Page 5 - Bunul_Econom_1905_44
P. 5
Nr. 44 B U N U L E C O N O M Pag. 5
Patimă cu perdea. Intrnnele state ale
NOUTĂŢI federaţiei americet de nord este cu desăvâr pe Alfâld un faur lucra de zor pe o vreme
închisă şi neguroasă, fără să aibă ideă că munca
şire oprit cârciumăritul şi numai farmaciştilor acelei zile va fi încoronată de un noroc stră
le este iertat săv vândă alcohol ca medica lucit. In faţa căsii lui să opri o trăsură. Omul
' P reo tu l rom ân Dr. Epaminonda Lu-
caci va pleca la Amertca ca să Îngrijească ment. Un funcţionar dela oficiul dărilor in care era foarte ocupat cu lucrul, n’a observat
de lipsele sufleteşti ale mulţilor români duşi directe a făcut observarea că anumite me când agenţii (trimişi) băncei TorOk A. et.
de nevoile vieţii în nour continent: Dr. Lucaci dicamente cari conţin alcohol să vând în Comp. au întrat în bucătărie unde nevasta
faurului şi fata lui spăla rufe. Surprinse de
se va aşeza în oraşul Cleveland (statul Ohio). cantităţi foarte mari şi s’a pus să cerceteze
cauza. Descoperirea ce a făcut a fost foarte visita asta au întrerupt spălatul şi întrebând
interesantă. Anume farmaciştii s'au pus să agenţii de faur* femeile îl chemiră speriate,
Hymen. D-şoara Elena Iancu şi Dl
fabrice aşanuminte »medicini patente*, cari s'a care veni tot o fuga aşa negru şi nespălat
Iosif Dumitru fac conoscută căsătoria lor,
constatat nu erau altceva, decât rachiuri cu cum lucrase în atelier. Începea să însereze şi
care va avea loc în 19 Noemvrie n. a. c., mai muţt ori mai puţin conţinut de alcohol. agenţii cerură să vorbească cu faurul numai
în Oră ştie. Una dintre aceste medicinii era patentată între patru ochi; femeile însă nîţinând cont
* pentru diferite boale femeeşţi şi conţinea de doţinţa acestor domni intrară cu toţii din,
O Societate pe ac ţii belgo-maghiară cam 30% alcohol. Alta numită »Beef Tonic* bucătărie în casă strâmtă şi îngustă: Intune-
de grădinărit s’a înfiinţat în Vâcz cu un s’a constatat că conţinea chiar 41;6% alcohol. recul tăcerea şi curiositatea femeiilor creară
Urmarea acestei descoperiri va fi, că şi me o situaţie foarte interesantă şi când flicăra
capital de 300,000 Cor. Ora ul a dăruit so
dicamentele cari conţin alcohol vor fi supuse dela lampa aprinsă lumina feţele să putea
cietăţii 10 jugăre în mod gratuit, ear 10 ju-
la dare mare. cunoaşte roşeaţa neastâmpărului pe feţele feme
găre lea vândut pentru 10 mii coroane, Acţi- ilor.. Străinii puseră acum întrebarea dacâ
ile sunt subscrise numai de capitalişti bel In contra gârgăriţălor, ce să încuibează pătrariul de los Nr. 57800 să află în pose
gieni. Directorul (societăţii este contele Vilers. în grâu ş’au încercat mijloace fel şi fel. Unul siunea faurului ? femeia mai iute la gură po
dinte acestea este şi cânepa topită, precum vesti că losul l’au cumpărat în parte cu ser
Lucrul e foarte interesant observă »E Gazda*
şi cea de toamnă, care produce sămânţă. Un vitorul dela cassa de păstrare din loc şi do
dar de ce n’au subscris şi maghiarii acţii.
econom din Francia avea un hambar plin sul îl păstrează dânsul. Trecu un pătrar de
Noi din partene mai adaugem că pe de o de grâu, în care să încuibasără gârgăriţăle ceas până veni vecinul cu losul şi acum tri
parte belgienii, pe de altă bulgarii vin să ne şi nu ştia cum să se scape de ele. Odată a mişii băncii Torok că ei au adus banii ce Pa*
fericească la noi acasă cu grădinăritul care luat cânepă de toamnă neâmblătită, 'din care câştigat losul acesta ca să le plătească. Plân
să rentează âsa de bine, si de Care ai noştri apoi a aşzat mai multă şi pe lângă hambarele gând de bucurie să îmbrăţişară femeile când
cu grâu. A doaua zi a văzut numai, că co- trimişii băncii Toihk au început să numere
ori sunt prea leneşi să se apuce, ori că nu
perişele hambarelor sunt negre de gărgăriţă, de masă multele bancnote de câte 1000. Fau
să pricep şi atunci ar trebui să înveţe., cari fugeau în. ruptul capului de milosul rul nostru cu mâna tremurândă luă banii,
i' ’ * cânepii. Bine, până în şasă zile a ţinut aceasta lăsând ca vecinul său săi numere. Când să
Posta nu mai primeşte nimic pentru fugă a gârglriţelor, ear’ după aceea nu s’a reculesără de maţea şuprindere si de bucurie,
«Rusia. Ministrul de comerciu Voros a dat : mai văzut nici una pe acolo. Tot acelaşi re mulţumiră trimişilor băncii Torok, prin care,
zultat să poate ajunge şi cu mânuşile de au ajpns pe neaşteptate la aşa o avere mare*
ordin tuturor oficiilor de postă şi telegraf, cânepă topită, care asemenea să aşează pe
că având în vedere greva de la căile ferate lângă hambare. Unii le mai alungă şi cu crengi Publicaţiune. In înţelesul art. de lege
ruse, să nu se mai primească nimic pentru. de flori de soc verzi, pe cari le împlântă VI. din 1889, şi partea I. § 23-a îndrumării
Rusia. prin grâu. In Germania să mai întrebuinţează pentru executarea acelui art. să provacă toţi
* metoda următoare, care să zice că a dat re acei ob(igaţi la oaste, cari din anii 1885, ,
Concertul flautistului Miilea cu con-’ zultate: grâul să aşează în hambare tot în 1884 şi 1883 sunt născuţi în Qrăştie ori alt
straturi de câte 50—60 centimetri, ear’ pe Ioc, şi de prezent să întreţin în Qrăştie ca
■cursul baritonistului O. Mureşan şi al D-nei deasupra aceluia să pune un strat destul de în decursul lunei Noemvrie a. c. să se în-
Victoria Dr. Erdely, arangeat Dumineci: tre
gros de foi de fasole. In vfe-o câte-va zile sinue în. oarele oficioase la oficiul orăşenesc
cută in Qrăştie a succes peste aşteptare de gărgăriţele să grămădesc pe foi, a căror mi în scopul conscrierii lor, cu atât mai vârtos
.bine. Nu înţelegem aci sub reuşită partea ar ros le place foarte mult. După aceea să a- că dacă vor întrelăsa a să insinua vor fi
tistică, ci participarea publicului român în dună cu foile dinpreună şi să omor toate. pedepsiţi.
