Page 6 - Bunul_Econom_1906_05
P. 6

Pa*-  6                                            BUNUL  ECONOM                                                       Nr.  5-

          v  M a tln e u l  şc o la r  dat  de studen­  sunt:  Ilie  Brancu,  Pavel  Pomnoc,  Ioan    ţăranul  era  soldat,  a iscăpat  din primej­
       ţii  gimnazuloi  gr.-or.  român  din  Braşov  Pomuţ  şi  Avn-LŢn  Popescu. Cadavrele lor  I die  cu  pericolul1 vieţii  sale  pe  împâra-
       Duminecă după amiazi scrie » Gaz, Trans «.   au  dispărut  îtt  valuri.               ■  tul,  care  atunci  era  numai  prinţ  şt  că-
       a  întrunit  în  sala  gimnazului  un  public            ’  '   *                      pitan  de  companie  (Pe  împăratul  era
       număros  şi  distins,  care  a  rămas  prea      Nou institut româneso de cre­         să’l  trântească  calul)  In  semn  de  mul-
       satisfăcut  de  executarea  programului.    dit.  In  Ceica ),să  înfiinţează  o  bancă   ţămitâ  împăratul  l-a  chemat  pe  ţăran
       Înainte  de  toate  trebue  să  aducem elo­  sub  firma  »Ceicana«  cu  capital  social   acum  25  ani  la  nuntă,  ear  acum  îl
       gii  domnului  G.  Duna,  profesor  de mu­  de  100 000  cor.  Noua  bancă  îşi începe   cheamă  la  nunta  de  argint.  Ţăranul sra
       zică,  sub  a  cărui  conducere  corul  stu­  activitatea  la  1 , Mai  1906.          dus  bucuros  acum  25  ani  la  nunta îm­
       denţilor  a  cântat  duioasa  legendă  a  lui                                          păratului  şi  acum  încă  va  veni la nunta
       Tschiaikoswsky  şi  două  cântece  popo­         Groaznioâ  nefericire  în  bise­      de  argint.
       rale  ale  lui  Vida(»Auzi valea«  şi  »Pâe«)   rică.  In  ziua  de  «Intimpinarea Domnu­                  *
       cu  adevărată  măestrie.  Acest  din  urmă                                                  I fu   e x is tă   mijloc  mai  bun  de  a-ţt
                                                   lui*  (stretenia)  la  romano catolici,  s’a  în­
       cântec..la  insistenţa  publicului  a  trebuit   tâmplat  în  biserica  Aitlerchenfeld  din   câştiga  sănătatea,  ca  crucea  duplă  electro­
       repetat.  4— Fanfara  studenţilor  compusă                                             magnetică  R.  B. TI,  86967  şi  sute  de oameni
                                                   Viena  o  grpaznică  catastrofă.  Erau  a-
       din  21  persoane,  sub  conducerea  d-lui                                             îşi  mulţumesc  recâştigată  sănătate  şi doruj de
                                                  dunaţi  cătră  seară  în  biserică  vre-o
       Divorak,  nea  pus  în  uimire  cu  progre­                                            viaţă  dlui  Albert  Miiller  în  Budapesta V., Va-
                                                   2000  persoane’  mai  ales  copii  şi  femei,
       sul  ce  l’a  realizat.  Atât  marşul  româ­  cari  veniseră  să  asculte  predica preotu­  dâsz  u.  42/G   ceea  ce  dovedeşte  şi  următoa­
       nesc  al  lui  Wist,  cât  şi  Hora  Sinaiei,   lui  Meszman.   Predica  era  terminată,   rele  două  scrisori  de  recunoştinţă.
       şi  mai  ales  prea  drăgălaşul  vals  »Morir   mai  rămânea  ea,  preotul  să  dea  bine­  I.  D lui  Albert  Miiller in Budapesta. De-
       sonando«  a  lui  Estrada,  au  fost  sincer   cuvântarea.  Deodată  o  fată,  cuprinsă   oare-ce  crucea  electro-magnetică  R.  B.  Nr»
       şi  călduros  aplaudate.  «Hora  Sinaiei*  a                                           86867  mi-a  ajutat  foarte  mult  şi  cu  succes
                                                  de  epilepsie,  a  început  »să  sbiere de du­
       iost  bisată.  —   Ioan  Săcareanu  din  cl,                                           în  contra  astmei  şi  a  reumatiztnului  nu  p-  t
                                                   rere  şi  frică  şi  a  căzut  la  pământ.  Un
       VII  gimns.  a  declamat  cu  căldură  «Ru­  om  din  apropiere,  neştiind  ce  s’a  în­  trece  cu  vederea  să  nu-ţi  exprim  cea  mai
       gămintea  din  urmă«  a  lui  Coşbuc,  ear   tâmplat,  a  strigat:  »Foc,  foc!«.  Mulţi­  sinceră  multămită  şi  să  recomand  acest  leac
       Nic.  Sculici  tot  din  cl.  VII.  a  predat în   mea  înspăimântată.  Eatâ jalnica  urmare   tuturora  cu  căldură.
