Page 2 - Bunul_Econom_1905_45

' /-
' Pag- 2 . ; * -■■ •V y- ''.’;, B U N U L 1 E C O N O M ______________ _________Nr. 45

datelor, oficioase producţiunea agricolă să întrebuinţeze an de an milioane pen­ sarea făinii ca să-i reducă volumul şi
e azi cu 60% mai mică decât era tru bucate ce le împarte printre popu­ să o facă astfel mai potrivită pentru
înainte de asta cu 20 de ani prodti.cţiu- laţia muritoare de foame. export. Bucatele, carnea şi poamele, încă
nea unei recolte" mijlocii. In decursul Populaţia âfeeasta 'înşă încă e aşa nici nu sunt toate productele, cari ve­
celor 2 decehii din urmă a scăzut nu­ de decăzută; încât bucatele ce le ca­ nind în mare din America, vor bate
mărul muncitorilor agricoli cu 242.000, pătă, le duce 'pentru otrava de erutcă agricultura şi viticultura europeană la
ear suprafaţă sămănată cu grâu a scă­ (spirt) ori pentru nişte bănuţi cârcirna- ea acasă. Mai vine apoi şi Australia*
zut sub domnia liberschimbului (adecă rului ori negustoraşului, cari la rândul care în vremea din urmă să pregăteşte
în cei 35 ani din urmă) cu 3 mii. acres lor Iiîereazâ biicâtele astei adunate din cu concurenţa în anumiţi articoli. D e,
(adecă 120 mii. de ari) ,1 ar- 100 m| | nou regimului. comercial de unt a luat o desvoltare
Importul cărnii de oaie a crescut Intre aceste două extreme să mişcă aşa de uriaşă, încât să fac mereu ex­
în decurs de 12 ani deia 5000 la toate celelalte state cu agricultura lor. perimente sâ-1 conserve în sticlă, paie şi
120000 de tone. Raportul comisiunei Fireşte cele mai frumoase planuri de gyps pentru ca să-l facă transportabil.
încredinţate cu studiarea chestiunii si- reformă să croiesc şi să desbat, dar de Pănă acum le-a şi succes să conserve
losurilor (magazine de bucate, elevatori) regulă nu să pot aplica. Nu mai departe untul aşa de bine de l’a putut transporta
accentuează însemnătatea cea mare ce decât luna trecută a conchemat minis­ la depărtare de 700 miluri, adecă până
o pot avea astfel de magazine pentru trul de agricultură unguresc de pe vre­ în Africa de sud. Astfel de fenomene
apărarea ţării, şi să recomandă cu in- mea aceia Gyorgy (căci acum avem pune' în vedere viitorul apropiat agri-
zistenţă regimului ca se compună cât altul pe Feilitsch) un sfat mare la Bu­ culturei europene! Dar nu-i de lipsă să
mâi îu grabă © comisiune din repre- dapesta, ca se hotărască în ce mod s’ar creadă cineva ca vrem să speriăm cu
sentanţi ai agricultârei, ai comerciului putea ajuta proprietarilor de moşii mici exemple luate aşa de sus. Nu avem
de bucate, ai armatei şi marinei ca să să scape de datorii. Aceştia după cum decât să ne întoarcem privirile iară jbs,
facă o dare de seamă despre modul ştim sunt aşa de tare înglodaţi în da­ jos de tot, la starea înapoiată dela noi
cum s’ar putea-hrăni populaţiunea re­ torii, încât toată munca lor de peste acasă şi la urmarea cea mai neagră a
gatului britnic izolată într’un caz de an curge în cassa creditorilor, ba ade­ acestei stări, adecă la sărăcia ce predo­
războiu. sea nici nu să ajunge. mină şi la sofa ei de cruce, la patima
Urmarea acestor constatări a fost Resultatul practic al acestei consfătuiri beţiei ce cuprinde tot mai mari cercuri
cererea de a să întroduce iară vama ştim că e o nimica mare, căci Gyorgy de nenorociţi, pentru-ca să ne punem
protecţionistă pentru bucate şi vite, s’a adus, iar pe domnii ceilalţi directori pe gânduri. Cu atât mai vârtos, fiind-că
adecă un sprijin indirect dat agricul- de bănci, bancheri şi proprietari mari, chiar de ar fi singuraticii nostrii eco­
turei indigene. par’că de suferfnţa micilor proprie­ nomi încă pe atât de culţi şi să sa—
Dacă Anglia industrială şi comer­ tari îi arde! mene şi să gunoiască încă pe atât de
cială să interesează îh măsură aşa de Faţă în faţă cu agricultura euro­ raţional, cu un cuvânt să se folosească
mare de agricultura ei, atunci ce să zi­ peană împărţită în sute de mii de uni- de toate bunurile chemice şi technice
>Y
cem de celelalte state agricole, bună­ tăţi mici, cari nu sunt în stare să ţină ale achisiţiuriiior agriculturii moderne,
oară de Rusia. »Cămara Europei* cum pept cu factorii economici puternici ai dacă piaţa mare va fixa preţul bucaţe-
să numia odiniară Rusia, a ajuns în pieţelor mari, stă America cu grandioasa lor sub spesele efective de producţiune
urma neperfecţionate agriculturii şi în însoţire a celor 9O0/° dihtre multele maga­ şi dacă creditorul hypotecar va pretinde
urma repeţitel or recolte slabe, ca foa­ zine de bucate (numite acolo elevatori). Ve­ rata ori anuitatea fără amânare, atunci
metea să fie cronică în ţinuturi extinse dem de altă parte pe renumitul chemist toată munca desvoltată peste an de agri­
ale împărăţiei. Visteria rusească trebue Iag.o Cum experimentează cu succes pre- cultor nu plăteşte nimic. Singuraticul

