Page 3 - Bunul_Econom_1905_48
P. 3
Nr, 48 •'_______ BUNUL ECONOM Pag. 3
ţi u nei a dlui Bela de Ieszenscki o şe După-ce directorul şi referentul re Neagu dela »Albina«, care povesteşte
dinţă în care s’aU sobsternut prin tefe- - uniunei au m ii făcut unele propuneri şi despre legăturile dintre aceste două
rentul s-ecţiunei rapoaiţele cu privire 1 i bune cu privire fa propagarea' şi mai ţări, pe cari ne obicinuisem a'le socoti
cultura plantelor industriale pe ieritorul intensivă a plantelor industriale, preşe drept una singură, fiindcă trăiau sub
comitatului 'timiş. După raportul refe dintele secţiunei încheie şedinţa. conducerea unui singur rege.
rentului în anul 1905 s’a cu.tivat pe un .. v / , «Dacă vă uitaţi pe harta Europei
teritor de 382 jugăre catastralc' tutun vedeţi limbă mare de pământ aşezată
(tăbac) pentru societatea de export, de apusul Rusiei. Aceasta este «penin
adecă cu 300 jughăre mai mult ca în Mnraţi-Y; spre săracii noştri. sula scandinavică», aşa ne spune <?ri ce
ânul trecut. Ţăranii cultivători recunos ■ ■ v . ■ - • -K—» • • - ; carte de geografie. Suprafaţa ei se soco
când rentabilitatea .culturei tutun ptei să »Mila dală săracilor teşte la 770 kilometri pătraţi. Din această
însinue în număr tot mai mare la reu te cutată de păcate, îţi câşV
ti»ă îndurare şi viaţă veci- întindere 448 km. sunt ai Suediei şi
niune pentru a cultiva tutun. In timpul , nică*. . 322 sunt ai Norvegiei. Aşa dară sunt;
din urmă s’au insinuat încă 5 comune ' ' Inscripţia pe icoana ţări mari, dar au oameni puţini, pentru
cari vor cultiva tutun pe un teritdr de > Maicei Domnului, ce atârnă că, mai ales îu Norvegia, spre miază
IOO jugăre cats. de-asupta lădiţei cu crucerii noapte ţinuturile sunt muntoase şi fri
Cu privire la cultura sfeclelor de ' ' săracilor,^în localul „Reu guroase, şi unde pământul e sărac, omul
zăkar referentul ceteşte mai întâiu con niunei sodălilor rom. din
Sibiiu». ’ nu se prea îndeasă. Amândouă aceste
tractul făcut cu fabrica de zăhar din ţări numără o poporaţle de 7 ‘/2 mii.
Mezâhegyes pentru anul 1906, prin care In frăţească înţelegere cu «Des şuflete, din cari 2 l/* mii în Norvegia.
să fie asigurate interesele economilor cul părţământul femeiesc întregitor al »Reu-v Norvegia ar avea deci ceva peste 6
tivatori. Contractul să ia la cunoştinţă niumi sodalilor români din Sibiiu«, for locuitori pe kilometru pătrat, ceace este
cu puţine modificări. Cu bucurie să ia mat din femeile noastre, ce stau aproape foarte puţini. Clima peninsulei scandi
la cunoştiinţă raportul referentului, din de clasa meseriaşilor noştri, şi cu scop navice este potrivită spre meazăzi şi din
cate reese, că economii noştri la pro de a ajuta Reuniunea în afacerile ei, ce în ce mai rece cu cât ne urcăm
paganda reutiiunei îmbrăţişază cultura: închinate binelui obsteşc, apelăm la ini spre mează noapte. In nordul Norvegiei
acestei plante industriale cu interes tot mile generoase şi 16 rugăm să bine- e mai frig. Aici sunt părţi unde două
mai mare. Aşa va cultiva în comuna voiască a dărui bani, vesminte şi alimente, luni în şir din Noemvrie pănâ în Ianua
Zadany, unde s’a înfiinţat în timpul din ce să se împartă în ajunul naşterii rie, nu se vede lumina soarelui. Locui
urmă o societate economică nouă, dl Domnului vintre săracii noştri- (învăţăcei, torii din peninSula aceasta sunt din nea
preot Nicolae Vulpe pe un teritor de şcvlari, bărbaţi şi femei scăpătaţi). mul Germanilor.
