Page 2 - Bunul_Econom_1905_44
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  EC O N O M                                             Nr.  44

              După-cum arată ,datele statistice  în  după  cari  urmează  în  părţile  mai  des­  luni:  Ianuarie  şi  Februarie,  ba pe unele
         cei  din  urmă  10  ani,  s’au  împărţit  din  pre  mează-noapte,  Germanii,  Slavii,  Ita­  locuri  şi  numei  câte  două  săptămâni,
         domeniile  statului (public land) între far-  lienii  ş.  a.                           aşa  că  prin  Martie  şi  Aprilie,  une-ori
         meri  58,545,176  acres  sau  23,702,500        Farmele  se  pot  cunoaşte  din  de­   este  o  căldură  aşa  de  mare,  cum  e pe
         hectare  în  urma  legii  »homestiad«.     părtare,  dacă  sunt  de  ale  Germanilor,  la  noi  în  puterea  verii:  atât cădura, cât
              Preţul  economiilor  cu  cele  apar­  Englezilor  sau  Americanilor,  deoarece  frigul  au  o  putere  mai  mare  ca  pe  la
         ţinătoare  de  acelea,  a  fost' socotit  cu  cei  dintâiu  de  regulă  îşi  fac  casele  noi.  Astfel  în  capitala  Nev-York  este
         următoarele  preţuri:                      mai  frumoase  şi  grajdurile  mai  simpltj.  peste  vară  o  căldură  aşa  de mare încât
          . „  Preţul  pământului  şi  al  edificiilor   Muncitori  (zileri)  în  ecouomie  abia   mor  foarte  mulţi  oameni  de  insolaţie,
         economice  13,279,252,649  dolari  sau  se  află  la  2  milioane.  Intre  aceştia  nu   iar  iarna  în  luna  lui Ianuarie şi  Februa­
        , 66,396,263,245  coroane;  preţul  maşini­  sunt  socotiţi  Negri,  Chinezi  şi Japonezii   rie  este  un  ger  aşa  de  cumplit,  ca  şi
         lor  economice  494,247,467  dolari  sau  în  statele  mai  despre  meazâ-zi,  pe  cari   în  Rusia  de  mează  noapte.
         2.471,237,335  coroane,  iar  animalele    atât  Americanii,  cât . şi  Europenii  îi pri­                     'Ioan  Georgescu
         de  economie  au  fost  socotite  cu 2 208,  vesc  ca  pe  nişte  oameni  de  al  doilea
         767,573  dolari  sau  11,043,837,865  co­  rang  şi  astfel  nici  nu  mâncâ  cu  ei din-
         roane  sau  toate  laolaltă  80  miliarde  tr’un  blid  şi  Ia  o  masă.
         coroane.  Preţul  unui  hectar  de  pământ      Plata  muncitorilor  de  economie se    Poveţe  economici  pentru Ndemvrie.
         a  fost  socotit  atunci  cu  316  coroane.  urcă  pe  zi  dela  1%— 1%  dolar (6—7
              Starea  vitelor  în  Statele-Unite  la   coroane)  şi  pe  lângă aceste mai  căpătă
         anul  1900  a  fost  următoarea.           şi  mâncare  regulată.  La  caz  când  lucră     Pe  timp  frumos  poţi  sădi în  gropi
                                                    cu  mâncarea  lui  capătă  cu  o  jumătate  cu  pământ  bine  scormonit.  Sapă  gropi
              Cai  13,537,524  capete  în  preţ  de
         3.015,016,455  coroane  sau  222  corone   dolar  mai  mult.  Femeile  capătă  cu  o  pentru  pomii,  ce  voieşti  ai  sădi  în  pri­
         de  cap,  vaci  cu lapte au fost 16,292,360   jumătate  de  dolar rriai  puţin ca  bărbaţii.  măvară.  Sapă  gropile  largi  şi  afunde,
         capete  în  preţ  de  2.567,033  coroane   Copii  mai  mărişori  încă  pot  câştiga  pe  ca apoi  peste  iarnă  să  poată  lucra  cu
                                                    timpul . săpatului  napilor  de  zahar  câte  succes apa,  neaua  ^i  gerul  la  înbunătă-
         sau  157  coroane  de  cap,  alte  vite cor­
         nute  27,610,054  capete  în  preţ  de     4—5  coroane.  Un  lucrător  cu  carul  şi  ţirea,  la  frăgezimea  pământului.  Cură-
         3,441,915,410  coroane  sau 124 coroane '   cu  vitele  lui  poate  câştiga  pe  zi  câte  ţeşte pomii de coaja scorţoasă, de muşchi
        de  cap,  oi  41,883,065  de capete în preţ   3  dolari  (15  coroane).                 şi  de  rugină,  pentru  că  prin  aceasta
                                                         Schimbarea  sau  rotaţi unea  bucate­
        de  612,348,227  coroane  sau  14 06  co­   lor  pe  agrii  e  cam  aceeaşi  ca  la  noi:  lucrare  stârpeşti  o  sumedenie  de  in­
        roane  de  cap,  porci  38,651,631  capete                                             secte,  viermi  şi  ouă  de  ale  lor  atât  de
        în  preţ  de  849,187,837  coroane  său     1  cucuruz,  2  plante  de  sapă,  3  grâu,  primejdioasă pentru pomi; iar ca  aceasta
                                                    sau  orz,  ovăs  sau  săcară  cu  trifoiu,  4  lucrare  să  aibă  şi  mai  mare  folos,  spo-
        21  coroane  de  cap.
