Page 3 - Bunul_Econom_1905_45
P. 3

Nr.  45                                              BUNUL     ECONOM                                                   fog.  3

        econom  stă  tn  faţa  acestor  puteri  mări  •j se  poate  vecha  aceasta  şi  din  câteva   Chiar  că  d  ar  intenţiona  o  parte
        economice" neînarmat,  şi  neajutat  de ni­  date  statistic»,  pe  cari  le  publicăm  aci   a  economilor  schimbarea  acestor  două
                                                    după  unele  foi  economice.               sămânături,  nu  ar  pute-o  face  aceasta
        meni  el  trebuie  să  ?j ungă  la  sapă  de
                                                         Grâul  se  cultivă  la  noi  pe  un  te-   aşa uşor  din  pricina  aceea,  că  unde  nu
        Iernă,  în atârnare economică.
                                                    ritor  de  aproape  6  milioane  jugăre  ca-   e  câmpul  comasat,  ci  se  practisazâ  tot
             Aci  numaiînSoţirea  mai  poate  ajuta.
                                                    tastrale,  săcara  pe  2  miiioane,  orzul  pe   sistemul  celor  trei  câmpuri,  dintf’e  cari
        Dacă unul singur  nu poate prăvăli un bo­   2  mii.; ovăsulv.J®/4  mii.  iar cucuruzul pe   unul  se  cultivă  numai  cu grâu  al  doilea
        lovan  asta nu va  să  zică,  că  bolovanul  nu   4  mii.  jugăre  catastrale.  In cei din urmă   cu  cucuruz,  iar  al  treilea  se  lasă  în
        s’ar putea stârni din loc. Dacă pun 20,  30   15  ani  s’a  sporit  numărul  pământurilor   ogor,  acolo vrând-nevrând fiecare trebuie
                                                    arătoare  cu  500  de  mii  de  jugăre,  se  cultive  numai  acelaşi  soiu  de bucate
        inşi mâna merge cu uşurinţă, căci însoţirea
                                                    din  care  numai  pe  grâu  se  vine  o spo­  pe  care  adecă  îl  cultivă  şi ceialalţi eco­
        crează  putere  nouă.  Numai  conştiinţa
                                                    rire  de  150  de  mii  jugăre,  iar restul se   nomi.
        ţinerii  la  olaltă,  adecă  a  solidarităţii,
                                                    vine  pe  plantele de  nutreţ  şi comerciale.  f  Dacă  şi  în  sistemul celor  trei câm­
        exprimată  în  praxă  prin  însoţire,  va        Din  aceasta  se  poate  vedea  fără   puri,  mai  vedem  cultivându-se  pe  ici
        putea  să  poarte  cu  izbândă  arma  în  îndoială,  că  sporirea  nu  e  egală.  In apro­  colea  şi  alte  bucate,  ca  orz,  ovăs,  mă­
        apriga  luptă  economică  cn  duşmanul      pierea  căilor  ferate  se  cultivă  cu  deo­  lai  hrişcă,  bob  ş a .   apoi  cultura  aces­
        nevăzut  al  capitalizmului.  Din  peirea   sebire  napi  de  zăhar,  plantele  uleioase   tora  e  mai  numai  ca  de  rudă,  cum  se
                                                    şi  de  nutreţ.  Tot  în  apropierea  căilor  zice,  ca  adecă  se  nu  li se  peardă  să­
        atâtor  existenţe  mici  economice  şi  din
                                                    ferate  se  mai  cultivă  pe  unele  loCuri   mânţa.  Ar  fi  deci-  tare  de  dorit,  ca  şi
        situaţia  desperată  din  care  singuratici
                                                    într’o  măsură  mai  mare  şi  viţa de  viie,   în  sistomul  celor  trei  câmpuri  să ,  se
        isolaţi  înzadar  s’au  luptat  să  scape,  s’a   pomii  şi  păşuriiile  mai  dese.    facă  o  spărtură  în  înţelesul  articlului de
        născut  şi  prinde  tot  mai  adânci  rădă­      Plantele  de  nutreţ,  adecă:  trifoiul   lege  XII  din  anul  1894  şi  să  se  lase
        cini  nădejdea  în  viitorul vieţii celei nouă   luţernâ,  măzărichea s.  a.  se  cultivă până   o  parte  de  câmp şi pentru  cultura plan­
                                                    acum  numai  pe  i s/4  milioane  jugăre   telor  de  nutreţ,  a  ovăsului,  a  napilor
        a  însoţirii.  însoţirea  e  zidită  pe  bază
                                                    catastrale.  Dar  numărul  acesta  abia  e   de  nutreţ  ş.  a ."