       dialect  bânăţănesc  poezia  »A1  mai  tare   a  înfiorătoarei  spaime:  Un  copil  a  ră­  Cu ştimă: Ibvram Kovacevici  Dolu Tuzla»
       om  din  lume«  de  Vlad Delamarina  —                                                      II.  D lui  Albert  Miiller,  Bpesia.  Fiica
                                                  mas  mort  cu  capul  spart,  doi  copii  au
       cu  haz.  Pe  lângă  directorul,  profesorii                                           mea  a  purtat  crucea  electro-rîlagnetică  R.  B»
                                                  fost  răniţi  aşa  dd  grav,  încât  să află pe
       gimnazului  şi  fruntaşii  societăţii  române                                          Nr.  86967  contra  bătăi  de  inimă  şi  s’a  în-
                                                  pragul  morţii  eac  numărul  celor  răniţi
       braşovene^  domni  şi  dame,  matineul  a   mai  uşor  e  de .pielste  40.  Predicatorul   sânătoşat,  pentru  ceea-ce  îţi  mulţămesc  din
       fost  onorat  şi  prin  prezenţa  d-lui  Fr.   Meszman  şi a  â&fc7 toată  truda  să  liniş­  inimă.
       Hiemesch,  primarul  oraşului,  care  s’a                                                   Stimăfor:  Ioan  Leidl,  Veşeţ.
                                                  tească  rpulţimea,.r dar  în  zadar.
       exprimat,  că  a  r&mas  surprins  de  ni­                                            .                    *
       velul  artistic  al  producţiunei.  .                                                       Folosul  merelor.  Merele  sunt
                                                       R a s s a g e r m a n ă  numără  în  toată
                                                                                              un  bun  mijloc  de  a  îmbunătăţi  sănă­
                                                  lumea  după  o  'statistică  mai  nouă  peste
            Cu  106 000  soldaţi  mai  pu­                                                    tatea  omului.  Merele  nu  numai  că  da»
       ţini.  U,n  oficer  a  socotit  câţi  soldaţi   94  de  Milioane  de  suflete  Iar  cu  aceia   corpului  un  nutriment  bun,  ci  ele  sunt
                                                  cari  să  ţin  de  germani,  cum  sunt  d.  e.
       are  mai  puţin  armata  noastră  din  cauză   jidovii  din  Austrii  şi,  germania,  numă­  şi  o  bună  doftorie,  pentrueă  conţin  a-
       că  legea  recrutării  nu  s’a  putut  vota,                                           cid  fosforic  mai  mult  ca  ori-care  alt
                                                  rul  să  urcă  la  100  de  milioane.
       şi  a  ajuns  la  însemnatul  număr  de  106                                           fruct.
                                                                      *
       mii,  adecă  contingentul  de  recruţi  ar fi                                               Mai  sănătos  este  de  a mânca mere
       43.889  inşi,  recruţii  honvezilor  12.500,     Cu  balonul  la  polul  nordic.       înainte  de  tulcare,  de  oarece:  1)  au  o
       la  d altă  56 389-  Dar  mai  lipsesc  şi   Poate  îşi  mai  aduc  aminte  cetitorii  de   înrâurire  bună  asupra  creerilor ;■  2) uşu­
       reserviştii  de  întregire (Ersatzreservisten)   încercarea  îndrăzneaţă  a  lui  Andree  de   rarea  ficatul;  3)  aduce  omului un  somn
                                                  a  ajunge  cu  ajutorul  balonului  la  polul
       căci  se  asentează  deodată  cu  recruţii.                                            uşor  şi  liniştit -  4)  scoate  mirosul  urât
                                                  nordic,  unde  încă* n’a  ajuns  pui  de  om.
