Astralia produc din ah în an canti Papiu, paroch, Konkoly Istvân şef de gară Redactor resp. ADRIAN, CRISTEA
tăţi tot mai mari 'de metale nobile. v (Veştem). Demetriu Bunea paroch (Sadu) fie
. ■*. ' '->■ v ,
care câte 40 bani; Sicnion Bajteş, Apa Balteş
. Deschiderea graniţei regatului saxon (Baad), Arsenîu Nedeicu, înv. (Tălmăcel)- fie*
pentru importul de vite din Austro Ungă-1 care câte 300 bani; I. Chircâ v. preş. »Reun.
. ria. Din Berlin să scrie, că. .ministrul de in agric.* (Sălişte), George Dan, ec. şi G. Com.
terne saxon a permis importai de vite de Ursu, ec. (Bradu) Teodor Ţecşâ (Bungard)
tăiat pentru abatorul din Annaberg;, prin punc-r fiecare câte 20 bani; Rom. Simu, înv. pens.,
• tul Weipert al graniţei austro saxone sub d-na Maria Simu n. Simoncat înv. (Oriat) şi
condiţiunea, că vitele să fie transportate cu Vie. Tordăşeanu, secret. »Reun. rom. agricole* '■<i In Cugir (Kudzsir) eom. Hunedoarei
trenul şi să , între numai întro anumită zi, (Sibiiu) .fiecare câte 10 bani. se află de vânzare - ■ .... '
adecă Vinerea. > un taur rasă Pinzgau
/■■ ' -x .■ ' * , ■■ ' ■■■ Însoţirea fabricanţilor de cârnăţării
Sădirea pomilor. Sunt şi azi încă pă din capiti^..-:»’#.r?aMb!!eişat cu o rugare mmis- curat, de 1 */? ani foarte frumos şi
truiui de agricultură, ca să dea permisiune
reri difei ite ^despre întrebarea când este tim
să se impoarte pentru piaţa, Pestei porci din . s bine desvoltat.
pul cel mai potrivit ca să se sădească pomii. Italia, deoare-ce îmbiarea (oferta) fiind foarte
Unii susţin că toamna, alţii că primăvara. E mică preţui este foarte urcat. Ministrul’â răs D oritorii de a l cum păra *sâ se
cunoscut că ia creşterea pomilor joacă, mare puns însă în tnod negativ. Este ştiut că din
tre ţările mărginaşe cu Austro-Ungaria numai adreseze la subscrisul i ( t:f
rol umezeala pământului, deci la pământuri
Sîrbia'are drept să impoarte porci îb Austro-
tnai uşoare şi climă mai stâmpărată să re-
Ungaria, celorlalte state le este închisă gra â v i i H . B m i m .
' comandă Sădirea de toamnă, pecâhd Sri ţinu niţa sub pretextul de, roijlop preventiv sa
turi maj reci şi unde pământul-este mai greu nitare trase de păr. '
adecă mai lutos să recomandă sădirea de
primăvară. Glume americane.
„Toamna trebui sădiţi pomii când în
cepe să cadă fiunza. Dar dacă dau ploi reci Glume americane. E a: De câte ori mă
sărută bărbatul meu trebue' să ţip. Amica
şi chiar zăpada cum s’a întâmplat în toamna
ei: De aceea eşti-în timpul din urmă aşa
asta, atunci--este mai ormztîlt să se aoaiqp- de reguşifâ. ' '.
sSdirea până |a primăvară. - ■ De vânzare
E l: Da cei doctore de. faci faţa aşa
desperată I Doară ţi-a murit vr’un pacient ? —
' G e o g ra fia ’ ia d u lu i, in lumea asta Doctorul: Nu aia, dar am dat eri unui mor- se află în comuna LANCRĂM
roate lucrurile sunt posibile a vrut să dove bos din greşală medicină rea în urma căreia 6 0 0 măji metrice
in puţine ziie să va face sănătos.
dească şi profesorul catolic Bautz din Munster^
cate cercetârtd ya ajuns> ia următorul resultat; Guvernanta: Iohn, cine a fot omul cel MT* VABZÂ CU C i^B^lN l,
»că -iadul să compune din patru, reservoare mşi înţelept ? — Iohn: Solotnon. — Guver
nanta : Bine! şi acum numeşte-mi şi pe femeea
mari suterane destinate pentru recepţia su
cea mai înţeleaptă. — Iohn (indoelnic): Dacă 0 căpăţină are gJeutate de 3 —6 kgr..
fletelor. Acestea sunt: 1) Sinul lui Avram,
. ' ' ' voiu zice că mama, atunci te tnînii Dta. Dacă
care ătă acum gol ; 2) Purgatorul; 3) rezer- voiu zice pâ Dta, atunci să minie mama. 1 m. metrică cu preţ de 16 cor.,
voarul peritru copii nebotezaţi şi 4) iadul - \ ş-r .. a: • •' apoi 10.0 măji metrice
propriu zis. Urmează apoi desvoltârea acestor
■ Tergurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
deducţiuni »ştienţifice«. — Cine ar fi crezut m - VARZĂ TĂIATĂ ŞI TESCUITĂ ÎN B0|I - P i
ca în anul 1904 să mai poate cineva ocupa Dela 23—29 Octomvrie v. 1905.
numai cu sare şi cu miros plăcut.
icu astfel de chestiuni? , Dum ,23 Budapesta Canija turceasca. Jom-
bolis Morisdorf, Teaca. T'eiuş. 1 majă metrică costă 24 cor.
La fondul de 2 0 bani al »Reuniunei Luni 24 Sacul. Şomortin.
sodalilor români din Sibiiu* pentru cumpă M arţi 25 Drag Cendţi mic. Cubin. Doritorii, de â cumpăra; — — .------
Mere. 26 Dobra Făget, Năsăud. r . \ 1 . , • ‘ ■ 1
rarea unei case cu hală de vânzire dift pri- r- - să se adreseze la
Jo i 27 Bălcaciu. Beiuş Qacova Csik-Szt-
legiul expoziţiei de vite aranjiată de »Reu
. Mârton .'Şomcuta mare.
niunea română de agr» din comit. Sibiu» în Viner 28 Taşnad. Nie<3LAE PETRAŞeU I. Todor
Comuna Veştem, s'au făcut următoarele dăruiri: Sabm 29 Baghion. Bodon. Cianadul ma LANCRĂM (Lâmkerek) Nr.' 280
Aurel Mo'ga, notar (Veştemj 2 cor.; Victor ghiar Covasna. Gyoma Mănăs- posta: Szâszsebes, com. Sibiiuţui.
turulung. Mercurea. Murăş-Oşor-
Schieb prim-pretor (Cisnădie), Petru Indres,
heiu. Şercaia Şeica mică.
dolar, (Boiţa) Demeteriu Zăvoiu, proprietar
Nu există ■ ■■■■.■
Seminţe agricole şi de grădină mal bune şi mai recomandabile
ca acelea, care le expediază de 28 ani f
MAUTHNER ODON 1-urnisorul Curţii Regale in BUDA-PESTA.
Cancelaria fi depositeie; Str Rottenbiller 33. Localul «t<s -vânta^e: Sţr. Andrăasu 23-
Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se triaute la cerere g .at ’it a fraa -o: ' : ■
