Page 2 - Bunul_Econom_1906_08
P. 2

Pag.  2                                           BUNUL      ECONOM                                                    Nr.  8


            Lipsa  de  curăţenie  şi  de  bună rîn-  Când  şi  cum  să  fac  gropile pen­     stricarea  noastră.  Durere  şi  azi  mai  sunt  ici-
      dueală  la  ţinerea  vitelor  este  dar’  un       tru  sădirea  ponţilor?             colea  uscături,  pe  cari  datorinţa  noastră  e să
      alt  păcat,  ce-1  face  ţăranul  în  paguba                                            le  curăţim  din  pădurea  verde.
      avutului  său.  Să  ne  îngrijim  deci  ca       Gropile  să  se  facă  cu  câteva  luni    Şaguna întâi  de toate trebuia să-şi  crească
      grajdurile să fie iarna călduroase, iar vara   sau  cel  puţin  cu  câteva  săptămâni  în- ,   preoţi  harnici  şi  cu  tragere  de  inimă,  cari
                                                  nainte .de  sădire.  Pentru  ca  să  se  pre­
      unbrite;  să  aşternem  vitelor  aşternut                                              să  îngrijească  de  viaţa  sufletească  a  poporu­
                                                  gătească  pământul  bine  să  udă de vreo
      bun  şi  svântat;  să  dăm  vitelor  de  mân­                                          lui  şi  de cea  trupească, de  bună  starea  şi  îna­
      care  şi  de  beutură  cu  soroc  şi  cu  mă­  câteva  ori  cu  must  din  grajd.  Mărimea   intarea  lui.  Iar  această  să  poate  câştiga  nu-
      sură;  să  rănim  gunoiul  cât  de  des;  să   gropilor  să  fie  pentru  meri,  peri,  cireşi   „mai prin  lumina învăţăturii. Spre  scopul  acesta
      luăm  ţesala  şi  pena şi  să curăţim  pelea   şi  nuci  de  1— 1 %  metrii  de  largă  şi   ridică  el  teologia  dela  cursul  de  6  luni  la  2
      vitei  de  murdărie  şi  de  praf.          Vs— Vi  de  metru  de adâncă, iar’  pentru   ani  şi  mai  târziu  se  spori  la  3,  şi  tot  aşacu
                                                  pruni  şi  zarzari  să  fie  s/4— 1  metru  de
            Dacă  facem  toate  acestea  putem                                               pedegogia,  —   ca  să  trimită  în  mijlociii  po­
                                                  largă  şi  ‘/3— i/3  de  metru  de  adâncă.
      fi  încredinţaţi  că  nu  risipim  nutreţul   In  pământ  săc  pe  locul  unde  au  stat   porului  preoţi  şi  dascăli  luminaţi  pe  cari  po­
      scump şi  că  vitele n’au mâncat  de geaba.                                            porul  să-i  asculte,  să  se  deştepte şi  lumineze.
                                                  pomi  bătrâni,  să  fac  gropile  mai adânci   Pe  sama  preoţi ior  şi  dascălilor  trebui  să  în­
           Cheltuiala  ţinerii  vitelor  va  atârna
                                                  şi  mai  largi,  şi  să  umplu  cu  pământ   grijească  de  profesori  buni  şi  aşa  chiar  pe
      dela  aceea,  cum  vom  şti  să  ne  folosim
                                                  bun  adus  din  alt  loc.                  cheltuielile  sale  trimisă  tineri  români  la  şcoli
      de  toate  împregiurările  ca  vita  să  fie
                                                                                             străine,  ca  adăpaţi  din  izvorul  nesăcat  al şti­
      bine  ţinută  şi  bine  îngrijită  cu  puţin
                                                                                             inţei  să  vină  şi  să propoveduiascâ  învăţătura:
      nutreţ.                                         ANDREIU  ŞAGUNA.                       şi  lumina  şi  acasă  la  ai  lor.
                                                                                                  Din  vreme înţelese Şaguna  că  >pe lângă
                   Pom ărit.                                                   (Continuare),  biserică  şcoala,  cultura  naţională,  este  sin­
                                                       In  aceasta  vreme,  dela  1850  începând   gura  mântuinţă,  singura  scăpare, singurul scut
                                                  el  îmbrăţişă  şi  lucră  pentru  înaintarea  şi  în­  ap&rătoriu  al  vieţii  şi  fericirii  noastre  naţio­
             Tăiaţi şuroei  de  altoit.
