Page 3 - Bunul_Econom_1905_44
P. 3
Nr. 44 __________ ____ ____________ B U N U L ECONOM Pag. 3
In grădina de legumi lucrările să valoros, atât numai că aceştia sunt în tanţă, Păstâioasele ca şi toate. alimen
fie sfârşite. Rămăşiţele de plante, frun număr mic şi cu deosebire în oraşele tele din regnul vegetal se asimilează
zele de pomi şi alte găteje de prin gră mari aproape aşa de scumpi ca carnea; ceva mai greu de cât carnea. Toate aces
dină trebuie adunate- la un loc şi mes pe lângă aceasta conservarea e mult tea împrejurări însă detrag numai puţin
tecate cu gunoi ori cu pământ, pentru mai grea ; şi omul se satură, repede de din valoarea nutritivă a păstâioaselor.
că ele ne dau un gunoi foarte bun pen peşte. Afară de aceasta la noi în Ungaria Omul greu să lasă de obiceiurile
tru plante. cultivarea şi prindereă peştilor este foarte sale, fie acestea cît de rele şi aceasta
Culcă via întrupând în pământ lem puţin considerată. Avem alte alimente e cauza, că în ziua de astăzi cu toată
nul cel bătrân, iar dela cel tinâr numai cart pot înlocui într’o măsură oare-care scumpetea cărnii nu ne putem obicinui
vârful, apoi parii aşeăză-i curmezişi peste carnea, aceştia sunt cerealele şi păstăi la alt fel de traiu; sau nu mâncăm
viţe, ca să le ţină aproape de pământ oasele. Preţul cerealelor stă în strânsă le carne de loc, sau mâncăm o carne de
la scuteala contra vânturilor geroase gătura cu preţul cărnei, în anii cu re calitate rea, stricâcioasâ sănătăţii, fiind
Grijeşte de ferberea mustului. Pre-. coltă slabă şi preţul camei se urcă din că pe timp de scumpete să conzumă.
meneşte poamele şi pe cele putrede le causa lipsei de nutriment pentru vite; multă carne stricată, dar’ felul vechia,
depărtează. Astfel rămâne ca păstăi oaselor să le dăm de a trăi nu ni î părăsim. v
inportanţă şi să căutăm dacă aceştia
B . z Pericolul cel mar mare constă însă
--HM- »"?------- oferă posibilitatea de a înlocui carnea.
Cercetările ştienţifice au dovedit că pă- ‘ în constatarea tristă, că preţul urcat al
stăioasele sunt un aliment cu valoare cărnii contribue la cnnzumarea în mă
Scum p irea cărnii nutritivă indiscutabilă, după cam reiese sură stricâcioasâ a alcoholului. Cu un
din tabela următoare. ciocan de rachiu ne ameţim uşor sto
ş i urm ările ei.
a-----1-------^
Din 100 părţi: albumină zaharuri grăsime apă / . alte materii
Urcarea constantă a preţului cărnii
eschide tot mai mult posibilitatea hrăniri Carnea 20% " 1% ' 76% restul până la 100
cu cel mai bun aliment al claselor mai săruri. ,
puţin bine situate materialiceşte. Aceasta Grâul 12’4% 679% 18% 13 6% restul celuloză f
presintâ din punct de vedere material,
dar mai cu samă din punct de vedere Cucuruzul 9 9% ' 68 4% 4 6% : 13-7% restul celuloză şi
higienic nu pericol de nedespreţuit. In săruri.
decursul vremilor s’a făcut un conţinu
progres în calitaţea alimentelor. Astăzi Orezul ,6-3% 77-5% ■09% 13;7% restul celuloză şi
săruri.
