Page 5 - Bunul_Econom_1906_05
P. 5
Nr. 5 ___________BUNUL ECONOM_________
: _____ gig-5
vtîeltelof zâlogite, dacă el. să arată în sale âe vijeliile şi furtunile, ce şă descărcau el izbuti a clstiga pe încetul, căci lupta cu
restimp de un an dela ziua întâmplării din vreme în vreme peste noi, ea nea ferit neînvinsele araie morale şi intelectuale. înar
pagubei, în cas contrar va incurge în de toate rele şi ne-a adăpostit până era în mat fiind cu pavăza dreptăţii şi a adevărului
favorul sărăcitor din comună. putinţă. Dela anul 1700 decând cu unaţia stoarsă dela cei puternici libertatea bisericei
§ 108. Deodată cu globirea va de slăbi şi puterea acesteia şi era aproape să restaurarea veehei meiropolii. - Mai în
cide forul competent şi în privinţa chel se prăbuşească şi uitarea şă-şi întindă tâi, câttd la anul 1860 să arătă monarhul
tuielilor Ca şi în meritul despăgubirei. vălul peste fiinţa ei si tot-odată peste a po aplicat a ne da ce era al nostru, cu mângâ-
porului credincios, dacă Dzeu nu ne trimitea ere deschisă el sinodul zicând : »Zi mare şi
(Va urma)
cu o oară mai nainte pe mirele voinic şi fru însemnată, zi de mare sărbătoare a bisericei
mos, care să-şi mântuească mireasa sfâşiată din Ardeal şi a fiaţiunei române din Austria
A g r i c u l t u r ă . din ghiarele perirei. însuşi Şaguna spunea este această zi«. Deci cu şîrguinţă alerga în
într’o scrisoare cătră împăratul câ .istoria casa deputaţilor, în casa magnaţilor, la dom
bisericei gr.-or. din Ardeal a fost un şir de nitorul aparând şi susţinând pretutindenra
Ce să. poate sămăna mai din vreme?
nevoi şi de suferinţe, înfăţişând tipul unei cauza Românilor, până ce !a anul 1868 avu
Tot lucrul la vremea lui, este un roade, care ferecată în cătuşe numai din nespusa mângâiere şi mulţumire, după 18
adevăr de care adesea mulţi plugari nu mila suferirei î-şi mai duce viaţa în amă ani de trudă de a vedea visul cu ochi', şi
ţin îndestul seamă. In privinţa sâmâ- răciuni*. aşi şti recunoscută, prin legi libertatea ' bise
natului încă să fac abateri dela acest Ne putem închipui munca de uriaş ce ricei sale despărţirea totală de biserica sâr
adevăr spre marea pagubă a celor cel a trebuit şă o sâvârşască când la venirea bească şi înălţarea de nou la rangul de
nesocotesc. Sunt o seamă de plante, lui na găsit nimic, decât ruine, spunea în Metropolie (Va urma)
■cari să pot sămăna primăvara cât de suşi căţră împăratul »că pricina sărăciei noastre
timpuriu. Nu le strică, fiind samănate de astăzi, este, aceea că mâna dea vrăşmaşă
■chiar în Februarie. Intre aceste să nu şi urmaşi ne-a răpit câte ne-a fost mai sfinte Ş tiri de to t felul.
mără plantele leguminoase, măzărichia şi mai preţuite* şi aşa din nimic el trebuia
.şi altele, apoi trifoiul, lucerna şi orzul. să facă totul, penlru-ca săne-o lasă dreaptă Colegiu electoral. In 26 Ian.
Plugarii să nu lase prilegiuri potrivite şi curată moştanire, cum azi o avem. st. v. s’a întrunit colegiul preoţesc elec
pentru sămănatul în Februarie; ci des- încă în jalba Românilor de pe câmpul toral al tractului Orăştie participând 30
■gheţenduse şi zbitiinduse pământul, să 1 bertăţii scrise el cu litere groasă cererea în preoţi spre a să alege membrii din cler
samene fără nici o îndoială plantele a- dreptăţită a neuniţilor, ca să-şi poată reîn în sinodul protopresbiteral pe un nou
inintite. Dacă în urma sămănatului s’ar fiinţa metropolia perdută dela 1700; dar’ period de 3 ani (1906— 1909) în con
strica timpul, dacă ar şi ninge, sâmănă- în val — vîrtejul vieţii de atunci ea nu să re formitate cu prescrisele legei noastre
turile din vorbă nu sufer din această al ză, cum nu izbândiră cele mai multe din bisericeşti, cu care ocaziune adevăratul
pricină. Ele trag mult folos din mustul cererile Românilor. Şaguna însă nu desnă- interes pentru afacerile instituţiunei bi
zăpezii, înaintează în creştere şi luptă dăjduî, el începu cu mai mare rîvnă şf mai sericeşti s’a manifestat.
