Page 5 - Bunul_Econom_1905_48
P. 5

Nr;  48                                             B:UNUL  ECONOM                                                    Pff  5
                                                                                                    •      /  o '          ■  ;,v. v, ;".y-
        mişcare  în  sinul  Chinezilor.  Poporul  J  sunt  în  deosebi, de  mare  preţ  acticolii:   Tarif  redus  la  transportul  de
        mongol  conzideră  victoriile  ' Japone­    1.  Extras  ,.din  legea  comercială,.  2.  gunoi  artificial.  Ministrul  de/ comerciu
        zilor  mai  muiţ  ca  o  victorie  a  rassei  Notarul  3.  Ce  nu  poate  să  aducă exe­  a  dat  ordin  căilor ' ferate  ungare  ca
        galbine  în contra  albilor  Frica de pănâ  cutorul? 4.  Despre ţinerea şi pumpârarea  tariful  redus pentru transportul de gunoi
        acum  a  Chinezilor  de  Europeni s’a pre­ animalelor  domestice.  Recomandăm  cu  artificial  să  se  aplice  şi  la  comersanţi,
        făcut  In  ură  pe  faţă* care  să-  manifestă  toată  căldura  acest  călindar  fără  păre-  nu  numai  la  agricultori.   ^  /
        ■deja  împotriva  străinilor  şi  care  poate  che  oamenilor  dela  satţ.  Să  poate  co­
        avea;  încă  urmări  foarte  grave.1  Mult  manda  dela  tip.  «Poporul  Român«  Bu­        Ce  venite  frumoase  dă  pomă-
     •  mai  importantă  este  mişcarea revoluţio­  dapesta,  VII.  Amazon-utcza  6^-8.  Pre­  ritul  raţional,  să  poate  judeca  şi  din-
        nară  din  China,  care nu vrea să schimbe  ţul. 40,  fii.  Posta  10  fii.  Cine  nu  cum­  trun  articol  al  foii săptămânale germane
        numai  stările  actuale  din  imperiul  chi­ pără  acest  calendar  atât  de  frumos,   din  Bistriţa,  câte  face  un ‘  mîc  "raport
        nez,  ci  a  detrona dinastia Mandsu. Nici­  atât  de  bogat  şi  atât de  plin cu poveţe   despre  desfacerea  poamelor  din diferite
                                                                                                                               f
                                                                                               comune  din  jurul  Bistriţii.
        odată  poporul  chinez  n’a  iubit  această  şi  învăţături,  să  lipseşte  de  cea  mai
        dinastie  şi  sute  de  ani  a  tolerat’o  cu o  folositoare  carte  de  casă.  Dela  15  ex.   Astfel singură'comuna  Petersdorf a
        ură  tăinuită/  Mişcarea  aceasta  revolu­  în  sus  se  dă  150/ 0-  rabat  şi  plâtirea   vândut  până  acum  poame  în  valoare
        ţionară  e  excelent  organ zată  şi  să  ex­ poştei.  Comercianţilor  2Î>%.           de  fl  35,000.  —  Cei  din comuna  Win-
        tinde  şt  la  o  parte  a  armatei,  e, E  cu   Surprindere  pentru  cei  suferinzi   dau  aşteaptă  preţuri  mai  bune,  au  însă
        putinţă/ca  în  scurt  timp  lumea  să  fie   este  de prezent crucea electro-magneticâ   după  preţul  de  acum  poame în  valoare
        -surprinsă  de  cruzimile  ce  le  va  pune  R.  Şţ.  N-r.  86.967,  descoperită  de  dl   de  80—100  de  mii.  Fiind cererea după
        la  cale  partidul îm părâtesfei-văduve spre   A Ibfert  Miilier  (Budapest,  M-f  Vadâsz-   poame,  mai  ales  după  mere  frumoase,
        a  suprima  revoluţia.  O  dovadă  destul  uteza  42  G.) care tâmădueşte de minune    grozav  de  mare,  preţul  lor  să urcă me­
                                                                                               reu.  Un  ţarari  din  Petersdof  a  vândut
        de  eclatantă este boicotarea  comerciului  reuma,  astma,  insomnia,  gichtul  etc.,
                                                                                               maja  metrică  de  mere  soiul  parmaine
        american  şi  uciderea  misionarilor  ame­ ceea-ce  d.  e.  dovedeşte  şi  următoarea
        ricani  în  timpul  mai  nou.               scrisoare:  Stimate  dle  Miilier!  In,8 Au-   de  aur  cu  18  fl.