clasele muncitoare consumă o cantitate
mult mai mare de came ca înainte de Săcara H'5% 678 °/° 1-8% 15-1%
aceasta 30 sau 40 de ani, Nu trebuie
să considerăm aceasta ca nu lux ci numai Ovăsul 10/4% 47 8% . . 5-2% 124%, « « i «
ca o urmare naturală a imuncei poten
ţate, la care e şi pus astăzi muncitorul. Lintea 24-8% 548% 1-9% 12-5% «C « «
Lupta pentru existenţa, greutăţilor in-
dustrei mari fi mici oonsumă mai cu Fasolea 22-6% 532% 1-9% 12-5% « « «
seamă sistemul nervos şi ecvivalentul
cel mai corăspunzător pentru înlocuire Mazărea '« « «
îl presintâ carnea. Omul nu se poatea '■ 0 23 7°/o .49-3% 1'6% 14-8%
lipsi de came fără c a aceasta să Cartofii
n’aibâ urmări stricăcioase asupra sănă (Grumpeni) ' 2% 21% ■ 2o/° 76% « « «
tăţii. Prin obidnuinţă, âfar de aceasta
amâsuraţ climei şi altor înprejurări pu Din datele sus înşirate atrag aten macul şi ne înşelăm foamea, aceasta
tem reduce gustarea cărnei la un mi ţiunea numai asupra constatărei, că car durează puţin însă, şi nu ne dă putere
nim disparent şi în teorie s’ar părea nea împreună cu pânea constituie ali la lucru, rezistenţă la oboseală. Fără
că putem înlocui carnea cu alimente mentul cel mai nutritiv şi bun; că îndoială omul poate suporta din timp în
care conţin în măsură suficientă materii orezul nre o valoare nutritivă mare şi timp şi o hrană mai slabă, munca însă
măritoare, în realitate însă nu e aşa. ar trebui prin urmare să i-să dea 0 im în cazul acesta trebue să fie proporţio-
Peste tot e un punct vedere greşit că portanţă mult mai mare ca mijloc de natâ hranei, o muncă intensivă pe lângă
»pe lângă preţurile urcate nu rămâne hrană şi că cartoful atât de mult între o , hrană mai slabă, aduce cu sine slăbi
altceva de făcut, de cât să nu consu buinţat ca hrană are o valoare nutritivă rea corpuluişi astfel scăderea rezistenţei
măm cafne« E mare deosebire între a mică. Valoarea nutritivă a păstâioaselor corpului faţă de boale.
te nutri pentru o muncă intensivă şi se apropie de cea a cărnei, ba având
Conzumarea în măsură mare a al-
între a-ţi înşela stomachul cu tot felul în vedere procenetle în unele privinţe coholului îşi are explicarea fisiologică.
de mâncări fără Valoare, alungându-ţi chiar mai nutritoare.
numai foamea; o cantitate mică de carne Alcoholul după cercetările făcute de
este equivalentă cu scăderea energiei Carnea însă conţine numai 1—2 medici irită musculatura ini mei, face ca
procente cel mult materii asimilabile, strîngerea musculaturei sâ fie mult mai
corporalei
pe când păstâioasele conţin pănă la puternică şi astfel circulaţia sângelui sâ
Intre astfel de împrejurări ni se 10% celuloză, pe care corpul nu o fie mai intensivă. Aceasta e cauza, că
impune problema . înlocuirei cărnii cu poate folosi, ba de multe ori împedecâ după 2 sau 3 ciocane de rachiu ne
alte alimente, cari atât ca calitate, cât nutrirea celorlalte materii prin discom- simţim fnai tari, energia aceasta a cor- 7
şi ca cantitate sunt în stare a o înlo punerea sa în gazuri. Nici unele din pulul însă e de durată scurtă şi după
cui. In prima linie trebuie să atrag aten păstăioase nu conţin conbinaţiunile xan- eş urmează o. moleşire a corpului, drept
ţiunea asupra peştilor, a căror carne tinului, câri din punct de vedere al unei reacţiune a iritaţiunei. ceaiul are aceaşi
ca ori care carne presintâ un aliment munci intensive sunt de mare. impor- influinţă asupra muschiulaturei inimeî
