Page 1 - Bunul_Econom_1906_07

AncU VII. Orăştie (Szâazvâro»), 25 Februarie n. 1906. Nr. 7

REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Reuiwi Economice din OrJţtie" ;i „Remiawi române de agricnltnrâ din comitatul Sibii»1 ni“

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 ft.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e ra te
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. În flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţtunile se plătesc înainte.

, După-ce s’a socotit preţul curţii, a lăsat bine, sunt mulţămiţi, măcar că
iu economie. grădinei, casei şi celelalte, apoi şi al de multeori să înşală.
parţelelor de pămânl,' să adună toate la
Dacă nu sâ poate face o socoteală
olaltă şi aceasta ne va da apoi suma amănunţită în economie,' apoi la tot
totală a averei nemişcătoare sau imobilă. cazul trebuie făcută una măcar mai pe
Puţini vor fi între economii no­
ştri, cari să-’şi fi însuşit bunul obiceiu, Socotită odată averea nemişcătoare, deasupra, după îmblătit şi culesul cu­
curuzului. După îmblătit să se socotească
de a-şi face la sfârşitul anului socoteala să va începe Ia cea fhişeătoare. Aci să totdeauna, că cât grâu. trebuie pentru
economiei lor. De aceia şi sufăr cei mai socotesc mai întâi animalele de casă: sămănat, cât pentru trebuinţele caznice
mulţi mari perderi, pentru-că nu lucrează boi, vaci, bivoliţe, cai, oi, porci ş. a. şi cât mai rămâne de vânzare, iar’ după
cu cumpăt şi cu socoteala întru toate, dela cari să trece apoi }a bucate, unel­ culesul cucuruzului să se socotească, că
de aceia nici nu pot da înainte. Soco­ tele de economie şi Băni gata. Pe urmă
teala în economie este ca şi o cumpănă, să adauge suma aceasta la cea dintâiu cât trebuie pentru casă, pentru galiţe
după care ne putem îndrepta, că oare adecă lâ averea nemişcătoare. şi râmători şi cât mai rămâne de vân­
zare. Grâul de vânzare e mai bine dacă
mergem înainte sau că dăm îndărăt ca Să punem cazul* jeă averea unui să poate vinde cât mai de timpuriu, de
racul. econom de mijloc, ctibfr să află partea oare-ce atunci să plăteşte mai bine, iar’
Averea economului constă mai cu cea mai mare pe la noi, in pământuri cucuruzul numa dupâ-ce s’a uscat.
samă din pământ şi din vite. Pămân­ şi vite face suma de 4000 cor. Având
tul formează partea nemişcătoare sau odată suma aceastaV^«ttregului capital In anii când bucatele sunt eftine
şi-,- i
şi luăm parţelă de <parţeiâ şi socotim în râmători 'ţSajEţV;...
cătoare sau mobilă a averei lui. Să poate lucrul săvârşit pe acelea,: iar’ la urmă să caută mai bine.
zice deci, că pămâotul şi vitele sunt substragem venitul curat. Aşa de pildă Treptat cu socoteala pământurilor,
capitalul economului, cu care el are să se luăm un pământ în ogoare de o gă­ ar trebui să se facă una şi pentru nu-
lucre şi să dobândească. leată de. sămânat. (800 orgii pătrate), trirea şi îngrijirea vitelor. Astfel să poate
Precum să întâmplă în lumea ne­ în care voim a sămâna grâu de toamnă. socoti de fiecare vită câte un car de;
guţătorilor şi a mâestrilor, că cu capi­ Socoteala unui atare pământ ar fi urmă­ fân, câte unul de paie, un loitrar bun
tale mari să poate câştiga mult, aşa să toarea: aratul de ogor 5 cor., întorsul de otavă, cam la 100 coceni de cucu­
întâmplă şi în economie, că cu pământ şi sămânatul 4 cor., transportarea alor ruz, puţin ovăs, napi de nutreţ şi frunze
şi vite multe să poate câştiga mai mult 10 cară de gunoiu putrăd, socotit carul de cucuruz.
ca cu mai puţine. Aşa stând lucrul este cu câte 1 cor. lac 10 cor., un hecto­ Nutreţul adunat peste vară, tre­
prea firesc, ca economii harnici, să-şi litru de grâu 12 cor., seceratul 6 cor. buie sâ şi-’l ştie preţui fiecare econom
socotească^ fie şi numai pe foaia cea şi îmblătitul 4 cor Suma tuturora chel- încă de toamna, ca să-şi poată cumpăra
albă a unui călindar, cât preţueşte ave­ tuelilor ar fi deci 40 cor. mai de timpuriu, până când acela e
rea lor, în pământ şi vite, după cum Un pământ lucrat şi gunoit bine, mai lesne, şi să nu să lasă până pri­
să vinde aceea în comuna, în care lo- ca cel de mai sus, în anii buni, în păr­ măvara, când de cele mai multe ori e
cuesc. ţile noastre, dă câte 20 clăi de grâu foc de scump.
Mai întâiu să socoteşte preţul curţii, de câte 20 de snopi, cari după îmblă­ Dacă economul este aproape de
grădinei, casei, şurei şi al celorlalte clă­ tit lasă câte 30 măsuri de grăunţe, de oraş, atunct e bine să ţină cât mai
diri economice. După a.ceia să ia aşa câte 20 de litre sau 6 hectolitre grâu multe vaci fătate de oare-ce laptele dulce
numita coală de posesiune sau cartea ales, care vânzându-se cu câte 12 cor., în asemenea cazuri este foarte căutat,
funduară despre pământuri, de care tre­ ne dă suma de 72 cor. la care mai e iar’ de cumva e mai departe, de nu
buie sâ se afle în cancelaria fie-cârei de a să socoti paiele târnometele şi poate vinde laptele dulce, atunci e mai
comune şi de pe care ar trebui să aibă pleava, să zicem toate acestea numai 8 bine ca se ţină şi crească viţei, de cari
câte o parie sau copie fie-care econom cor. face la olaltă 80 cor. Aşa se so­ să poată vinde în tot anul câte o pă-
ca din aceia să poată şti mărimea la coteşte parţelă de parţelă. După-ce is­ reche-două când sunt mari.
toate pământurile sale si astfel să nu prăvim pământul sămânat cu holde, ne Prisosul bucatelor şi al vitelor, arată
fie silit a umbla în decursul verei cu apucăm de cel sămânat cu cucuruze, totdeauna venitul curat dintr’o econo­
pălăria în mână după notarul, sâ-i caute iar’ după aceia de fânaţe. mie. De aceia fie-care econom ar trebui
cutare sau cutare parţelă de pământ Socoteala'aceasta e cam grea pen­ să ţintească într’acolo, ca la închieerea.
că cât e de mare. După coala numită tru economii, cari nu ştiu carte de loc. anului şi a socotelei economice, să aibă
să poate socoti apoi parţelă de parţelă, De aceia vedem Că cei mai mulţi'îşi cât mai multe de acelea.
că cât venit curat are şi cam cât pre­ fac socoteala numai aşa în cap cu pri­ loan Oeorffeacu
ţueşte. lejul îmblătitului şi dacă văd că grâul