       De  aceştia  sunt  50.000  .inşi,  deci  la                                            al  gurei  care  vine  din  pricina  dinţilor
                                                  Andree  a  plătit  .cu: viaţa  încercarea  lui,
       oaltâ  cu  ceialalţi  dau  suma  de  106 389                                           stricaţi;  5)  adună  acreala  de  prisos
       de  soldaţi.                               căci  au  trecut  de  atunci  10  ani  şi  ni­  a  stomacului:  6)  linişteşte  durerile trân-
                           *                      mic  nu  sa  mai  auzit  de  urma  lui.  Acum   jitor;  7)  ajută  la  activitatea  rinichilor-
            Curs  de  limba  română  pen­         din  nou  vreau  nişte  americani  să  facă   8)  împiedecă  formarea  pietrelor  în  sto­
       tru  oficianţi  străini.  Alexandru Joa-   încercarea  aceasta.  Balonul  care  are  să   mac;  9)  ajută  mistuirea  şi  10)  e  ui»
                                                  servească  expediţia  cea  noauă  s’a  co­
       novich,  viceşpariul  comitatului  Timiş,  a                                           bun  leac  împotriva  durerii  de  gât.
                                                  mandat  la  Paris,  şi  construirea  lui  să
       luat  hotărârea  să  deschidă în  Timişoara                                                                *
                                                  face  sub    supraveghierea  aeronatului
       un  curs  de  limba  română  pentru  ofi­                                                   E s te   f ă r ă   p â re c h e   crucea  duplă-
                                                  Santos  Dumont.  Balonul  va  lua  cu  sine
       cianţii  comitatensi,  cari  nu  ştiu  româ­                                           electro-magnetică  R.  B.  No.  76967  aflată  de
                                                  pe  lângă  irrjloacele  de  trai  şi  sănii,  cîni,
       neşte.  Cursul  s’a  si  deschis  şi  iau  parte                                       dl  Miiller  Albert  Budapest V..  Vadâsz-u.  42/G.
       la  el  vre o  40  oficianţi.  Profesor  este   motoare  etc.  Călătoria  o  va  face  5  inşi   căci  nu  numai  omoară durerile  cele  mai mari,
       dl  Al.  M-huţă.                           în  luna  Iulie  anu  acesta.               ci  are  influinţa  binefăcătoare  asupra  organiz-
                           *                                                                  mului  pentru  că  împedecă  ori  ce  boală  în în­
         •  In valurile Murâşului. O groaz­            Ţăran  chemat  la  lnpăratnl           ceputul  ei.  Intre  altele  e  leac bun contra  slă­
       nică  nefericire  s’a  întâmplat  deunăzi  în  la  nuntă.  împăratul  şt  împărăteasa   biciunii  şi  a  tremurului  după  cum dovedeşte
       hotarul  comunei  Căpâlnaş  din  comita­   Germaniei  îşi  sărbeazâ,  peste câteva zile,   acesta  Ioşif  Werner  din  Nasic  în  Slavonia
       tul  nostru.  Mai  mulţi  oameni  spărgiau   nunta  de  argint,  adecă  ziua  în  care   într’o  scrisoare  adresată  dlui  Mtiller  Albert.
       ghiaţâ  pe  Murâş,  ca  să  o  ducă  la  o   s’au  împlinit  25  ani  de  când  s’au  cu­
                                                                                                   A  apărut  nuvela  «Năvăliri  Barbare*  de
       fabrică  de  bere.  Deodată  o  tablă  mare  nunat.  împăratul  a  chemat  la serbare  şi
                                                                                              Lucian  Bolcaş  în  inst.  tipografic  şi  de  edi­
       de  ghiaţâ  s’a  rupt  fără  de  veste  şi  pa­  pe  un  ţăran  din  Kansas  (America) Şte­
                                                                                              tură  «Luceafărul*  Budapesta.  Să  poate  pro­
       tru  muncitori  români  au  căzut  în  Mu-   fan  Hesse  trimiţindu-î  bani  de  drum ca   cura  dela  autor  cu  preţul  de  1  cor.  şi  porto-
       răş  şi  s’au  înecat  Numele  celor 4 mun­  să  poată  veni.  Pretinia  între  împăratul   10  bani  din  Budapesta  VII.  Izabellaj6r nr. S
      citori,  cari  şi-au  aflat  mortea  in  valuri,  Wilhelm  şi  ţăranul  Hesse  e veche.  Când              * '
   1   2   3   4   5   6   7   8