Page 1 - Bunul_Econom_1906_05
P. 1
Anul VIL Orăştie (Szâszvâroa), II Februarie n. 1906 Nr. 5
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Rminiiii Economice din Orăştie" şi „Renninnii române de agricultură din comitatul Sibiului"
A B O N A M E N T E : A P A R E : !| I N S E R Ţ I UNI :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) |i se socotesc după tarifă, cu pre. ţuri m o d e r a te
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare D um inecă. ll ■ Abonamentele şt inserţiunile se pldtesc înainte.
Londra ca să se perfecţioneze în arta manifestului de independenţă a statelor
Prii Toinţă şi mică. tipografiei. După 3 ani să întoarce la unite Nord-Americane, publicat la 4 Iu
lie 1776. Pentru războiul independenţei
Filadelfia şi deschide o tipografie pro
prie, care în scurtă vreme a luat un a dat din propria avere 110.000 florini.
avînt nemai pomenit. Aici şi-a înfiinţai In anii următori cele 14 state unite ale
De curind s’au împlinit 200 de imediat renumita »Gazetă de Pensylva- Americei de Nord l’au trimis la Paris
ani dela naşterea aceluia, care a dat nia« şi totodată a editat o bibliotecă ca ministru plenipotenţiar, aci încheiă
omenirii unul dintre cele mai strălucite îo volumele căreia s’a distins ca un bun cu Francezii, la 19 Aprilie alianţă, iar’
exemple despre ce poate omul să ajungă scriitor poporal. cu Anglia încheiă pacea dela Versailles,
şi să dobândească, dacă voeşte şi mun In curînd a ajuns judecător de prin care statele unite Nord-Americane
ceşte. Acest bărbat a fost Beniamin pace şi membru în sfatul orăşenesc, să declarară de neatîrnâtoare. EI muri
Franklin, pomenit cu ocazia aceasta apoi directorul general al poştelor şi în Aprilie 1790 în etatea înaintată de
de toată lumea cultă, cu toate că în deputat în reprezentanţa ţării. El e cel 84 ani în Filadelfia.
zilele noastre, când luptă naţională şi dintâiu, care la anul 1734 constată că Acesta ar fi mersul vieţii lui în
economică să desfăşură cu atâta pa fulgerul este un fenomen «fectric şi des trăsături mari. Rari sunt acei, bărbaţi,
timă oarbă, nu prea rămâne aceleiaşi copere parafulgerul (paj^riŞmerul). Tot cari au desvoltat o activitate aşa dd
lumi răgaz şi pentru aducerea aminte; el e descoperitorul presşti; pentru tipă multilaterală şi rodnică ca Franklin. In
şi sărbătorirea caracterelor mari, ce au rituri după clişee de cofîţu ş. a. Dela istorie să face amintire de Michelangelo,
_trâit vre-pdă^l. £>e aci încă să poate anul 1747 el să pune ke fruntea parti care s’a distins ca architect, pictor şi
deduce însămnăîatea ee i-să dă. memo dei poţJorafe şi ideile fede- .sculptor;, de Diirer, care era pe lângă
riei acestui bărbat, care a adus prin raţiunii americane. El crează pe spesele meseria lui de inginer şi un pictor şt
ştiinţa-’i agonisită, aşa mari servicii nea lui o miliţie care să ţie pept cu Fran matematician renumit; de Goethe, care
mului omenesc peste tot, nu numai cezii ce făceau invaziuni din Canada, a întrunit în persoana lui cea mai înaltă
patriei sale restrînse. şi lăsă să se ridice întărituri de graniţă _ artă poetică, talentul bărbatului de stat
Beniamin Franklin s’a născut, ca al contra indienilor. El a fost deputatul şi cunoştinţe întinse din istoria natu
16-lea copil al unui săpunar sărac din Pensylvaniei în Anglia (căci pe-atunci rală. Dar’ nici unul dintre aceşti mari
oraşul Boston, în anul 1706. Când a statele unite Nord-Americane erau co între cei mai mari, nu au început ca
fost de 12 ani a intrat ca învăţăcel în lonie englezească, precum e încă şi azi simplu meseriaş, nici unul dintre ei n’au
tipografia fratelui său, la foaia căruia Canada), înzestrat omenirea cu descoperiri, cari
nu peste mult a şi început să scrie. Cu La 1775 reîntors din Anglia la să privesc de cele mai însemnate în is
17 ani a trecut {Oceanul şi a mers la Filadelfia, a luat parte la redactarea toria lumii întregi.
