Page 5 - Bunul_Econom_1906_07
P. 5
Nr. 7 BUNUL ECONOM Pag- 5
neşte abia în Maiu 20 de ani, dupâ-ce naturală a observat pe un pui de cuc, «Era frumoasă»? ispiti mai departe
ai umblat de 2 ani încoace la peţite, care abea putea fi de vreocâteva zile, rabinul. — «Tocmai de aceia cer să’-mi
şi-a găsit în sfîrşit o nevastă-reginâ, pe deoaiece nu făcuse încă ochi şi penele dai canon, ea era aşa de frumoasă, încât
prinţesa Ena de Battenberg şi să va nu-i crescuseră, cum’ a dat afară din era1 cât peaci să nu mă apăr de ea».
cununa, după-cum să anunţă, în 2 Iunie cuibul, pentru el străin, -pe băştinaşul — Bine zise rabinul, să mânci două
In capitala ţării la Madrid. pui. Observatorul voi să se convingă, legături de fân.» — Pecând sta. tină-
că până unde merge obrăznicia cucului rul în faţa rabinului nedumerit asupra
«Reuniunea sodalilor români şi aşează din nou păsărică cea aruncată canonului cel căpătase, să apropie ne
d in Sibiiu* în vită la Convenirea So- din cuibul ei. De şasâ. ori după olaltă vasta rabinului şi zise bărbatului ei «Cel
eială împreunată cu cântări, postă hu- puiul de cuc l’a împins pe puiul cela puţin pedepseşte acum şi fata». — «Ne
moristicâ şi joc ce să va aranga Sâmb., lalt din cuib şi abea atunci i-sau istovit bunie» răspunse judecătorul; «A fi săru-
la 24 Februarie st. n. 1906 în „Unicum“. puterile. ,tât un măgar, e doar destulă pedeapsă».
Venitul curat este destinat fondului Dr. : *
Daniil P. Barcianu pentru ajutorarea so Aducem cu plăcere la cunoş Concursuri. Să publică concurs de
dalilor lipsiţi de lucru. tinţa mamelor, că renumita Emulzivne practicant la «Poporul» din Lugoş până
* a Iui Scott să capătă în toate farmaciile la 28 Februarie a. c. cu salar anual
Greva munoitorilor din Fiume. din ţară. Emulziunea lui Scott să pre 800 Cor. — «Economul» din Cluj pu
Oraşul maritim al ţării noastre Fiume, găteşte din oleiu |de ştjucă cu adaugere blică concurs până la 28 Faur pentru
care numără vre-o 48 de mii locuitori de hyphosphit de var şi1 natriu şi să deo postul de contabil ăl II. Salar anual
sebeşte de toate acele > produsă, cari în
în majoritate Italieni, a fost zilele tre felul acesta să vând în; forma comună 1800 Cor. ■— Agentura generală a so
cute şi este încă şi azi în parte locul ca oleiul de ştiucă. Emulziunea lui Scott cietăţi de asigurare «Dunărea» din Sibiiu
unor mari demonstrapuni a muncitorilor (Strada măcelarilor 20) publică concurs
nemulţumiţi cu plata lor, care nu stă pe lângă, că să poate păşţra multă vreme petru un practicant. Salar începător 60
în raport cu munca ce o prestează. Din proaspetâ, e uşoară la luat şi mistuit Cor. cu prospecte de ăvansament şi
şi nu are gust greţos.
pric'na asta muncitorii ău declarat grevă, * aplicare definitivă. '
care la început a fost generală, iar’ a- Străpuns !n decursul jocului
cum după-ce la- o parte a muncitorilor, Poşta admiflistraţiniiii.
la cei aplicaţi la societatea de naviga- pe scenă. In opera naţională din Pe-
ţiune «ungaro-croată şi la fabrica de tersburg să reprezenta,‘ frumoasa operă Gh. R. în B. p. Hâtszeg. Având restanţi
torpedo li-s’au împlinit cererea, greva o »Bajazzo« de Leonca^allo . In actul al pe anul 1905, s’a socotit suma trimisă pen
continuă numai muncitorii aplicaţi la 24ea, în scena. unde Tonio străpunge tru aceia.
celelalte stabilimente mari ale oraşului cu pumnalul pe amantul nevestei sale, »St* Rom. Petre, am primit suma, însă
Fiume. Intre aceste stabilimente de fa pe Silvio, cântăreţul. Cernoff, care juca restaţi pe juni. ultimă din 1905.