                                                  tărirea  noastră  pe  toate  căile;  nu  numai  în   nale*  şi  de  aceia alături  de  biserică  să îngrija
           Surceii cei  mai potriviţi pentru altoit   afară  ci  şi  înlăuntru.  Alături  de  lupta  pentru   cu  rîvnă  şi  de  trebile  şcolare.
      sunt  cei  tăiaţi  de  timpuriu  până  nu în­  reînfiinţarea  metroppliei  ducea  el  organizarea   Pănă  la  vdnirea  lui,  în  zilele  negrei jo-
      cepe  a  mişca  sucul.  De  obiceiu  tăierea   aceleia  pe  baze  constituţionale,  asemenea  în   băjii  noi  nu  aveam  şcoli.  Nici  măcar  la şcoli
      lor  să  face  în  Februarie  Spre  acest   tot  locul  să  îngrija  cu  dragoste  de  trebile   străine  nu  ne  era  ertat  a  umbla,  de  cumva
      scop  să  aleg  soiuri  de  frunte,  cari  le   şcolare.                               nu  ne  vindeam  vrăşmaşului.  Pentru  popor na
      cunoaştem  înşine  din  păţanie,  sau  le        Până  c&nd  nizuia  după  asigurarea  bi­  erau  şcoli;  puţine,  câte  erau  în  ţara  noastră
      cerem    dela   persoane  de  toată  în­    sericii  în  rândul  celor’  lalte,  pentru  Viaţa  ei   erau  a  domnilor  de  pământ,  a  nobililor,  căci
      crederea.   Soiurile  cărora  trebuie  să   înlăuntru  lucră  însuşi  aceia  lege  atit  de  în­  ei  ziceau:  »noi  avem  trebuinţă  să  ştim  ţinea
      li-să  dea  intîetatea  sunt  cele  iernatice,   semnată  care  se  cheamă  „Statutul  organic*   în  cătuşe  poporul*.
      cari  să  ţin  până  târziu  vara.  De  altoit   în  înţelesul  căruia  au  drept  în  conducerea   Pentru  Român  singura  şcoală  era  pe
      sunt  buni numai  surceii crescuţi în  anul   bisericii  şi  laici,  el  dă  drept  prin  acesta  şi'  pragul  preotului,  când  in  ziua  lăsată  de
      trecut.  Să  taie în  partea de câtră miază­  poporului  că  însu-şi  să-şi croiască soartea prin   Dnul  nu  sta  în  brazda  stăpânului,  atunci  să
      zi  a  pomului  şi  să  păstrează  până  la   voia  sa.  Este  acesta  acel  mai  însemnat drept   adunau  la  acesta  spre  a  gusta  fagurul  dulce
      timpul  altoitului  în  nâsip  umed  în  piv­  al  fiecărui  om  care  poartă sarcini.  Singur  Şa-   a  îhvăţâturei,  şi  spre  a  învăţa  a  să  ruga  ca
      niţă  răcoroasă,  sau  într’un  loc  dosnic,   guna  ni-la  dat  nouă  gr.-or.  pe  când  acesta   credinţa  tare  în  Dzeu  şi  într’un  viitof  mai
      unde  nu  le  ajunge  soarele.  Trebuie  ţi­  lipseşte  în  celelalte  biserici  până  şi  papistaşi-   bun.  Şi  Dzeu  ne  avu  de  grijă,  ne trimisă  pe
      nute  cu  tăietura  în  pământ.             lor,  deşi  aceştia  sunt  cei  mai  puternici.  La   mântuitoriul, după  a  cărui  muncă  acolo, unde
           Cei-ce  au  mult  de  altoit,  încep  de   congresul  din  1868  fericit  spunea  el  deputa­  nu  era  înainte  decât  beznă  şi  întunerec,
      pe  acum  cu  altoirea  din mâpă.  Ei şi-au   ţilor  adunaţi,  când  le  punea  înainte  Statutul   unde  era  stăpân  jugul  inoit  al  jobăgiei  şi  al
      scos  încă  de  cu  toamnă  pomişori  de    organic:  »Deastăzi  in  colo  depun  şi îngrijirea   neştiinţii,  în  scurtă  vreme  râsăriră  şcoalele
      altoit,  păstrându-i  în  pivniţă.  Când  au   pentru  soartea  de  apoi  a  bisericii  în  mânile   ca  stelele  pe  ceriul întunecat, cari  să  prefacă
      timp  scot  din  pământ  atâţia  pomişori   acestui  congres  şi  a  celor viitoare şi-  mă  mîn-   pe  Români  într’un  popor  cultivat  pe  lângă
