Page 5 - Bunul_Econom_1905_45
P. 5

Nr.  45                                             B U N U L  E C ON O M            :                       _______Pag,  5

                 NOUTĂŢI                           teste  mal  bine,  pănă  la  1200  Coroane  kilo­  ţul  de  puşcă,  moare  de  regulă  în  anul'ai
                                                                                              de  exemplu,  de  acărui  piele  să turteşte glon­
                                                   gramul.  Apoi  vine  părul  blond  cu 1180  Co­
                                                   roane  kg-ul  dacă  este  de  20—60  cm.  de   22  lea.
           D espă rţă m â n tu l a so cia ţiu n it pen­  lung.                                                  -  *  : -               -
                                                   V                   .   .       •
       tru  literatura  şi  cultura  poporului  român  din   Franţozoaicele  ţărane fiind în stare bună,   C it  poate  costa  o  grevă.  Muncitorii
       Orăştie  a  ţinut  în  15  1.  c.  o  şedinţă  în  care   azi  foarte  cu  greu  să  decid  sâ-si  mai  vândă   când  nu  vreau  să  lucre  sub  condiţiunile  de
                                                                                              plată  de  până  acum,  întrerup  munca,  în  nă­
       « ’au  luat  între  altele  şi  următoarele  hotărâri   podoaba  femeească,  pecând  pela  noi,  ce  e   dejdea  că  astfel  vor  putea  sili  pe  întreprin­
       însemnate:  S’a  hotărât  comandarea  de  240   drept  rareori,  tot  mai  vezi  agenţi  cutreeiând   zător  ca  să “le  îmbie  condiţiuni  mai  favora­
       bucăţi  diapozitive  din  domeniul  istoriei'  na­  satele  şi  îmbiând  femeile  să-şi  vândă  pentru   bile.  încetarea  aceasta  a  muncei  să  numeşte
       ţionale,  din  istoria  universală,  din  istoria  na­  nimica  toată,  coada  cea  frumoasă.   1  grevă,  ori  cu  cuvîntul  englezesc,  straie.  Până
                                                                                              la  ce.  sumă,, enormă  poate  să  se  urce  chel­
       turală  şi  altele,  cari  aţi  să  servească  la  pre­                                tuiala  împreunată  cu  o  astfel  de  grevă  ne-o
       legerile  împreunate cu demonstraţiuni la skiop-   Ouatul  găinilor  peste  iarnă.  Cât  de  şpune  statistica.  Tocmai  acum  să  lucră  în
       ticonul  despărţământului.  Pentru  acoperirea;   bună  ouătoare  să  fie  găina,  ouatul  să  domo­  ministeriul  de  comerciu  la  compunerea  sta­
       acestor  cheltueli  mari,  s’a  hotărât  ca  inteli­  leşte  în  vremea  iernii;  atunci  crescătorii  de   tisticei  despre  grevele  anilor  trecuţi.  Datele
      genţa  din  Orăştie  şi  jur  să  fie  provocată  pe   paseri  (hoare)  cu  pricepere, le hrănesc întriun   sunt  cui  se de  inspectorii  industriali  dela par­
       cale  ziaristică  să  se  înscrie  de  membru  la   mod  deosebit.  Trebuie  dat  găinilor  dela   tidele  interesate.  Foarte  interesante  sunt  da­
                                                                                              tele  privitoare  la  greva  muncitorilor  din  fa-
       asociaţiunea  pt.  cultura  poporului;  să  se lan1   Noemvrie  şi  pănă  în  Februarie  băuturi calde,   bricele  de  fer  şi  cele  metalurgice,  care  le-a
       şeze  o  colectă,  la  care  ca  cel  dintâi  contri-'   adecă  zamă  şi  boabele  ferte  ale  năutulUi,   adus  greviştilor  perderi  însemnate.  La  greva
       buent  s’a  înscris  deja  deputatul nostru Dl Dr.   precum  şi  zama  din ferberea Urzicilor. Foile, şi   asta  au  luat  parte  25000  oameni  şi  a  durat
       Aurel  Vlad  cu  20 Cor.; să se roage on. public   lujerele  urzicilor  ferte  să  amestecă  cu  făină   42  zile,  Perderea  plăţii  zilnice  să  evaluează
       ca  în  loc  de  gratulaţiuni  la  anul  nou,  să  le   de  cucuruz  în  hrana  hoarâlor.  Aceste  ames­  pro  cap  la  4  coroane,  deci  pentru  timpul
                                                                                              grevei  4  milioane  şi  200.000  coroane.  Afară
       răscumpere  în favorul despărţământului; în fine   tecături,  după  cum  ziserăm,  să  pregătesc   de  aceasta  s’a  păpat şi  fondul  de grevă,  care
      s ’a  hotărât  să  se  introducă  aşanumita ,,marca   când  sunt  calde,  şi  să  dau  găinilor  după  ce   a  fost  de  400.000  cor.  Aşâdară  laolaltă  i-a
      culturală1*,  idea  părintelui  Moţa,  câ  la  toate   să  mai  răcesc  puţin.  Decâtva  timp  s’a  ajuns   costat  pe  muncitori  greva  aceea  nu  mai  pu­
       petrecerile  şi  festivităţile  arangeate  în distric-   la  folosirea  unor  prafuri,  cari  îmboldesc  oua­  ţin  deiât  4  milioane  600.000  coroane.