                                                    fânaţ  până  când  se  face  iarbă  destulă^  ieşte  trunchiul  cu  zâmă  de  var  ames­
              Numărul  poporaţiunei  econmice  a    şi  bună,  apoi  să  lasă  pâsunat  pentru  tecată  cu  peatră vânătă balegă şi sânge,
        fost  la  anul  1900  de  8,385,634 suflete,  vite,  după  aceea  iârăs  să  ară  şi  să  sa-  Prin  aceasta  spoială  aperi  totodată  şi  ,
        dintre cari 7,717,492 bărbaţi sau 91 •92%  mânâ  cu  bucate.                           altoit  mai  tineri  de  stricăciunile  epuri-
        şi  678,142  femei (lâdy) sa 8 02 %.  Peste      Clima  în  America  e  tare  schim-  lor.  Sapă  cu  grije  în  jurul  pomilor  şi
        tot  luat  în  America  sunt  mai  puţine   băcroasă.  Primăvara  lipseşte  cu  totul,  întrupeaze  în pământ  gunoi  putrăd. De­
        femei  ca  bărbaţi,  cu  deosebire  la  eco­  Vara  e  tare  călduroasă  şi  secetoasă,  părtează  crăngile  uscate  şi  rătează  cu
        nomia  câmpului.  Ce  se  ţine de celelalte   aşa  că  bucatele  să  seceră  şi  îmblătesc  un  toporaş  pe  cele  prea  dese,  călărite
        ocupaţiuni,  Americanele  stau  alăturea    în  câmpul  liber,  unde  au  şi  crescut.  una peste alta, ca  lamina căldura şi aerul
        cu  bărbaţii  lor  ca  profesoare, doctoriţe,   De  aceea  pe  asemenea- locuri  bucatele  să  poate  lucra  cu  succes  la desvoltarea
        advocatesc  ş.  a.                          se  udă  pe  cale  măestritâ  cu  ajutorul  mugurilor roditori  Tăietura fă-o  totdea­
             In  partea  de  cătrâ  mează zi,  eco­  apelor  din  apropiere.  Toamna  e  tare  una  pezişe  ca  să  se  poată  scurge  apa
        nomii  din  America  sunt după naţionali­   lungă  şi  une-ori  nu  ninge  până  prin  de  pe  ia  şi  apoi  încât  numai  să  poate
        tate  mai  cu  samă  Englezi  şi  Francezi,  Decemvrie.  Iarna  ţine  numai  câte două  să  o  şi  ungi  cu  ceară  de  pomi,

             Dar  aşa  cum  îl  iau  ţăranii,  după pove­  • Uită  crâşma,  pe vecinii  şi cunoscuţii tăi, cum   Să  întrăm  acum  într’un  spital.  Cela  de
        ţele  babelor,  ba pentru vătămătură,  ba pentru   cântă  şi  râd I  Eu  te  fac  să-ţi  uiţi  de  grigi  şi   colo  e  răcit  într’o  beţie,  iarna,  şi  acuţna  su­
        dureri  de  inimă, ba  pentru jungheturi  şi  câte  năcazuri!  Cine  are  gânduri  multe,  vină  la   fere  de  reumatism,  cela  a  căzut  eşiud  din-
        altele,  asta  e  peste  măsură  de rău.  Lasă  că   crâşmă  să  le  uitel*  Adevărat,  rachiul  poate   tr’o  crâşmă  şi  ş’a  frânt  piciorul,  ăsta  de  aici
        rachiul  luat  cât  de puţin nu poate ajuta, decât   aduce  veselie  între  pretini,  dar’  ce  e  atâta   are  o  boală  de  rinichi  din  pricina  beţiei.  Şi
        la  anumite  boale,  dar  nu  la  toate;  apoi  ce  . lucru  pe  lângă  relele  câte  Ie  aduce.  câţi  alţiil  Jumătatea bolnavilor  din  spitale  au
        poate  să-ţi  ajute  bunăoară chinina, dacă ai lua   Dacă  intri  într’o  temniţă  şi  întrebi  pe   fost  aduşi  aici  din  pricina  rachiului.