brici de primul rang, şă numără: 'Ra rolul lui Tonio, înfipse^ atât de adânc
finăria de petroleu, care” are ud port pumnalul, cqleguJui să%Slastriocofi^ qare Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
anume cu un rezeryoir de 176 de mii juca rolul , lui Silvio, Jnpât ţacesta ţipând
butoaie. Rafinăria aceasta prelucră pe de durere, căzu pe scenă scăldat în sânge. Dela 12. Febr. până la 18. Febr. v. 1906.
zi 1000 de butoaie. — Fabrica de scro- ■ *' v ■ Bum. 12. Rodna veche
beală care . prelucră pe an 800 de mii U n a te sta t m in u n a t i-s’a trimis dlui Luni
măji metrice de urez. -— Fabrica de A’bert MUller Budapesta -strada Vadâsz Marţi 14. Dragus (până în 15-lea).
42/G. Eatâ-l aci: După Dumnezeu îţi mulţS- Mere. 15. Belin (Hâromszdk) până în 16-lea).
tutun care ocupă în mediu 2000 lucră Joi 16. Abrud. Aradul-Nou. Bruiu. Cehul
tori. La aceştia s’au mai alăturat încă mesc d-tale, prntru-că fepneea mea în ziua în din Selagiu (până în 17-lea). Di-
şi muncitori de alte categorii, încât si care a folosit crucea d-voşsiră R. B. nr. 86967 cio-Sân-Mărtin. Draşu E esd (până
tuaţia fiind foarte primejdioasă, autori s’a simţit mai bine şi dupăce a întrebuinţat’o în 17-lea). Lechtiiţa. Piscolt. Re-
tăţile au recvirat putere armată din trei săptămâni, s’a vindecat. Francisc Nagy. şinari. Szekely-Cristur (târg de
Pola, Agram şi Carloviţ, pentru-ca să strugar în Arok-szâlâs 199* Acest atestat ne vite de prăsilă). Zlagna [până în
18-lea).
susţină ordinea. arată, că acelor, cari sufer.de gicht, reumă, Vin. 17. Dej. Făget
astmă, insomnie, epilepsia, oboseală, leşin,
* Sâmb 18. Veneţia de jos. Zabola. Zălău
Teatru la Timişoara In ziua zgârciuri în stomacfa, auz slab, lipsă de ape (până in 19-lea).
de 14 Februarie când banca »Timişana« tit, ischias, precum slăbire etc. le foloseşte
şi-a ţinut adunarea generală, românii din crucea dlui Albert Mfiller duplă electro mag Dumineca Lăsat, de brânză gl. 3, sf. 8.
Timişoara au arangiat o representaţie netică R. B. nr. 86967. jJ u m 12 P. Meletje , 25 Victor
- m - Luni 13 M. Martinian 26 Gothard
teatrală cu concursul artistului Zaharie Pentru o sărutare. Am amin Marţi 14 P. Axente 27 Leandru
Bârsean. Afară de acesta s’a distins ca tit în numărul trecut că o fată a fost Mere. 15 Ap. Onisim 28 Roman
bună actriţă D-na Lucia Cozma bine pedepsită fiindcă în gara din Borlen- Joi 16 M. Pamfilie 1 Albin
cunoscută publicului român dela rolui bach a sărutat pe un domn străin. In Vineri 17 M. Teodor 2 Simpliciu
Floricei al operei, Moş Ciocîrlan». legătură cu ştirea asta un student rus Sâmb 18 P. LeOntie j 3 Celidoniu
*
povesteşte o întâmplare care e şi mai Redactor reSp. ADRIAN CRISTEA
Semne de primăvară timpu interesantă — dacă e adevărată. El
rie. O gazetă din Budapesta scrie, că spune că în oraşul Merets din Rusia a
la redacţiunea foii s’a prezentat o fetiţă venit la rabinul jidovesc un tinăr ca să
cu un fluture pe care la prins în gră se Spovedească şi să plânse că o fată l’ar Rugăm cu inzistenţă pe st.
dina lor; alţi copii au adus viorele şi fi sărutat, şi să roagă să-i dea pentru abonenţi, cărora sa espedat şi a
ghiocei, şi bobţpci de frunze, —- tot semne păcatul ăsta un canon. Atunci se încinse primit numeri! de până aci al
de primăvară 'timpurie. următoarea vorbă între tînârul şi rabi
nul: «Numai o sărutare?» întreabă ra- revistei noastre, să binevoiâsca
Obrăznicia cucului. Este cu — »Fireşte numai una, căci ime a trimite urgent preţul abona-
noscut că cucul nu să îngrijeşte bucu diat mam apărat, încât altele nu mi’o meniului.
ros de puii săi. Un profesor de istorie mai putut da». A d m in is tm tia .
