Page 3 - Bunul_Econom_1906_05
P. 3

Nr.  5                                             BUNUL  ECONtfNf                                                    Pag,  3

            apă,  ca  să  deschidă.  In  curând  biserica   chivernisirea  capitalului  săuifprivat  sau   din  anul  1844  au  înfiinţat  cea  dintâi
            să  umplu  cu  apă,  încât  cei  din  lâun-   social,  ci  şi  la  ridicarea'  nimbului  moral   academie  poporală,  în  care  s’au  pregă­
            trul  ei,  uzi  penă  la  piele,  n'avură  încă-   al  însoţirilor  şi  prin  acestea  şi  al  con­  tit  apoi  tinerii  în  vârstă  de  18— 25  de
            trău,  deschiseră  în  sfîrşit  Intrările  In  bi­  cetăţenilor  săi,  cari  sunt  în .legătură  cu   ani  pentru  viaţa  practică.  Astăzi  numă­
            serică.  Bătăile  ce  s’au  iscat  în  decursul   societăţile,  cari  lucră  în  mijlocul  lor.  rul  academiilor  poporale  de  acolo,  e  de
            acestor  întâmplări,  au  avut  de  urmare       Ca  să  vază  şi  condutătorii  înso­  98 şi au  fost cercetate în decursul an.  sco­
            50  arestări.  Intre  cei  arestaţi  să  află  ţirilor  noastre,  cium  lucrează  societăţile   lastic  1898 — 1899  de  3491  bărbaţi  şi
            foarte  multe  persoane  cu  mare  trecere,   din  străinătate,  vom  arăta  aci  câteva   2646  femei,  dintre  cari  numai  341  au
            şi  alte  50  persoane  au  fost  rănite,  unele   date  statistice  despre  roadele  morale   fost  locuitori  de  pe  la  oraşe,  iar’  res­
            dintre  ele  mai  greu.                     ale  acelora.             "  i  ‘"         tul  au  fost  tineri  şi  tinere  de  plugari
                                                                                                   şi  meseriaşi,
                                                             In  Anglia,  unde  însoţirile  de  tot
                                                        felul  au  ajuns  Ia  cea, mai  mare isbândă,    In  academiile  numite,  nu  se  învaţă
               Roadele  Însoţirilor; în  străinătate.   se  dau  anumite  procente  tcHn  câştigul   ştiinţele  în  teorie,  ci  practica  acelora,
                                                        acelora,  nu  numai  pentru’vjreşterea  băr­  adecă  de  ce  un  econom  harnic  şi  un
                                                        baţilor,  ci  chiar  şi  pentru  a  femeilor  şi   meseriaş  iscusit  are  neapărată trebuinţă
                 Pe  când  la  noi  irsoţirile  de  tot                                            pentru  viaţa  de  toate  zilele.
            felul,  abia  sunt  la  începutul  existinţei  *  a  copiilor;  se  ţin  prelegeri  pentru  lăţi­
                                                        rea  ideilor  de  însoţire  între  popor;  să   Văzând  resultatele  cele  frumoase,
            lor,  ba  pe  cele  mai  multe  locuri  lip­
            sesc  cu  desăvâvşire,  pe  atunci  în  străi­  înfiinţează  cursuri  pentru  învăţătura  ti­  la  cari  s’au  ajuns  prin  academiile  po­
                                                        nerilor  m e s e ri e ş i ;  să  ţin  sărbări  şi   porale,  preşedintele  societăţii  de  conzum
            nătate  acelea,  au  şi  început  a  aduce
            roduri  îmbelşugate.                        maiale  cu  copii'de  şcoalş,  prin  cari  să  Unio-jorgensen,  au  pus  la  cale  înfiin­
                                                        preamărească  şi  cânte  în,versuri  izbânda   ţarea  cursurilor  pentru  studiarea  înso­
                 Roadele  însoţirilor  sunt  de  două   înşoţirilor  de  tot  felul  ,ş.  >g.      ţirilor.  câri  în  Dania  au  ajuns  nişte
            feluri:  materiale  şi  morale.  Cele  mate­                                           resultate  foarte  îmbucurătoare.