In lotul foilor de fasole să mai poate între (Orăştie) Szâszvâros, 7 'Noemvrie 1905.
număr mai mare, decât eram obicinuiţi să
buinţa şi lâna, care să zice că are aceeaşi Oficiul orăşenesc. Mihdly
vedem în trecut la astfel de concerte. inrâurinţă. căpit. oraşului.
. * *
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
Păţania a doi matrozi din marina Ani de ziie am fost bolnavă şi am
.austro-ungară. Pe doi italieni cari erau în cercat, tot ce am fost cu putinţă pentru a’mi Dela 30—6 Octomvrie v. 1905.
serviciul vasului de război austriac »Maria recâştiga sănătatea. Am consultat cei mâi re Dum 30 Barot. Cermeîu. Farcasiacă.
numiţi medici din Budapesta şi Viena, dar Luni 31 Baia mare Hunedo#a. Hundru-
"Terezia* i-a prins furtuna peCâdd să aflau
nimic nu mi-a folosit, şi respiraţia grea, du bechiu.
cu barca în portul Fasana şi ia dus şi pur rei ea de urechi, insomnia şi alte dureri de Marii , 1 Bateş.
tat prin largul mării. Unul dintre ei a căutat cari sufeream nu mi-âu trecut. Dacă însă acum Mere. 2 Cocmani. Egerbegy Turda Ara-
să* ajungă in not u aiul italian, însă părâsândul totuşi am scăpat de aceste morburi, am se nyos. MSgheruş. Rechişdorf.
puterile, s’ă înecat. Celalalt a rătăcit cu barca mulţămesc aceasta numai crucei duple elec- , j0 i ; 3 Becicherecul mire Haroschîrec
tromagnetice. Primeşte deci cele mai profunde Reşinari.
36 oare pe mare pănă când zărindu’l un
mulţămitf pentru binecuvântata dtale inven Viner
vapor al oficiului vamal italian l’a luat cu
ţie. Mă simţesc nespus de ferită, că am scă Sâbm 5 Madău. Sigetul Marmaţiei.
sine şi la transportat jumătate mort în spi pat, de durei. Nemetujvâr, 4 Maiu. Cu dis Dum. a 21-a după Rusalii, ev. 7 dela Luca. gl. 4. v. 10.
talul din Venezia. tinsă stimă: Maria Vellinger — Această epis
* tolă a primit’o dl Albert Miiller (Budapesta D u m 30 M- Zenovie. 12 Cunibert
Necrolog. Lucia Aurelia Caba a repo- V Vadâsz-utcza nr. 42/G inventatorul crucei Luni 31 A. Stahie şi soţii 13 Stanislau
sat în etate de 7% ani Sâmbătă în 22 Oct. duple electro-magnetice nr. 86,967 R. B., care Marţi 1 Cosma şi Dam. 14 Venerant
-(4 Nov.) 1905 la oarele 7% a. m. după lungi cruce se recomândă în cel mai călduros mod Mere. 2 M- Achinclin 15 Leopald
şi grele suferinţe. S’a înmormântat Luni, în spre folosire. Joi - 3 M. Achepsima 16' Otmar
24 Oct. (6 Nov.) la oarele 1 p. m. dela şcola Vineri 4 C. Ioanichie 17 Grigorie
gr.-or. din Moşniţa în cimiteriul din loc. C um s’a p lă tit u n câştig de lo Sâmb , 5 M: Galecton ' 18 Odo Eg.
Dormi în pace înger dulce 1 terie de 000.000 Coroane. Intr’un oraş I Redactor \resp. ADRIAN CR1STEA
„ Nu există
# 5 ^ 3 ^ Seminţe agricole şi de grădină mai bane şi mai recomandabile
ca acelea, care le expediază de 28 ani
M AUTH NER ODON Furnisorul Curţii Regale în BUDA-PHSTA.
Cancelaria fi depositele: Str R ottenbiller 33. - L ocalul de vânzare: Str. A ndrăaay 23.
(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco. 40—62