15 jugăre sfecle de zăhar, voind şă do Ne găsim în preajma zilelor, în
cumenteze celorlalţi economi rentabili cari săracul ca şi bogatul, caută să ’şi Norvegia a stat înainte vreme sub
tatea acestei culturi. Insinuându-să cu încălzească sufletul şi corpul. stăpânirea Danemarcei (Daniei). împre
timpul tot mai mulţi cultivători, reuni Cei pe cari Dumnezeu povăţui- jurările politice ale Europei au slăbit
unea are speranţă a putea edifica cu toriul a toate, V’a binecuvântat din tare statul Danemarcei şi în 1814 Nor
ajutorul ministrului de agricultură p fa celţugul său, daţi putinţă şi celor lipsiţi, vegia s’a desfăcut de ea.
brică de zăhar în Timişoara, ceeace va 6a cel puţin î 1 zilele de bucurie ale Atunci statele cari luptaseră împo
avea o mare însemnătate pentru pro naşteri Mântuitorului _ nostru să prea triva lui Napoleon şi cari să folosiseră
gresul economiei in Bănat. mărească pe Creatorul şi făpturile sale. de ajutorul Suediei, au voit să-i dea o
Ce priveşte cultura inului şi a împărăţia darurilpr se va face cu răsplată şi i-au alipit Norvegia. La în
cânepei referentul urată în detailuri, în cuvenită solemnitate sub binevoitorul ceput'dar a fost mai mult o stăpânire
ce formă a lucrat reuniunea de agricul protectorat al patroneselor despărţă din partea Suediei decât o tovărăşie;
tură pentru propagarea culturei acestor mântului nostru, stimabileledoamne Mi- cu încetul însă Norvegia a căpătat drep
plante fructificăfoare. Ceteşte ofertele nerva Dr. Brote, Ana Dr.'Moga şi Eli- turi din ce în ce mai mari încât în vre
diferitelor fabrici şi societăţi de valori saveta Bugarsky. mea din urmă era numai unire perşo-
zare cu cari s’ar putea încheia contract. Darurile benevole să se trimită la nală. adecă un singur rege pentru amân
După ce arată datele statistice colecta- adresa «Reuniunii sodalilor români, din două ţările, dar fiecare cu toată a ei
tate eu privire la cultura acestor plante Sibiiu«. oblăduire deosebită. Fiecare din aceste
în comitatul Timiş, secţiunea hotăreşte două ţări are guvern deosebit, camere
a primi ofertai firmei Salzmann din Se- Lacrimile vărsate de săracii noştri deosebite, dar aveau un singur rege,
gediţV care plăteşte cânepa după lun servească drept cea mai înaltă răsplată cel care domneşte azi numai în Svedia
gimea ei cu IO--—24 coroane şi să deo- pentru toţi aceia, cari posibilă ne fac pe Oscar II.
bligă a purta spesele transportului. împlinirea acestei datorfnţe, bine plăcute Despărţite în toate afacerile lor,
In sfârşit să primeşte şi raportul şi oamenilor şi lui Dumnezeu. Suedia şi Norvegia erau unite numai
referentului cu privire Ia înfiinţarea sta Din şedinţa comitetului «Reuniu în chestia serviciului consular adecă în
ţiunilor pentru cultura răchitei mobile. nei sodalilor români din Sibiiu«, ţinută ţările străine amândouă statele erau re-
La apelul făcut de reuniune până acum la 23 Noemvrie n. 1905. presentate prin’trun singur »consul«, ca
sunt însemna te 26 jugăre catastrale Victor Tordăşianu, Ştefan Duca. şi cum ar fi fost un singur stat. Acest
pentru acest scop şi insinuările să în- prezident, notariu. lucru nu le plăcea Norvegienilor. Sunt
mulţăsc din zi în zi, cu atât mai mult, aproape 20 de ani de când ei caută
fiindcă* ministrul;de agricultură pune prin toate chipurile să aibă un serviciu
pentru cultivare rochiţa gratis la dis Din toată lumeg». consular deosebit al lor. Acum vreo
poziţie şi pentru fieşte-care jugăr catas- zece ani, aqeastă ideeă a găsit apără
tral, pe care să va cultiva rachita;dă- tori mulţi în camera Norvegiei şi s’a
rueşte o subvenţie de' 160 coroane- Norvegia şi Suedia. votat o lege pentru îndeplinirea ei. Nici
Raportul referentului să primeşte cu O întâmplare de mare însemnătate o lege, după constituţia lor, nu poate
plăcere şi secţiunea îl încredinţează ca s’â petrecut în cursul acestui an. Nor să aibă putere până nu este iscălită şi
să lucre şi în viitor pe aceasta cale în vegia s’a despărţit de Suedia. Cine vrea de rege. Regele n’a voit s’o iscălească.
conţelegere cu direcţiunea reuniunei. să ştie de ce şi cum, să ascult pe Moş- De atunci au fost mereu nemulţumiri