' — 1 ' / ~ '■ :'-m ...... in- ii.ii -ii-
apoi privirea asupra unei loge ce să părea a fior îi trecu prin vine, şi simţi cum trece
■ ^ ( F O I Ţ A ^
fi goala. Dar In minutul acesta în loge apăru toată frica şi suprinderea. începu acum a
un bărbat, care-1 măsura cu o privire atât de melancolisa. Să vedea pe drumul cătră Pis-
B u ch etu l de cam elii. ironică, încât îşi perdu şi ultimile rămăşiţe toria, auzi glasul rugător al Mariettei, cum
ale prezenţei. Nu mai văzu şi nu mai auzi pâşia alăturia cu el prin pădure. Păsările cir
nimic, urechile îi sunau şi ochii îi schinteiau, ripiau dulce pe ramuri, şi de ceea-ce fanta
(Urmare şi fine)
până-ce o convulsivă tremurare li scutura zia îi aducea aminte să transpunea in sunete
începu a cânta la instrument, dar’ vio- trupul. sublime. Intra în casa mizeră a părinţilor
lina lui suna timid şi cu nesiguranţă şi arcul Era adecă perdut cu totul. Numai o Mariettei, zări pe bărbatul gemând de durere
era purtat cu stângăcie ca şi când degetele
minune îl mai mântui. Dar de unde îi putea şi pe femeiă tânguindu-se şi violina-i plângea,
’i-ar fi cu zgîrci. I
veni ajutorul? Doar de dincolo dela dna Mali- plângea cu amar.
Expresia neplăcerii începu a se auzi icî- bran, unde îşi îndrepta acum ochii săi rugă Zări apoi pe copila desperată, cu ochi
colea tot mai des prin public. Ole Bull auzi tori?! Faţa nu i-o văzu. Numai lustrul des strălucitori şi pe coarde alunecă un glas tre
vuetul surd a-1 imputărei, şueratul şi tropo chis al vestmântului ei şi pe veşmânt buche murător. Cu suflet mişcat părăsi căsulia. Ma-
tul, în fantazia lui jucau şi notele, ca şi nişte tul de camilii i se oglindi în ochii lui rătă rietta să grăbi după el, îl ajunse. Mulţumi
pitici nebunatici. citori. Nu mai ştia că cântă ori nu, dar ză toare ît săruta mâna şi-i predete florile, cerând
Iosă ireberia să se facă stăpân şi. asupra rirea florilor îi readuse aminte fapta Ma- binecuvântarea ceriului asupra lui, atunci cân
balaurului cu multe capete — asupra publi riettei. tecul instrumentului suna serios şi sărbăto
cului — trebuia săi privească în ochi; deci In fantazia lui văzu iarăşi pe copiliţă reşte, ca glasul clopotelor.
îşi aduna toată puterea'voinţei, de care dis cum privea asupra lui cu faţa inspirată ş, In fantazia lui cu buchetul de camelii
punea: dar zărirea privirilor ironice îl aduseră cum cu simplicitatea ei copilărească îi ceru în mână cu pieptul pătruns de acel simţă
jntr'o confusiune şi mai mare; îşi îndreptă dela Preacurata vergură binecuvântare.. Un mânt dulce, că a săvârşit o faptă bună păşi