             A l  77  fi  7 8   le»  Cassariatul  gust  anul  acesta  bietei  mele  neveste,        Un  cunoscut  cultivator  de  poame
        «Reuniunei  române  de  înmormântare        care  deja  de  o  ani  pătimea  de  reumă,   din  Windau  ş-a  grijit  recolta  întreagă
        din Sibiiu^  a  solvit  zilele  acestea ajuto­  atât  de  rău  i-se  făcu,  încât  nici  în  pat   în  pivniţă,  şi  cere  pe  ea  3000 fl., 2500
        rul  statutar  după  răposatul  membru  nu  şe  putea,  mişcă.  Âiunci  am  coman-     fl  i a  îmbiat  deja  un  comerciant  de
        Rozalia  Cristea  n.  Svoboda,  soţie  de  ( dat crucea D.Tale electro-magnetică, care   poame.  Din  Bistriţa  şi  jur  sau  expedat
        •compactor:Şi jtficolae StanciU, fost econom.  după  o  folosire  de  5  zile  de  aşa  efect   până  acum  5—600  vagoane  de poame
             Acestea  formează  cazurile  77  şi  a' fost,  că  nevasta  s’a  simţit  mai  bine,
        78  de  moarte  în  sinul  »Reuiji,unei  ro-.  putându se  şcula  şi  din  pat.  Admir  e-      w  e                          ~
        mâne  de  înmormântare  sibiene».           fectul  minunat  al  crucei  electro-mag-        Un  fel  ciudat  de  a  saluta.  În­
             Calendarul  >,Poporului  Roman“  pe    tietice,  prin  care şoţja mea s’a însănâto-   văţatul  călător  Andrea  de  Bono  a
        anul  1906  şi  de  astădată  se  prezintă  şat  pe  deplin,  Gafdisa  (u.  p.  Drova-   dat  în  Africa  centrală de un rege negru,
        câ  cel  mai  frumos  şi  bogat  calendar.  Szabolcs)  la  14  Dec.  Cu  stimă  Ştefan   care l-a  salutat  în  următorul  mod ciudat.
        Ce  face  în  deosebi  foarte, plăcut  calen­  Bank,  pădurar.  ,  .  '        \       A  venit  preste  spatele  supuşilor  săi
        darul,  sunt  chipuri peste  Sa  la  număr,                                            culcaţi  la pământ,  până  aproape  de  el,
        cari  de  astă  dată sunt tipărite pe hârtie     Şţf ri  economice.                    şi  l-a  scuipat  în  faţă.  Călătorul a rămas
        fină  şi  sunt  foarte  bine  reuşite.  Din                                            surprins  şi  mirat  de  purtarea  asta,  dar
        icoanele  acestea  putem  cunoaşte  garda        Viitorul României  pe  mare. Ser­     translatorul  (tălmaciul)  lui  i-a  şoptit  în
        întreagă  a  , harnicilor  noştri  deputaţi   viciul  martim  român  in  legătura  cu
        ■naţionalişti.  Pe/  venerabilii  prezidenţi  ' societatea  «Norddeutscher  LIoyd«  folo-   ureche  că  salutul  ăsta  înseamnă  mare
        George  Pap  de  Băseşt  şi  losif  Şterca  sinduse  de conjunctura favorabilă pentru   onoare,  de  aceea  călătorul  n’a stat mult
        Şuluţiu.  Apoi  nici  dhipurile  frumoase  a  asigura  exportul  României  în  toate   pe  gânduri,  ci  i-a  tras  şi  el  regelui  o
                                                                                               scuipătură  în  obraz.  Regele  negrilor
        dela  Sibiiu, nu  lipsesc  Aşa  de exemplu   direcţiunile,  a  decis- să  deschidă  la vara   foarte  măgulit  de  onoarea  ce  ia  dato,
        e  bine  reuşit  chipul  catedralei,  casei   viitoare  o  liniă  nouă  de  navigare  între
     \   naţionale  şiv a■:> şcoalei  rnternalîilui  de  Brăila,  Constanţă  şi Genua;  «Nqrddeut-   ridea  de  bucurie  şi  la  omenit  cât  se
                                                                                               poate  de  prevenitor.