        deodată  câte  patru  <>ri  -c nci  grame  în loc  de   unul,  care  ’şi-a  omorît  femeia,  cine  la  adus   Eată cum te învesăleşte rachiul 1 Iţi perde
        unul,  cum  zice  doctorul?  Ce  să-’ţt  ajute  un   aici?  Iţi  răspunde:  rachiul.  Cela  de,  colo  a   banii,  cinstea,  sănătatea  şi mintea  —  Te duci
        litru  de  rachiu,  în  carele  babele  ţi-au  mai  ;  aprins  casa  Unuia,  cu care se duşmănea. Cine   ori  la  spital,, ori  la  temniţă,  ori  la  casa  de
        pus,  piper  ardei,u  şi  pgmânt  din  vatra  focu­  l’a  îndemnat  la  asta!  Rachiul!  In  beţie să fac   nebuni.   '
                                                                                                    Cine  *e  cuminte  îşi  cunoaşte  pretlnii.
        lui  şi  fel  de  fel  de  burueni  cu  zlmuri  tari şi  omorurite, furturile, hoţiile, aprinderile  de case
                                                                                               Cine  are-cap  să  Snţăleagă, va pricepe,” ce pre-
        otrăvitoare?  După  un  litru  vine  alt  litru  şi   nesupunerea  la legi.  Câte  certuri  între bărbaţi
        bietul  bolnav  toată  ziua  e  beat,  şi dacă beţia   şi  femei,  tot  în  beţie  prind  aripi,  câte  duş­  tin  bun  e  rachiul.  Slobod  e  să  facă  cine  ce
        îi  tâmpeşte  sâmţirea  el  crede,  că  i-au  perit  mănii,  câte  uri,  câte  nedreptăţi  şi  rele  tot  la   vrea,  dar’ să nu uitaţi, că fiecare  seceră  numai
        durerile!  Durerea  poate  să  piară,  dar’  răul,   beţie  să  nasc.   *              aceea,  ce  a  sămănat.  Cine  crede  în  rachiu, o
                                                                                               păţeşte  mai  curând  sau  mai  târziu,  căci  răul,
        rădăcina  boalei  rămâne;  boala vine  din  nou.   Haid  să  întrăm  într’o  casă  de  nebuni.
                                                                                               să  răsbună,  ori  îşi  va  perde  mulţămirea  şi
        Nu  cu  rachiul  o  scoţii  Câţi  ţărani  nu  ajung   Uite  pe  acela  de  acolo  l’a  adus  rachiul  aci,
                                                                                               liniştea casei,-'bri îşi  va perde vremea şi munca
        la  urmă  în  spital,  bolnăviţi,  prăpădiţi,  şi  nu­  vezi-1  cum  tremură  din  tot  trupul  şi  să  uită
                                                                                               şi  va  ajunge  pe  drumuri,  ori  cinstea  sa  şi  a
        mai  atunci  să  duc  la  doctor,  când  boala  lea   tot  în  pod.  Prea  a  căutat  yeselia  rachiuluil
                                                                                               familiei,  ori  va  ajunge  în  casa  de nebuni  sau
        întrat  în  toate  oasăle  şi  nu  li  şă  mai  poate   Sunt  pline  casele  de  nebuni,  de  oameni, cari
                                                                                               în  temniţă.
        scoate.   »Eu  te  înveselesc!*  zice  rachiul.  —  ş’au  perdpt  mintea-din  prea  multă  beutură.
   1   2   3   4   5   6   7