mai bine cu seceta, ce nu arareori sn multă tărie lupta ce trebuia să o poarte
Înstăpâneşte în timpul primăverii. Die deodată cu mai mulţi vrăşmaşi pentru rădi Secţiunea maghiară la expozi
contră, amânînduse sămănatul, astfel dă cau a bisericii. ţia din Bucureşti. Marţi a ţinut co-
plante foarte ■ adeseori nu răsar până In vremea de după 48 când întreaga misiunea şecţiunei. maghiare dela expo
Intrun târziu şi, din pricina secetei, cresc putere a ţării, fără socotinţa legilor, era în ziţia din Bucureşti o şedinţă sub pre-
numai cu anevoie, iar dezvoltarea tor mânile unuia, când dreptul şi dreptatea să sidiul membrului în casa magnaţilor Dr.
deplină este zădărnicită pentru tot socotea numai pentru acela, care era prietin Francisc Corin. In această şedinţă s’au
deauna. stăpânului, sunt nespuse greutăţile cari să-, primit planurile pavilonului maghiar lu
crate de arehitecţii Ullmann şi Karmann.
Acestea cauze ne îndeamnă a stă rostogoleau in călea episcopului, ce voia a
rui, că în deosebi sămănatul trifoiului, merge tot înainte. Lângă aceste venea şi ni- S ’a hotărît să se înceapă cât mai în
lucernei şi măzărichei, fraţii plugari să’l suinţa bisericei papistaşe care dorea să ne grabă cu edificarea, ca pe 1 Mai pavi-
lonul să fie gata. Atîţia exponenţi s’a
sâvârşască cât mai de timpuriu. înghiţă şi pe noi întru întărirea aceleia. —
înştiinţat deja, de întreg teritorul rezer
nu mai pe jos să lăsa biserica unită, care deşi
vat Ungariei este ocupat.
fraţi buni de sânge, dar’ cu duşmănie în cre
ANDREIU ŞAGUNA. dinţă era potrivnică întărirei noastre şi voia Arangeamentul expoziţiei vitelor de
cu ori ce preţ a ne răpi în apele sale; mai prăsilă l’a luat asupra ministrului de
— *&>»-—
straşnică era însă lupta cu sârbii, cari de când agricultură, care a şi trimis în cauza
(Continuare) aceasta un delegat la Bucureşti.
prin unaţie rămăsesem fără păstor, ei ne
Ostenelele lui nu avuîă nici pe departe stăpâniră, iar acum ţineau, că numai ei au Tot pentru expoziţia din Bucureşti
tnângăerea de a şi fi văzut v sul cu ochii. dreptul asupra bisericii noastre şi înaintau publică «Erdelyi Gazda« in numărul
Vrăşmaşii noştri de veacuri erau mult prea mereu scrisori cătră împăratul, ca să nu se său din urmă un apel al reuni unei eco-
puternici decât să poată purta lupta cu pu înduplice să se dea ce era al nostru, nici nu mice maghiare din Ardeal, îndemnând
ţină izbândă şi durerea Iui crescu când să voiau să ne dea averea bisericei noastre, pe economi să ia parte la expoziţie.
văzu părăsit chiar de ai să-i, câţi din ură şi câtă ne mai rămasă în urma prădării de Această reuniune a proiectat şi o es-
invidie în loc să-l, sprijineas ă, bîrfşau şi hu Odinioară. La toate aceste greutăţi mai venia cursiune ştienţifîcă în România pe tim
leau înaintea poporului pe archiereul ce ne şi patima noastră românească că nici odată pul expoziţiei, prevăzând de persoană
purta mântuirea. noi între noi nu ne putem uni, patima urei 150— 200 cor., cei ce doresc să ia
Când să văzu înşălat în aşteptările sale, învrâjbisă o mulţime chiar dintre ai noştri, parte la expoziţie cu această societate
amărit în suflet ci nu putu duce în îndepli cari şi qi aceiaşi voiau, dar’ urau şi întindeau să se înştiinţeze la redacţia organului
nire dorinţa lui cu câştigarea deplină a drep curse lui Şaguna, căci el face şi nu ei, deş) economic »Erdelyi Gazda» din Cluj.
; v.. *
turilor şi îndreptăţirilor poporului său, îşi în ei înşişi să vedeau neputincioşi. Insă greută
toarsă ochiul cuminte asupra bisericii. Ştia ţile îl oţeleau in luptă. Insuş zicea .Luptele Societatea meseriaşilor xo«
d bine, că biserica şi credinţa curată în şi cursurile mau însufleţit să mă lupt pentru mâni din Blaşiu îşi va ţinea adunarea
Dzeu, au fost singurele cari ne-au păstrat adevărul cel sfânt, precum este unul dintre generală ordinară a treia, la 11 Feb
preste toate vremile de ne-au potopit aspririle acele şi treaba metropoliei noastre». Deşi ruarie în localul Casinei române.
■ * .
nemiloase. Biserica nea ocrotit supt aripele singur faţă cu atâţia potrivnici gândului său,
