Page 3 - Bunul_Econom_1906_07

Nr. 7 BUNUL ECONOM P>g 3

prescriere se compută în conformitate afacere limitată în această lege, pe cum Nu e de ajuns numai ca sămânţa
cu legile civile. . şt în cazul când apelaţia se impune de I să aibă viaţă şi sub influinţa aerului,
§.114. In sentenţa în care se va cutare interes comun (general) spre sal­ . umezelei şi căldurei să ajungă a încolţi
dicta (erei) pedeapsa în bani, se va varea acestuia. ci bobul să fie în stare, cu materiile
enunţa deodată timpul cât va avea să Antistea comunală nu este com­ de rezervă ce le conţine, a nutri în­
stee închis cel pedepsit în cazul, când petentă a dicta pedepse mai mari ca deajuns mica plantă, cu un cuvânt
el nu va plăti în numărar pedeapsa bă­ patruzeci de coroane, eară cazurile des­ a o alăpta atât timp până ce ia însuşi
nească. pre cari ea crede că trebuiesc pedep­ devine capabilă spre a se nutri sin­
Pentru o pedeapsă bănească până sit mai aspru (peste 40 cor.) are să le gură. Pentru aceasta se cerr, ca să?,
la cinci coroane să statoreşte o zi în- înainteze fibirăului spre dejudecare, care mînţele sâ fie mari şi grele căci numai
chisoate, însă închisoare pe timp .mai apoi este obligat a aduce judecată în acestea sunt în stare să, producă plante
scurt ca dousprăzece oare, nu se poate. causă. viguroase. •
Contra judecăţilor aduse de antis­ Sămînţa mai trebuie, înainte de să­
§. 15. Forul Competent are drep­
tul de a preface pedeapsa bănească şi tea comunală, ca for de prima instanţă, mănat, bine observată ca să nu fie ames­
astfel, ca cel condamnat în loc de a fi este admisă apelata numai până ia co­ tecată cu altele de burueni, căci ele în­
greunează şi- măreşte munca câmpului
băgat în închisoare, se fie silit a înde­ mitetul municipal; eară contra judecă­
plini o lucrare de interes comun hotă- ţilor aduse de fibirău, ca for de prima fiind totdeauna şi în detrimentul plan­
tărând, ca in loc de o zi închisoare, se' instanţă — numai până la ministrul de telor, cultivate, luându-le acestora spa­
ţiul, aerul, lumina şi hrana de dezvol­
lacre o zi. ' . agronomie.
tare lor. Deaceia trifoiul şi vânturătoarea
De cumva cel condamnat im s’ar Cu numărul de faţă încheiem publicarea se impune pentru proprietatea mare
apuca de lucru în restimp de douăzeci mai departe a traducerilor şi explicaţiunilor, ca şi pentru cea mică. In Germania,
şi patru de oare. dela prima provocare, în parte, a art. XII. din »Legea despre eco­ unde există proprietatea mică, triorul
sau că nu ar termina perfect lucrul la nomia şi poliţia de câmp* publicate în foaia ca şi tăvălugul, sau maşina de tăiat
care a fost osîndit, atunci închisoarea • Advocatul Poporal* a dlui P. R o t a r i u, lemne etc. să cumpără în comun de
adv. din Timişoara.
dictată în sentinţă i-să va impune în­ societăţile agricole.
Acest articlu e retipărit, în extenziune,
treagă, ca şi când nu âr fi lucrat nimic.
în broşură de 52 pagine, care costă 40 fiieri Acolo unde nu se poate procura
§. 116. Spesele cari resultă din şi 10 fiieri porto. maşini, sămânţele trebuiesc ciuruite, se-
munca (lucrul) aruncată în înţelesul aces­ îndemnăm pe st. noştri cetitori, cari parându-le astfel de amestecul cu bu­
tei legi din partea forurilor competente voesc a avea această folositoare broşură, să rueni şi vânturate cu lopata în semi­
pe posesori, se vor încasa după moda­ o procure dela autorul P. Rotariu, advocat cerc şi cu dibăcie ca boabele grele să
în Timişoara; precum şi dela administraţia
litatea pe lângă care se încasează sar­ revistei „Bunul Econom" din Orăştie. cadă deoparte, ear cele uşoare de alta.
cinile comune. <
O sămânâtură. plină de burueni
§.117. Apelaţia este admisă în ter­ dovedeşte neglijenţa agricultorului, care
min de cincisprezece zile dela inmanuarea A g r i c u l t u r ă . la recoltă îşi primeşte răsplata cuvenită.
hotărîrei în toate afacerile în cari drep­ Gând voim să schimbăm sămânţa noastră
tul de apelat nu este denegat în legea Alegerea sămlnţei de sămănat. •cu alta din altă regiune, aflând-o că
însăşi, sau că terminul de apelat nu fiind superioară celei noastre, în tot­
este restrins la un interval mai scurt. (Urmare şi fine). deauna e bine a avea singuranţă de
Faţă de două hotărîri unanime fegy- In Germania pe lângă aceste mo­ curăţenia ei, sănătatea etc. Falsificarea
behâgnzo, gleichlautend) aduse de forul şii mari să află în acest scop câte un sâmânţelor în străinătate, a ajuns a fi !
prim şi al doilea apelaţia (cătră al trei­ câmp de experienţă şi un mic laborator comerţ întins şi cu o multă dibăcie, cum
lea for) este admjsă numai în cazurile de chimia agricolă conduse de adminis­ bunăoară se practică cu seminţele mă­
când forul care a judecat în causâ, ori tratorul moşiei, cari toţi sunt oameni runte de lucerna şi trifoiu. De aceia şi
că nu a lucrat în competenţă (nu a fost pricepuţi, cu studii academice şi agri­ >>Samenkontrollstationen« sau institutele
competent), ori că nu a judecat într’o cultură. de controlare a seminţelor sunt foarte