        ideii  ajutorului  reciproc,  toţi pentru unul
                                                    de  ajuns,  ca  să  se  poată  ţinea  vacile    Nu  tot  aşa  se  întâmplă  în  câm­
        şi  unul  pentru  toţi.  Ea  are menirea no­
                                                    dela  1000  societăţi  de  lăptărit.  Starea   purile  comasate!  Aci  fiecare  proprietar
        bilă  să  mântuiască  de  peire  pe cei mici   plantelor  de  nutreţ  e  aproape  aceeaşi   poate  cultiva bucatele  şi plantele acelea,
        dar  harnici,  fie  aceştia  proprietari  ori   de  acum  15  ani.  Ce e  drept că  în eco­  pe  cari  le  ştie  el  mai  de  preţ  şi  mai
        desmoşteniţi;  să  le  dea  posibilitatea  de   nomiile  cele  mai  mari  se  mai  îngraşă   bune  pentru  împrejurările  economice,
                                                    cu  plantele  numite  şi  un  număr  oare­
        a-şi  recâştiga  cel  puţin  independenţa                                              în  cari  se  află.  Acestor  câmpuri  este
                                                    care  de  vite  pe  fiecare  an  dar  aceasta
        economică,  dacă  nu  şi  cea  socială.  în­                                           a  se  mulţumi,  pe  unele  locuri,  nu  nu­
                                                    şi  mai  înainte  tot  aşa  ş’a  întâmplat.  mai  starea  înfloritoare  a  vitelor, ci chiar
        soţirea  are  scopul  să  lumineze  mintea
                                                         Preţul  grâului  pe  an  face  672 mi­  şi  â  unor  plante  mai  de  preţ,  ca  cum
        celor  mici,  că  nu  sunt  condamnaţi; cu   lioane  de  coroane,  al  săcârei  182  mili­  e  grâul  şi  cucuruzul.
        ori  ce  preţ  la  peire,  ci  li-  să  poate   oane,  al  orzului  169 •  milioane,  iar  al   Aşa  dar’  să  nu  mai  cultivăm  atîta
        ajuta  dacă  dau  înşişi  mâna  de  ajutor.   Ovăsului  156  milioane.  Aşa  dar  aceştea   grâu  şi  cucuruz  că  până  acum,  ci  mai
                                                   patru  spicoase  ne  dau  pe  an  aproape
        Pe  cel  mic  nu’l  va  cruţa  nici  mila  celor                                       multe  plante  de  nutreţ;  cu  cari  să  pu­
                                                    1200  milioane  de  coroane.  Cucuruzul
        puternici,  nici  ajutorul  statului  nu’l  va                                         tem  nutri  vitele  bine,  atunci  apoi  şi
                                                   se  cultivă  pe  an  în  preţ  de  300  mili­
        pune  ţn  picioare,  ci  numai  el  însuşi  îşi                                        dacă  nu  să  face  mămăliga  din  cauza
                                                   oane  de  coroane.
        va  putea  ajuta  însoţindusă  cu  mai mnlţi    In  sumele  de  mai sus sunt  cuprinse   secetei,  vindem  numai  un  viţel  frumos
                                                                                               şi  cu  preţul  aceluia  atîta  cucuruz  pu­
        cari  să  află  în  aceiaşi  condiţie,  creând   şi  bucatele  acelea,  pe  cari  le  mâncăm.   tem  cumpăra,  ca  să  avem  mămăligă
        astfel  o  putere  nouă economică  careva   Se  ştie  anume,  că  pela  oraşe  şi  chiar   mâi  pe  tot  anul  cu  casa  întreagă.