rar sau din simpatie de artist, ci din iubirea de âramâ un cântec de mărire pentru Vodă tuirea poporului său. Aici nu e nimic din căl­
trainică şi veşnică pentru părinţii de-acasă Ştefan bătrânul, nu e vorba de Moldova lui dura patriotică de acum douâzeei-treizeci de
pentru fraţii de joc, pentru vecinii bine cu­ de Suceava lui, de luptele lui cu Turcii, de ani care făcea pe un Alexandri, să făurească
noscuţi, pentru preotul satului şi pentru lău­ câmpia cu Podul-Inalt şi de, Valea Albă a, în răgaz, înnaintea unor privitori câştigaţi
tarul satului, şi de aici pentru toţi oamenii Războienilor, ci simţul de respect şi iubire d’iniţainte, cântările de mărire ale României
satului, Ţinutului şi ţării sale ardelene. al poetului se întoarce de la locurile de stră­ nouă. Nu^ ci e revărsarea, în forme create
Oriunde aţi deschide volumul lui Oc- bună slavă românească spre cele de lungă şi năprasnic, a unei dureri care s’a grămădit
tavian Goga, veţi găsi pretutindeni această cumplită robie a aceluiaşi neam, unde se clipă de clipă într’un suflet neobişnuit de
singuranţă în orice observaţie şi în orice cu- frânge de neputinţa de a da fapte mântuitoare simţitor la sângeroasele jigniri ale dreptăţii
vâpt, această precisie in amănunte, în cele sufletul poetului: Şi mândriei neamului său, e strigătul de a-
mai mici amănunte, până la firul de izmă Măria Ta, suntem bătuţi de nevoi, gonie al pieptului pe care-1 sfărâmă o stâncă.
creaţă ce tremură în marginea Oltului, .La .noi în zădar ară plugul, Şi fiindcă astfel este această carte, nu
până la cei »doi pui de nevâstuică» ce se Căci holdelor noastre cu spicul de aur vă fi om tinăr, nu va fi suflet tinăr în Ardeal,
strâng , pentru somn la căderea sfântă a serii. Străinul le fură belşugul. care să nu să încâlzască de ritmurile răz->
Şi veţi găsi aceiaşi mărgenire şi intimitate a Şi-e ardelenească, caracteristic şi apriat boinice, care să nu verse lacrimile sale cele
iubirii, aceiaşi îmbrăţişare strânsă şi caldă, ardelenească şi această pornire vijelioasă în mai bune şi cele măi ascunsei peste aceste
care prinde cutare râu, cutare dascăl şchiop care se pare că tremură zale şi săbii se cioc­ versuri ce s’au închegat în lacrimi. Orice
şi glumeţ, cutare lăutar, pe care-1 chiamă nesc de scuturi, acest mare avânt pătimaş şi primire i se va face în România, ea nu .va
Lae Chiorul şi a fost un ţigan asupra sfâr­ sălbatic >pe câmpiile idealului, în care şi un putea să se apropie de aceia pe care o va
şitului căruia sc poate plânge, cutare căprar, poet tinăr poate învinge pe duşman şi câş­ întâmp ina în ţara pentru durerile căreia a
cutare vecin. Pănă şi când răsună în strune tiga de acele biruinţe care pregătesc mân- fost scrisă,