        fete  a; domnului  Comşa  şi  domnişoarei   scher  Lloyd»  s’a  deobbgat a pune până
        Cozma.  Vedem  apoi  şi  chipul  lui  Moş  la  acel  dat  vasele  de  lipsă  la  • dispo­   Contra  beţiei.  Acum  40-50  de
        JJerlea  Jsia  ciobanului  călător  Badea   ziţia  României..                          ani  era  groaznic  de  întinsă  aceasta  pa­
        Cârţan.  Cam  pe  la  ^fârşit  se  trage       .  Preşedintele  societăţii  de  asigu­  timă  în  Norvegia;  conducătorii  ţării  au
        sfios  şi  chipul  tinerilor  redactori  dela  rare  »Mutual«  a  demisionat.  Socie­  încercat  în  toate  felurile  şi  în  cele  din
        • Poporul  Român»  In  legătură  cu  acOst  tatea  de  asigurare  >Mutual«  cu  sediul  urmă  au  oprit  cu  totul  vânzarea  bău­
        chip  e  scris  şi  un  articol  cu  mult spirit  New-York  care  şi  printre  membrii  so­ turilor  spirtuoase.  Şi  azi  locuitoriiţiihe-
       :de  dt 'A.,P.Băndţw ,bursierul  fondului  cietăţii  româneşti  numără  mulţi  clienţi,  cuvintează  străjnicia  de  odinioară.  In
        de  teamr' Ih  Btfcureşti.  ArtiColii  instruc­  publică,  că demisionând preşedintele de­  ţeara  noastră lucrurile stau  cu  mult mţu
        tivi  şi  practici  ocupă  şt.  In  calendarul  pănă  acum  Mr.  Curdy,  comitetul  de  prost  ca  odinioară  în  Norvegia,  dar  re-
        de  pe  anul  1905  o  parte  foarte însem­  supraveghere pentru  afaceri de asigurare  regimului  nostru  nici  prin  gând  nu-i
        nată.  Sunt  arţicoli practie| despre''calcul  comunică,  că  posesorii  de  poliţe  să  fie  trece  să  ia  măsurile  de  lipsă  contra  a-
       \farea  carnetelor, cât atona cu trenul, con­  liniştiţi,  deoarece  societatea  stă  acum  cestei  patimi  care  duce  la  ruină  sigură
        sulatele  din  Budapesta.  Pentru  ţărani   mai  bine  ca  ori  când.   1              populaţiunea  ţârii.
                                                        .  V  '   .     " Y  -   .  ..  f
                                  Y.             -  *;   .a ;'1     .Nu  exişti'.
                                SSţninte  agricole  şi  de  gradină  mai  bune  şi  mai  recomandabile
                                                      ca  acelea,  care  le  expediază  de  28 ani      -         ; \
                     MAUTHNER  ODON  Furnisorul  Curţii  Regale  în  BUDA PESTA.
                                Cancelaria  şi  depăşitele:  Str.  KottenbiUer 33.  Localul  de  vSnzare:  Str.  Andrăsey  23.
                     (139)                   Catalogul  ilustrat,  de  226  pagini,  se  trimite la cerere  gratuit şi  franco.   42—53
   1   2   3   4   5   6   7   8