Page 1 - Bunul_Econom_1905_44
P. 1

Anal  VI.                            Orăştie (Sz&szVâro»),  12  Noemvrie n. 1805                                   Nr. 44















                   REYISTÂ  PEHŢRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  $1  C0MERC1U

       ORGAN  AL:  „Reuainmi  Economice  din Orăştie"  şi  Jonninnii române de agricultură din comitatul                  Sibiiu  1 ui“


                   ABONAMENTE:                        '  '     V ^ ' Â ' F A R E V -           '            INSERTIUNI:
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                          se  socotesc  după.  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
         Pentru  România şi,străinătate  15  lei  pe  an.  în   flecar©  D um inecă.             Abonamentele  ? t  inserţiunile  se  plătesc  .  înainte.


             Economia  Americei.                   de  zâhar  în  câte  trei  ani,  în  California  în  proprietatea  farmerilor  în anul .1900,
                                                   de  pildă  se  pot  Cultiva  şi  câte  10  ani  a  fost  de  294.479,230  hectare.
                                                   dearândul  pe  unul  şi  acelaşi  loc  şi dau   Din  datele aceste statistice să poate'
            Astăzi,  după-ce.  şi  din  economii   0  roadă  anuală  de  câte  300  mâji  me­  uşor  socoti,  cât  pământ  liber  mai  au
       noştri  mai  mulţi  au  început  a  emigra   trice  la  hectar.                        încă  Statele-Unite  din  .America  şi  că
       în  America,  credem  că  nu  va fi de pri­      In  părţile  de  cătrâ  răsărit, pământ  prin  urmare  să  înşalâ  tare  aceia,  cari
       sos,  ca  să  cunoaştem  mai  de-aproape    tul  e  parţelat  ca  şi  la nci între economi  cred,  că  roadele  de  dincolo  de  Ocean
       şi  economia  ei.  Aceasta  cunoaştere  o
                                                   (farmeri),  cari  şi-l  lucră  fără  cheltueli  0  să  să  împuţinezi  în  viitorul  cel  mai
       credem  de  folos  nu  numai  pentru  fie­  prea  mari  cu  ajutorul  membrilor  din  apropiat.
       care  cetitor,  care  doreşte  să-şi  înmul-   familie,  pe  când  în'  părţile  de  cătră
       ţască  cunoştinţele  din  lumea  nouă,  ci   meazăzi  şi  apus  se.  află  domenii  mari    In  anul  1900  cultura bucatelor din
       chiar  şi  pentru  aceia dintre viitorii emi­  de  ale  statului  şi  aristocraţiei,  cari  se   Statele-Unite,  a  cuprins  următorul  te­
       granţi,  cari  trecând  dincolo  de  Ocean,   lucră  mai  cu  samă  cu  ajutorul  aboru-   ritor:
       voesc  a  să  aplica  acolo  ca  lucrători cu   lui  şi  al  electricităţii.                Grâul 17,197,647 hectare sau 26*4%
       ziua  la  economia  câmpului.                                                          săcara  644,  Ol6  h.  a.  sau  1%,  orzul
                                                        In  America  pe  cele  mai  multe  lo­  1  171,299  ha   sau  18% ,  o v ăsu 1
            Deoare-ce  în  America  pănă  acum
                                                   curi  nu  să  schimbă  cultura  bucatelor  11.074,344  ha.  sau  17%,  cucuruzul
       nu  s’au  preşf îmbulzit mulţi la economie,
                                                  an  de  an  ca  pe  la  noi,  ci  acolo  sunt  33,719,495  ha.  sau  51 ’8%,  hrişcă
       din  cauză  că  se  aflau  alte  izvoare  mai
       bogate  de  câştig, cultura bucatelor acolo   ţinuturi,  în  cari  câte  20  de * ani dearân­ 258(167  ha,  sau  04% ,  iar  cartofii
       să  face  numai  în  pământurile  cele  mai   dul  să  cultivă  pe  unul> şi acelaşi pământ  1.056,679  h.  sau-1’6%.
       bune,  cari  pănă  acuma  nu  sunt stoarse   tot  grâu,  iar  cucuruzul  se cultivă şi câte   Lângă  teritorul  de  mai  sus,  este
       de  loc,  ear  cele  mai  rele  şi sterpe sunt   50  de  ani  pe  unul  şi  aeelaşi  pământ   de  a  să  mai  adăuga  încă  şi cel cultivat
       lăsate  pentru  păşunatul  vitelor.        fără  de  a  să  mai  gunoi  vr'odată  locul.  cu  tâbac,  bumbac  şi  fânaţele.  Aceste
            Dar  aceasta  nu  e  pretutindenea         După  datele  statistice  publcate  în  din  urmă  s’au  estins  pe  un  teritor  de
      într’un  fel.  In  părţile  de  cătrâ  răsărit  anul  1900,  Stfatele-Unite  din  America  15,843,276  ha.,  tabacul  peţ  240,789 ha.
       de  pildă,  unde  au  descălecat  mai  în-   mai  au  încă  un  ţeritor  liber  al  lor  de  iar  bumbacul  de  9.798,987  ha.
       tâiu  Europenii,  se  simte  deja  lipsa  gu-  371,119,340  de  hectare,  care  nu  este    După  număratul  poporului  din  a-
       noitului,  deoarece  pământul  a  început  împărţit  între  farmeri,  ci  să  dă  numai  nul  1900,  pe  teritorul  Statelor-Unite
       a  nu  mai  da  roade  îmbelşugate,  pe  în  arândă,  La  aceasta  mai  e  de  a  să  ah  fost  4.564,641  economii  indepen­
      când  în  cele  dela  apus  şi  meazăzi  pă­  adauga încă domeniile (pământurile) sta­  dente  (farme),  cari  au  cuprins  laolaltă
      mântul  dă  roadele cele mai îmbelşugate.  tului  de  pe  un  teritor  de  62,620,714  un  teritor  de  623.218,619  acre  (252.
      Aştfel  pe  când  la  noi  şi în pământurile  hectare  (un  hectar  face  aproape  2  ju-  315,230  hectare),  veniadu-se  pe  fiecare
      cele  mai  bune  abia  să  pot cultiva napii. găre  catastrale).  Pământul,  care s’a aflat  econmie câte 137 acre sau 55%  hectare.