    '  tul  acestui  despărţământ  să  se  lipească  pe   tul  chiar  şi  la  cele  mai  răzvrătitoare  pasări.
      'biletul  de  intrare  şi  marca  culturală  în  va­  Anume:                                 Producţiuni  şi  petreceri.
       loare  de  2,  6  şi  10  fileri  (după  dorinţă  şi   Sare  de  cugnâ  (bucătărie)  250 grame
      putinţă)  iar  suma  ce  rezultă  din  vinderea  a-   Cărbune  de  lemn  .  .   , .  170  „  Tinerii  meseriaşi  rom.  din  loc,  invită la
      cestor  mărci  să curgă în cassa despărţământu­      „     „  pământ  .   . .  190  „   serata  teatrală  ce  o  vor  arangia  Sâmbătă, în
      lui.  Cei  cari  voesc  să  cumpere  astfel  de  Cărămidă pisată  .  .  .   . .  30  „  12'25 Noemvrie  1905,  în sala hotelului „Trans-
      mărci  să  se  adresezer ia  Dl  I.  Moţa,  Orăştie.  Prefaceţile  în  praf  şi  amestecaţile toate   silvania1*.  Începutul  la  8  ore  seara.  Preţul  de
                           *                      la  un  loc,  apoi  din aceste prafuri să amestecă   intrare:  Locul  I.:  şirul  1,  2  şi  3,  câte  2  cor.,
            Prom ovare.  DL  Traian  Mihai  fiul  Dlui   în  făină  de  cucuruz  şi  cu  puţină  apă  caidâ   şirul  4  şi  5  câte  1  cor.  60  fi!.,  locul  II.: şirul
      loan  Mihai  din  Orăştie  a  făcut  doctoratul în   să  face  un  brei  (cir)- foarte  plăcut  găinilor.  1  şi  2,  câte  1  cor.  20  fi!.,  şirul  3,  4  şi  5,
      ^tiinţile  economice,  financiare  şi  politice  la  Toată  filozofia  pentru  ca  să avem bune   câte  1  cor.;  parter  80  fii.;  galeria  50  fii.;  Lo-
      universitatea  din  Strassbourg.            ouatoare,  stă  în  meşteşugul  de  a  le da hrană  ,gele,  câte  8  cor.  Venitul  curat  e  destinat
                           *
                                                  întăritoare.  Sângele  de  pe  la  măcelari  întoc­  fondului  propriu.  Suprasolviri  să  primesc  cu
            Probă  de  romană.  Duminecă  după    meşte  o  hrană  minunată  şi  costă  mai  nimic,   mulţămită  şi  se  vor  cuita  publice.  Bilete  de
      ameazi  la  3  oare  va  ţinea  secţiunea  indus-   trebuie  însă  să’l  întrebuinţăm fert.   Ca  Să’l  intrare  să  pot  căpăta  la  dl  loan  Lăzăroiu  şi
      trială  a  Reuniunii  economice  din  Orăştie   pregătim,  îl  vărsăm  întro  căldare  cu  apă   seara  la  cassă.