mieluşelele dar’ a dat de uşă încuiată şi, dacă groapei de putea intra un câţelandru, iar d’a- de sub pământ şi â daţ foc la surcele şi în
a văzut aşfi s’a pus la pândă şi a văzut şi supra a pus lemne cruciş şi curmeziş, iar’ pe vreme ce ’i spunea ursul lupului fel de fel
a auzit cum face oaia de Intră la ele, şi a lemne a pus un scaun de ceară făcut frumos. de laude, numai a început a să scufunda
doua zi a venit şi el şi ’şa schimbat glasul Iar a doua zi s’a dus oaia prin pădure şi a lupul cu scaun cu tot îngroapă, unde ardea
şi a zis vorbele ce le zicea oaia. Dar’ mie­ găsit pe urs şi ’la poftit Ia cumetrie, zicându-i: focul încetinel. Atunci simţ) lupul cum şi ce
luşelele au simţit că nu era glasul oaiet şi »Să vii ursule mâne la noi că facem fel, şi s’a rugat de urs să-l scape iar’ oaiâîja
au zis: turte moi*. zis că nu, că el ’i-a mâncat mieluşelele ei,
• Bagă coada pe fercastă să o vedem*. Iar’ în taină ’i-a spus că avea gând să dar’ lupul a spus că i-le varsă pe amân­
Şi aşa au scăpat de data asta. Dar şi lu­ amăgească pe lup, să vie şi el, că oaia ştia două vii nevătămate. Şi ursul cu o frînghie
pul nu sa lăsat, şi a doua zi s’a dus la nişte că ursul o săi fie de ajutor, că-i mâncase un a prins pe lup şt l’a tras până la matg nea
femei, care meliţau şi a furat un fuior de in puişor lupul de nu era multă vreme. groapei, unde a vărsat meluşelele vii nevă­
de l-a înfăşurat pe coadă. Iar’ după aia s’a A poftit şi pe vulpe şi a poftit multe tămate, iar după aia oaia a vrut să’l scoată
dus şi când a zis meluşelele să le arete coada lighioane şi păsări, că era cumetria mare. de tot, dar ursul, de năcaz că’i mâncase puiul,
pe fereastră, că glasul nu prea sămăna al oaiei, A doua zi au fost venit toţi, şi după T-a dat drumul cu frînghie cu tot in groapă
s ’au înşelat şi l-au lăsat săflntre, şi el Tea ce s’au ospătat' bine au început ut sul a lăuda şi a ars, că se încinsese un jăratec mare.
înhăţat pe amândouă. / pe lup că e deştept şi puternic şi că el ar Şi aşa a păţit ăi lup, ear eu încălecai
Când a venit oaia scasă şi a văzut fi să fie împăratul dihaniilor şi, când Ţa văzut p’un gătej uscat să mai povestiţi şi prin alt sat.
Ce pacoste îi căzuse pe cap, să înebunească amăgit de tot, ’J-a dus la locul unde era scau­ Dumitru StăncescU.
şi mai multe nu, săraca.i Ce să facă ia urma nul de ceară şi ’i-a zis să se urce pe el să vadă
urmei? A hotărât să facă Cumetrie. A strâns cum ’i-o fi când o fi împărat.
nouă cară cu surcele şi a umplut o groapă şi Şi s’a dus lupul cela trufaş, iar’ un că-
a făcut o gaură sub pământ până în fundul ţelandru pietin cu oaia, a întrat pe gaura