                     F O I fA                     beşte  gerul;  ear  dacă  ai  beut  mai  mult,  ra­  putere?  Nu,  el  e  numai  un  fel  de biciu, care
                                                  chiul  în  loc  să  te  fi  încălzit,  îţi  alungă  căl­  face  pe  om  să-’şi  opintească puţînica  şi  obo­
                   Rachiul.                       dura  din  trup  şi  te  -slăbeşte.  Uite  colo,  în   sita  lui  putere.  Rachiul  nu  te  întăreşte;  din
                                                  marginea  drumului,  un  om  îngheţat  de  frig  potrivă  te  slăbeşte  căci  te  sileşte  să  faci  şi
                (de  loan Georgescu).
                                                  e  mort.  Da!  a  beut  rachiuri  să se încălzească  ceea-ce  ’ţi-e  peste  puteri.  Şi  ce  poate  calul,
           Rău  bă  înşeală  cine  crede,  că  şi-a găsit   l’ă  cuprins  pe  drum  oboseala,  l’a răsbit   care  în  loc  de  hrană  capătă  bice,  aceea  o
      pretin  în  fiecare  om,  pe  care-’l  vede  zîtnbin-   şi  a  Îngheţat  acolo  unde  s’a  trântit.  poate  şi  omul,  care  ţine  să  se  întărească
      du-’i  şi  făcându-i  toate  pe  plac.  De  cele mai   —  »Eu  te  întăresc!  zice  rachiul  cătră   cu  rachiu.
      multe  ori  însă  omul  căre-ţi  face  ochi  dulci şi   muncitorul obosit, care se întoarce seara acasă.  —  »Eu  te  vindec!»  Uită-te  Întro  apo-
      te  încântă  cu  vorba,  ţi e  duşman  întocmai ca   »Vino  şi  bea  un  rachiu  şi  te  vei simţi ca  tecă.  Eu  sunt  aşezat  vn  sticle  alături  cu cele­
      un  câne,  cc  să  bucură  pe  lângă  tine,  ca  să   întinerit.»  E  adevărat!  Radiiul  te  face  săţ’-i   lalte  doctorii.  Tot  aşa  de  bine  să pot lăuda
      nu  bagi  de  seamă,  că  vrea  să  te  muşte.  încordezi  puterile,  dar’  cum I  Aţi  văzut  cum  şi  otrăvurile;  şi  ele  sunt aşezate  prin  sticle
           Aştfel  de pretin al omului  este şi rachiul   să  opinteşte  calul  obosit,  să  tragă  căruţa  pe  alăfuri  cu  doctoriile  din  apoteci.  Omul  e ro­
      —  »Eu  te  încălzesc!»  zice  rachiul  cătră  bie­  deal  şi  nu  poate?  Cărăuşul  îi  trage  atunci  bul  boalelor  şi  n’are încătrâu: trebuie  să  ia şl
      tul  drumeţ,, caro tremura de frig iarna —  »Eşti   câte-va  bice,  şi  calul  se  opinteşte  şi  pleacă   doctorii  câte-odată,  Dar precum doctoria ţi-să
      Îngheţat  şi  nu  poţi  merge  mai departe?  Vino   înainte.  Şi  earăşi  stă  şi  din  nou  îşi  primeşte  dă  cu  măsură,  aşa  ar  trebui  să  luăm  şi  ra­
      bia  un  rachiu  şi  te vei  încălzi şi  vei pleca din   porţia  de  bice,  şi(  earăşi  pleacă.  Ce  credeţi,  chiul,  cu  măsură,  puţin  de tot,  şi num^i câad
      crâşmă  cu  puteri  întărite?»  E   adevărat!  Ra­  biciul  a  dat  calului *putere,  ca  să  scoată  că­  ne-ar  zice  doctorul.  Asta, ar  mai  merge, deşi
      chiul  te-a  încălzit,  dar  câtă  vreme?  Frigul  te   ruţa  în  deal?                tot  rău  ari fi,  căci  rachiul .este  şi  rămâne p
      cqpiinde  acum  şi  mai  tare şi sâmţî,  că te răs-  Aşai  şi  omul  cu  rachiul,  li  dă  rachiul  otravă  chiar  şi  luat  ca  doctorie.   ,
   1   2   3   4   5   6