      probă  de  romană  sub  conducerea  preşedin­  fiartă;  după  o  jumătate  de  ceas  de  ferbere   Program:  1.  „Sbucium“,  de  E.  Sabo,
      telui  Dl  G. Baicu în sala hotelului Transilvania.   el  să  întăreşte,  apoi  îl  mestecăm  cu  făină,   deci.  de  dşoara  Ana  Beri an.  2. „Aşa  a fost să
      Nădăjduim  că  şi  inteligenţa  care  ţine  să  ştie   adăogândui şi  tărâţe, şi-l frământăm puţin, ast­  fie”,  piesă  teatrală  într’un  act,  de  Alex.  Ţin-
      juca  cel  mai  frumos  joc  naţional  românesc,  fel  pregătit  îl  dăm  găinilor  să  mânce.  ţari  jucată  de  d-nii;  G.  Suciu,  G.  V.  Bidu,
       va  lua  parte  în  număr  complet.                            *                       L;  Roşea,  N. Opincar jun.,  N.'Herţa, d-şoarele,
                           *                           Cât  trăiesc  a n im a lele?  Animalele   A.  Ciucurel şi  A.  Berian.  3.  „Otravă  de  hâr-
            N egoţu l,  care  e  foarte  puţin cunoscut   domestice  trăesc  de  regulă  mai  mult  decât   ciogi“.  com  într’un  act,  de  Anton  Pop,  ju­
     ,  de  Români,  e  şi  negoţul  cu  părul  femeesc,   neamurile  lor  cele  sălbatice.  Cânele  poate   cată  de  d-şoara  L.  Dicu  şi  dl G. Shciu. După
      Teâra  cea  mai  vestită  în  felul  acesta  de  ne­  trăi  20  de  ani.  Porcii  pot  trăi  pănă  Ia 40 de   producţiune  dans!
      goţ  este  republica  Franţa.  Din  Franţa  să ex-   ani.  Vârsta  mijlocie  a  calului  e  de  26—27   NB.  Cei  cari  diu  greşală  n’au primit in­
       poartă  pe  an  10,000  kg.,  şi  să  impoartă   ani,  deşi  avem  exemple  de  cai  cari  au  trăit   vitare,  să  se conzidere prin aceasta  de invitaţi.
      54,000.  kg.  de  păr.  La  importul  de  păr  are   chiar  62  de  ani.  Caii  de  tramvay  rar  trec
       partea  leului  împărăţia  China  de  unde  vine   peste  12— 13  ani.  Iepurile  de  casă  trăeşte   Teatru  roman  în  Sibitu.  „Reuniunea
       la  an  20  de  mii  de  kg.  de  păr  negru  şi   7  ani,  iepurile  de  câmp  8  ani.  Veveriţa  pe   sodalilor  români  din  Sibiiu“  a  dat  Vineri  la
      aspru,  care’l  subţiază  şi’l  colorează în diferit e   lângă  toată  grija  cu  care  să  apără,  moare  în   17  Noemvrie  st.  n.  1905  in teatrul orăşenesc
       nuanţe  fabricanţii  dinv Paris  cu  ajutorul  che-   anul  al  7  lea.  Cămila  cea  blândă,  trăeşte   piezele:  L  Poştaşul  dragostei  Comedie în trei
       micaliilor.  Din  Italia  să  impoartJLla  an  6000   pănă  la  100  de  ani;  ursul  cam  20  ani,  leul   tablouri,  de  N.  Rădulescu-Niger.  II.  Arvinte
      leg.  păr  negru  de  calitate  mijlocie.  Kgr.-ul   o  duce  pănă  la  70  ani;  elefantul,  deşi  nu  e   şi Pepelea Vodevil într’un act, de vasile  Alexan­
       să  plăteşte  de  regulă  cu  90  Coroane.  Părul   regele,  dar  e  patriarhul  animalelor, el  ajunge   dri.  Venitul  curat e  destinat pentru ajuturarea
      cel  mai  frumos  şi  mlădios  îl  dă  însăşi  Bre-   pănă  la  400  ani.  Pielea  cea  groasă  nu  asi­  săracilor  noştri.
       tania,  o  provinţă  a  Franţiei.  Părul  alb să plă-  gură  totdeauna  şi  o  viaţă  lungă.  Rinocerul

                                                                   Nu  există
                               Seminţe  agricole  şi  de  grădină  mai  bane  şi  mai  recomandabile
                                                     ca  acelea,  care  le  expediază  de  28 ani
                   M A U T H N E R   O D O N   Furnisorul  Curţii  Regale  în  B U D A -P E S T A .
                               Cancelaria fi depositele:  Str  Rottenbiller 33.  Localul de vSiizareţ  Str.  Andrâasy  23.
                   (139)              '    Catalogul  ilustrat,  de  226  pagini,  se  trimite  la  cerere  graţuit  Ş»  franco.  4 1 -5 2
   1   2   3   4   5   6   7   8