                                                   pela  unele  sate  se  consumă  mai  multă
        putea  resişta  cu  succes  şi  faţă  de  mai
                                                   mămăligă,  cu  deosebire  pe  timpul  de                            loan  Georgescu
        tari.  însoţirea este şi  râspânditoarea  vir­
                                                   iarnă.
       tuţilor  economice.  S ’a  băgat  de samă  că    Mămăliga  cu-lapte  şi carne de porc
       însoţirile servesc pe  lângă înaintarea eco­  este  stâlpul  casei economilor  noştri.  De          Concurs.
       nomică,  şi  însuşirile  spirituale  şi  morale   aceea  apoi  e  şi  constatat,  că  în  părţile
        ale  însoţiţilor.  Ea  este  cea  mai  bună   locuite  de  Români se consumă mai mult
                                                   cucuruz,  ca  grâu.  Dar  acest  metod  de       Devenind  vacant  postul  de  secre­
       şcoală  care  cultivă  simţul  de  solidari­                                           tar  II  al  Asociaţi unii  pentru  literatura
                                                   nuţrire  va  mai  suferi  oare-care  şchim-
       tate,  conştiinţa  de  sine  şi  încrederea  în                                        română  şi  cultura  poporului român, prin
                                                   bare,  din  pricină  că  ac,este  două  roade
       puterile  proprii.                          de  cucuruz  din  aceşti  doi ani  din urmă   aceasta  se  publică  concurs  pentru  ocu­
                                                                                              parea  acestui  post  sub următoarele con-
                                      (Va  urma.)  n’an prea izbutit pe cele mai  multe locuri.
                                                        Pe  unele  locuri,  cultura  de bucate   diţiuni:
                                                   a  economilor  noştri,  se restringe  mai  eu   Concurenţii  au  să  dovedească  că
                                                   samă  la  aceste  două  sămânături.  Dar   sunt  români,  că  au  terminat  studii  aca­
            Cultura  bucatelor.                    astăzi  e  pe  deplin  constatat,  că  într’o   demice  şi  eventual  ativitaţea  lor  pe  te­

                                                   economie  bine întocmită se  mai  pot cul­  renul  cultural  şi  literar.
             In  timpul  din  urmă  s'a  sporit  tot  tiva  şi  alte  plante,  cari  la  vânzare  aii   >   Postul  va fi  de ocupat  la  1  Ianuarie
       mai  tare  numărul  acelor  economi,  cari   un  preţ  cu  mult  mai  mare,  ca  grâul şi   1906  şi  cel  ales  nu .va  putea  ocupa
       nu  se  mai  mulţămesc  cu  o  cultură  ex­  cucuruzul.  Dacă  in  aceşti'  doi  ani  din   altă  funcţiune  împreunată  eu  oare  de
       tensivă  (estinsâ)  a  bucatelor  ci  au  în­  urmă  au  avut  şi  aceste  două  bucate un   birou  sau  de  şcoală,  ci  va  avea să con­
       ceput  reducerea  culturei  acelora  în coti­  preţ  mai  bun,  se nu ne amăgim  a crede,  sidere  postul  de  secretar  II-lea  ca oou-
       tul  creşt&rei  şi  ţinerei  vitelor,  adecă  a   că  şi  pe  viitor  are  să  fie  tot  aşa.  Nu!   paţiune  a  sa  principală.  Agendele'  se­
       nnei  economii  intensive.  Pe lângă  toate   Doamne  fereşte.  Pentru-că  când  sunt  cretarului  II  sunt  prevăzute  în  §-29 din
       acestea,  bucatele  se  cultivă  la  noi  pe  ani  mânioşi,  preţul lor scade într’un mod  statutele  »Asociaţiunii«  şi  până  la  sis-
       întinderi  destul  de însâmnate,  după-cum  foarte  iusămnat.                          temizarea  definitivă  a  postului,  se  vor
   1   2   3   4   5   6   7   8