            riale  se  ţin  de  împărţirea  dividendelor     însoţirile  din  Anglia  au  dat numai
            sau  a  câştigului  după  capitalul  depus   în  decursul  anului  1903,  78,499  punţi     Materialul  de  învăţământ  este  ales,
            Ia  fundarea  acelora,  iar’  cele  morale  să   şterlingi  pentru  scopuri^  de  cultură.   nu  numai  din  cercul  însoţirilor  de  tot
            ţin  de  dedarea  oamenilor  la  omenie    Bibliotecile  însoţirilor  .din  -Lancaster  şi   felul,  apoi  fcunoasterea  acestora,  purtarea
            (cinste),  regularitate,  lucru,  punctualitate   Yorkshire  în  număr  de >>55  au  avut  comptabilităţii  (socotelilor)  şi  a  preţului
                                                       300.000  tomuri  de  cărţi  cu  400  sale   mărfurilor,  dar’  chiar  şi  cu  privire  la
            şi  iubire  faţă  de  deaproapele  lor.
                                                       de  cetire.  Din  ştiinţele  meseriilor,  eco­  înrîurinţa  acelora  asupra  moralităţii  ce­
               .  S ’a  constatat,  că  cu  cât  un  popor                                         tăţenilor,  apoi  cu  privire  la  viaţa  fami­
            stă  pe  o  treaptă  mai  înaltă  de  cultură   nomiei  şi  ale  însoţirilor  au  depus  exa­
                                                       men  în  decursul  anului  .4904,  1273  de   liară  şi  de  însoţire  a  acelora  să  pune
            şi  moralitate,  cu  atât  se  poate  desvolta   cetăţeni,  iar’  2000  de  copii  au  ascultat,  un  preţ  deosebit.  Acestor  cursuri  şi
            acela  apoi  mai  uşor  şi   pe  terenul
                                                       anumite  cursuri  de  meserii.              şi  academii  poporale  este  a  sâ  ascrie
           economic  şi  al  însoţirilor  de  tot  felul
                                                            La  cursurile  înfiinţate >de  însoţirile;   aceea  izbândă  de  necrezut,  că  acolo
           şi  dih  conttâ:  fcu‘  Cât  acela  stă  -pe !o                                         toţi  cetăţenii  să  privesc  ca  o  mare  fa-
           treaptă, mai  de  jos  â  tiuiturei  şi  mora­  din  Mandhester  şl  Glasgov,  au- luab parte   • milie,  membrii  căreia  trebue  să  lucreze
           lităţii,  cu  atât  rămâne  el  apoi  mai  în-   numai  în  a*mldintâi  200  de  ascultători,;
                                                       între  cari  multe  femei.  Ascultătorii  cur-’   fie-care  pentru  înaintarea  şi  înflorirea
           dărâpt  şi  pe  terenul  economic  şi  al
           însoţirilor.                                surilor  se  supun  apoi  la  şfîrşitul  ace­  marei  familii,  adecă  a  patriei  comune.
                                                       lora  unui  examen  public  şi  primesc          Germanii  cari  stau  pe  o  treaptă
                 Poporul  nostru  a  fost  până  acum
           unul  dintre  acelea,  care  a  fost  mai   atestate  despre  absolvarea  acelora.      destul  de  înaltă  a  culturei,  în  privinţa
           îndărâpt  rămas  pe  terenul  econothic  şi      In  Dania  însoţirile  de  tot  felul  au   aceasta  încă  nu  să  prea  pot  lăuda,  de
           al  însoţilor.  De  aceea  trebue  să- i  dăm   aflat  un  pământ  şi  mai  priincios  des-   oare-ce  ei  încă  să  luptă  tot  cu  greută­
           o  creştere  de  însoţire,  ca  aceea,  prin   voltârii  lor,  ca  prin  alte  state, de  oare-ce   ţile  începutului.  Ce  e  drept,  că  la  aca­
           care  el  să  se  deprindă  nu  numai  la   episcopii  Kold,  Kristen  şi Grund vig încă  demiile  lor  de  ştiinţe  din  Bonna,  Viir-
                                                                                                  tenberga,  Berlin,  Darmstadt,  Breslau,
                                                                                                  Halle  şi  Jena  să  mai  propune  câte  ceva
                —  O,  acum  toate  Ie  pricep  —   strigă   Inima  îndurătoare  a  d-nei  Malbran  iu
                                                                                                  şi  despre  ştiinţele  economice  şi  ale  în­
           Beriot.                                     adânc  pătrunsă  la  auzul  acestei  istorii.  In   soţirilor,  ba  pe  unele  locuri  au  început
                 —  Iartâmă  încă  odată,  scumpa  mea   ziua  următoare  întovărăşită  de  Beriot  şi  Ole
           Felicel  Mii de  iertări pentru jalusia mea oarbă!  Bull  cerceta  şi  ea  pe  părinţii  Mariettei.  Medi­  a  să  înfiinţa  şt  anumite  cursuri  de  câte
                                                                                                  5— 6  săptămâni  pentru  lăţirea  euhoştin-
           —   Pasionat  Ii  apucă  mâna  şi  o  sărută cu  in­  cul  adus  îngriji  de  aCesti  nenorociţi  cu  toată
           timitate.                                                                              ţelor  practice  pentru  cetăţeni,  totuş
                                                       abnegaţiunea,  iar  Oie  Bull  îi  pro văzu  cu vip-   până  acum  ei  n’au  putut  ajunge  resul­
                —   Fje-ţi  împlinită rugarea,  pretine dragă,  tuale,  cu  vestminte  şi  când  peste  câteva zile
           —   zise  artista  cătră  Bull,  aruncând  priviri  a-   părăsi  Florenţa  îi  lăsă  Mariettei  o sumă, care   tatele  Danezilor.