      câţi  cred  că-i  pot  altoi,  şi  cu  surceii   găiu  căci  cutez  să  zic:  că  nu  îndeşert  am   cele  lalte  popoare  luminate.  îndemnul  şi stă­
      nobili,  ce-i  taie  acum  îi  altoiesc în casă,   alergat,  nici  îndeşert  mam  ostenit  şi  că  as­  ruinţa  lui  Şaguna  prin  graiu  viu  şi  dese srri-
      îi  ung  cu  ceară  de  altoit,  îi  leagă  şi-’i   tăzi  pot  să  m i  rog  lui  Dzeu,  ca  acum  să mă   sori  cătră  credincioşii  săi  avură  rezultatul  cel
      aşează  din  nou  cu  rădăcinile  în  năsip   slobozească  pe mine  în  pace,  că  văzură ochii   mai  mulţămitor.  Din  sărăcia  noastră,  acolo
      în  pivniţă,  sau  urmând  timp  frumos  şi   mei  mântuirea,  care  au  gătit  înaintea  feţelor   unde  înainte  de  abia  erau  trei  scoale  gră-
      fiind  pământul  desgheţat,  deadreptul  în   tuturor  Românilor  de  religia  gr.  răsăriteană   n ţăreşti  să  ridicară  nu  mai  puţin  de  700
      grădină                                     dm  Ungaria şi Ardeal. In anul următor  aceasta   şcoaie  poporale  şi  10  şcoale  capitale,  cari
           Tăiaţi  deci  surceii'  de altoit  şi ago-   lege  bisericească  fu  recunoscută  şi  de  guvern   să  răspândească  cultura  şi  luminarea  în  sâ­
      nisiţi-vă  ceară,  făşii  de  legat  şi  uneltele   şi  astfel  pusă  bază  Şaguna  adevăratei  vieţi   nul  poporului.
      trebuincioase  la  altoit:  firez  cosor  şi   bisericeşti  de  care  ne  bucurăm  astăzi.  Din  bună vreme să îngriji  el  ca  să toarne
      cuţitaş.                                         Alături  de  drepturi  Şaguna  trebui  şâ   şi  viaţă  curată  şi  adevărată  în  zidurile  reci
                          *                       ne  câştige  şi  oameni  cu  cari să  lucre  împre­  prin  tineri  crescuţi  la  şcoală  mai  înaltă.  Aşa
      La  ce  depărtare  să sădesc  pomii         ună  pentru  binele  poporului,  —   căci  ştiut   încă la  1852  pusă  însuşi  peatra  fundamentală
                  unii  de  alţii?               • este  Că  unul  singur  nu  poate  săvârşi  muncă   gimnaziului  din  Braşov,  acel  gimnaziu,  care
                                                  mare  şi  grea,  ci î-şi  ia  tovarăşi.  Noi  nu  aveam   azi  ne  face  cinste  şi  fală  înaintea  celor  stră­
           Pomii  să  se  sădească  totdeauna la   nici  măcar  oameni  cari  să-i  stea  în  ajutor   ine  prin  puterea  lui.  Şaguna  ia  dat  în  mare
      depărtare potrivită  desvoltării lor  şi  amâ-   căci  vremilt  ni-iau  luat  până  şi  pe  aceştia.   parte  existenţa  şi  mijloacele  de  trai  dar  mai
      surat  însuşirii  pământului  în  care  să   Pentru  noi  până  în  vremile  lui Şaguna  a  fost   ales  el  la  făcut  confesional,  i-a  întărit  fiinţa
      pun  şi  anume:  Merii,  perii  şi  cireşii  de   nnmai  o  pacoste  că  aveam  şi  noi  oameni   şi  i-a  dat  putinţa  de a ne  creşte bărbaţi vred­
      9— 10 metri,i  vişiniii,  pruni  şi  zarzării  de   bogaţi  şi  cărturari,  căci  aceştia  când  să  ve­  nici  luptători  ai  bisericii  şi  ai  neamului.
      5 —6 metrii, nucii dela  10— 12 metrii iar’   deau  stăpâni  pe  avere  şi  învăţătură,  în  loc să   Cu  mari  greutăţi şi  lupte  cu  credincioşii
      persecii  dela  4—-5  metrii  departe  unul   slugească  poporului  din  care  au  eşit,  trceau   să-i, izbuti  după  vre’o  17  ani  a  pune  temelia
      de  altul.          *                       în  tabăra  străinilor  şi  lucrau  cu  aceia  spre  unui  al  doilea gimnaziu în  Brad. După  o straş-
   1   2   3   4   5   6   7