           moroase  spre  Beriot,  — aici este floarea.  Insă   mai târziu  ajuta  acestei  familii  a  duce  un trai   In  Austria  încă  să  ţin  de  un  timp
           de  ce  ceri  acest  buchet.                mai  bun.                                  încoace  anumite  cursuri  pentru  lăţirea
                —   O  cauză  deosebită  mă  îndeamnă  a    Ole  Bull  însoţi  părechea  de  artişti  la   cunoştinţelor  practice între cetăţeni.  Dar’
           face  aceasta  —   răspunse  artistul  luând came­  Roma,  Neapol,  unde  di  preună  cu  ei  au  pus   lucrarea  aceasta  s’a  restrins  până  acum
           liile  plin  de  bucurie.                  în  admirare  pe  cunoscătorii  de  artă.  Renu-   mai  cu  seamă  asupra  purtării  socotelilor
                                                                                                  pentru  meseriaşi  şi  neguţători.  Numai
                O  cauză  deosebită 1  Acestai  lucru admi­  nriele  lui  a  fost  întemeiat  cu  păşirea  in  pub­
                                                                                                  acum  mai  de  curând,  au  început  a
           rabil !  Atunci  trebuie  să  ne  provesteşti istoria   lic  din  Florenţa.  Călătoria  lui  a  fost  aseme­
                                                                                                  cunoaşte  şi  acolo,  că  trebue  să  se  pună
           acestui  lucru  îndată  după  cină,  la  care  cu   nea  unei  mers  triumfal;  pretutindenea,  unde
                                                                                                  un  preţ  deosebit  şi  pe  studiarea  înso­
           acestea  îmi  permit  a  te  Invita,  eu  la  rândul   sosia,  era  îngrămădit  cu  recunoştinţă  şi  o-
                                                                                                  ţirilor  şi  înrîurinţa  morală,  ce  o  au
           meu  încă  voi  desface  valul,  ce  acopere  se­  noruri.
           cretul,  cum  tea  ajutat  buchetul  de  camelii* &   ,  Dat’  între  toate  obiectele  scumpe,  ce  a   acestea  asupra  cetăţenilor  de  tot  felul.
           păşirea  d-tale  In  public,               adus  cu  sine  din  călătoriile  sale,  nici  unul nu   In  oraşul  Bern  în  Helveţia  să  ţin
                —   După-ce  să  sfârşi  concertul  şi  să pe­  ia  fost  mai  scump  ca  acel  tesaur,  căruia  îi   de  10  ani  încoace  prelegeri  regulate
           trecu  cina  —   lângă  şampanie  povesti  Ole   poate  mulţumi  gloria  sa  şi  care îl purta puru­  despre  însoţirile  de  tot  felul.  Pentru
          Bull  ascultătorilor  săi  atenţi  istoria buchetului   rea  cu  sine,  buchetul  de  camelii  al  Mariettei.  membrii  şi  copii  acestora,  societatea  de
          de  camelii.                                  >M<.                   ■Augustin Moldovan.  conzum  Unio  mai  ţine  şi  anumite  cur­
   1   2   3   4   5   6   7   8